O poveste cotidiană
ne sinucidem zi de zi cu disperare
fără a ști
biete figurine speriate, fețe blazate
de timpul ce trece
aiurea, haihui
de promiscuitatea unui gând nerostit
plecăm de unde am plecat, spre nicăieri
fără a ști
de ce-am plecat, de ce am mai venit
adunăm zi de zi doza de întuneric
apoi o îndesăm pe gât
cui
ție, lui
fără a ști
dimineața, copilul plânge
de ce-ai plecat mamă...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre timp
- poezii despre sperieturi
- poezii despre plâns
- poezii despre mamă
- poezii despre gânduri
- poezii despre dimineață
- poezii despre copilărie
Citate similare
Eterne căutări
nu știm cine suntem
de ce am venit aici
unde ne ducem
construim nimicuri apoi trecem mai departe
mai hotărâți să facem nimic
într-un zbor etern către nicăieri
poate azi, poate ieri
căutăm fără speranță un loc
în care vom zidi fericirea
meșteri mari, lăsăm la fiecare colț
o biserică neterminată
În care am zidit fiecare femeia
ne temeam să privim drumul
străbatem aiurea mări, ne întoarcem înapoi
fără a ști de am plecat, de ce am mai venit
în zid, inima ei a plâns, apoi a tăcut
turlele s-au prăbușit în vânt
în palme port țărâna sufletului
alteori aruncăm ancore în timp
opriri provizorii în lumi derizorii
destructurăm alte gânduri cu sufletele noastre
căutând un loc în inima Lui
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre suflet
- poezii despre meșteri
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre religie
- poezii despre prezent
False suveniruri - I
Un gol fertil se surpă-n mine
Iluzii ard fără de păcat
Martire gânduri mint păcat:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
Suveniruiri rămân încă-n sipet
Metaforele-n lire înalte tac
Îngerii din ceruri plâng și înțeleg
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
Adâncuri de ceruri vii divine
Întorc aripile în zborul scindat
Mă-ntreb cine sunt eu fără tine:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
Mă uit la inelele de rouă-n care
Un anotimp captiv mai este căutat
Când arde aurul petale de-ntrebare:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
Și, vezi o picătură de sânge curge
Rubinul vieții pare în noi iar înstelat
Cu timpul regăsirii ce-n amurg e:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre viață, poezii despre sânge sau poezii despre minciună
Ultimul cântec
stau pe țărm
ascult nisipul cum plânge
timpul curge prin palme
nici urmă de unde, de valuri
pe unde să curgă, de unde
mă preling prin colțuri de singurătate
e tragic și trist, azi în cetate
chipul meu, o mască a lumii
totul e o biată amintire
rătăcită în sertarele vieții
m-am cufundat în tăcere
în noaptea asta am murit, încă o dată
se scuturau frunze printre gânduri
acum sau poate peste o mie de ani
cine azi mai știe, cine...
am venit și am plecat
acolo sus, unde nu e durere
e doar un etern suspin
a rămas amintirea unui vis
se scuturau frunzele vieții
una câte una
ieri a fost ieri
azi a rămas nimic
am plecat fără a ști
de ce am venit, de ce am plecat
pe masă, o poză ruptă, atât
când m-am trezit din al meu chin
plângeau suspine
mi-era teamă de viața asta murdară
poate sare o scânteie
să ardă, să ardă durerea din mine
vazduhul era plin de suspine
ce trec azi prin mine
pe un deal
o mioară plânge
în suspine
lacrimi curg în vale
se scurg pe o cărare
cărarea dorului în lacrima norului
ucis cu pietre de oameni nebuni
ce oare să mai fac cu mine
din suflet picură suspine
pic, pic...
în mână port un fluier, de soc
să cânt, un cântec de jale, de foc
despre viața asta
fără de noroc
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre frunze, poezii despre durere, poezii despre amintiri, poezii despre văi, poezii despre visare sau poezii despre tristețe
Pe scara fără sfârșit a vremurilor, încet-încet trudește omenirea, când trasă în jos spre întuneric de superstițiile ignoranței, când trasă în sus spre lumină de adevărurile științei... A ști sau a nu ști, aceasta e întrebarea! A ști înseamnă pentru omenire: organizare temeinică, activitate rațională, cooperare, solidaritate, evoluție pașnică. A ști înseamnă pentru om: a-ți trăi timpul de a fi cu mulțumire și a aștepta clipa de a fi cu seninătate.
citat clasic din Emil Racoviță
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre întuneric, citate despre știință, citate despre viață, citate despre timp, citate despre superstiții, citate despre solidaritate, citate despre sfârșit, citate despre mulțumire sau citate despre lumină
Ultimul gând
am adunat în palme timpul
nu a stat
m-a privit o clipă
apoi a plecat
la pas, pas cu pas
pe drumul lui
la ceasul rămas, spre alt popas
am căutat o viață fericirea
nu m-a cunoscut
nu a știut că a trecut de multe ori pe lângă mine
am strâns în brațe femeia
sărutând trupul fierbinte și gol
o clipă m-a privit țipând în brațele iubirii
apoi a plecat, cu alt bărbat
pașii ei se strecurau
pe nisipul umed de lacrimi
azi pășesc pe alei
de tei, de ce vrei
în față doar vântul mai bate
bate și bate
pe drumuri uitate
printre frunze căzute, printre frunze uscate
de viață, de lume, de toate
pe aici, pe unde poate
pașii mei curg, se scurg
în cenușa ultimului gând rămas
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre tei, poezii despre nisip, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cuiul
mă strecor încet
îngrozitor de încet
printre obosite gânduri
caut aroma unui vis
trăim și uităm
inutile amintiri
o creangă bate într-un geam
al cui
al vieții poți să spui, dar cui, că nu am cui
mai bine bat un cui în dricul de pe drum
al cui...
trist am plecat pe lângă drum
printre oase și fum
căutam în van
o creangă verde sau un ram
ce am găsit
mai bine tac
lucrurile trec
uneori se mai rotesc
spre nicăieri
trăiesc intre vis și adevăr
aici a mai rămas
doar un geam spart
într-o casă moartă
mai am în mână doar un cui
al cui
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre crengi, poezii despre verde sau poezii despre fum
Voi ști
Voi ști că vin la Tine, Doamne
Voi ști că ești cu mine iar
Voi ști că Tu ești cel ce-mi spune
O rugăciune este-un har.
Voi ști că n-ai plecat departe
Că numai eu nu Te-am văzut
De-atâta plâns și întristare
Mi-a fost și sufletul căzut.
Mă ia de mână, Doamne, acum
Să mergem amândoi pe drum
Mă ia de mână, nu mai sta
Ca să mă pui la dreapta Ta.
Să fiu cu Tine împreună
Și să privești la chipul meu
Să-mi pui luceferii în mână
Și dragostea de Dumnezeu.
Să Te cunosc cum nimeni alta
La umbra Ta să odihnesc
Să-Ți spun apoi cutremurată
Isuse, Doamne, Te iubesc!...
poezie de Adriana Cristea (18 aprilie 2002)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre odihnă, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre cunoaștere sau poezii despre Dumnezeu
Pași
te-ai îmbrăcat în foșnet de alge
se sfarmă și clipa
prelung se stinge'n șoaptă
un val, un gând, un ideal
coboară lin petale albe de crin
frunza măsoară timpul rămas
vuiește iar pădurea
tresar copacii sub lovitura morții
pe umeri roi de stele
mi-e trupul rană și lacrima destin
eu am rămas să mângâi pașii
tu ai plecat în noapte și totuși unde ești
femeie fără chip
din tainice povești
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre păduri, poezii despre noapte, poezii despre idealuri sau poezii despre femei
* * *
stau și ascult nemișcat ploaia
timpul se zbate în geamuri
plouă și plouă
cu lacrimi, nu'i rouă
plouă în mine acum
casa e veche, pustie
cine azi mai știe, cine
aici nu stă nimeni
doar tăcerea mai țipă prin unghere
tăcere, durere
o noapte a venit
pe aici, pe undeva
o noapte a plecat
și ce...
s-a intamplat ceva
un suflet a pierit
o ultimă petală a unui vis
privesc în jur
poet al nimănui
ce plânge pe o coală
dar cui să spui amarul
un cântec s-a stins
plouă și plouă
casa'i pustie
doar vântul mai plânge în vie
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre rouă sau poezii despre promisiuni
Umbre
te caut în noaptea tăcută
te găsesc în ecoul prelung al unui gând
gând sfărâmat pe țărm
umbre se târăsc prin țărână
trăiesc în locuințe lugubre
poposesc nicăieri
și azi și ieri
se mai opresc să mai plângă un pic
în suflet țipăt și plâns
din astă vreme zbuciumată
mă sting în tăcere
fără vorbe, fără speranțe
așa ajung și eu, o umbră
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delir
unde te-ai dus
femeie sau duh
doar un cuvânt am spus
și totul a apus
nu a rămas nimic de spus
în soaptă m-am rugat
la cer, la stele
să asculte visele, dorurile mele
unde ai plecat când eu rosteam
o vorbă lină
o chemare
o șoaptă pură de iubire
valul te-a luat
și ai plecat, acolo sus
departe, la apus
să luminezi în noapte calea
îndrăgostiților ce vin
dar fără tine noaptea e pustie
și viața asta, nu e vie
acum doar țip
oftez în tăcere
lacrimi, durere
delir pustiu sau doar un chin
în mine plânge durerea unui om
ce a iubit odată, doar odată, o fată
ce viață, ce destin
să plâng din zori în noapte, zi de zi
să mor puțin câte puțin,
în fiecare zi
în așteptări ce nu mai vin...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni în cuști
stăm în cuști
am uitat să simțim, să trăim
nu vorbim, muncim zi de zi
fără să știm de ce și pentru ce
în tăcere, fără odihnă
biete albine istovite
ne este interzis să gândim
pe brațe plânge sudoarea
am uitat să visăm, să zburăm
un porumbel rănit într-o cușcă ruginită
sau vite tăcute ce merg în cor spre abator
aici am învățat să mor în fiecare zi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vorbire sau poezii despre porumbei
De când ai plecat
De când ai plecat
soarele nu mai e soare.
Nici luna nu mai e lună.
Numai este sărbătoare,
nici o zi nu mai e bună.
De când ai plecat
cerul este negru.
Rămas fără lumină
a muri e verbul
care mă domină.
De când ai plecat,,
viața nu mai ester viață.
Fără tine,
totul este gheață.
Vin și eu la tine.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre verb, poezii despre sărbători, poezii despre negru, poezii despre lumină sau poezii despre gheață
* * *
O, trecători fără hodină
Spre vrăji străine, fără har,
De-ați ști ce flacără divină,
Ce viață stinsă în zadar,
Ce fum eroic se ascunde
În umbră sau în tristul zvon,
Când inima nu mai răspunde
Ucisă-n colbul monoton...
O, trenuri, șerpi prelungi sub stele,
Spre gări de somn alunecând,
De-ați ști voi gândurile mele,
Ați ști ce n-ați știut nicicând:
De ce-s cuvintele bolnave
În fumul palid de tutun.
De ce atâtea doruri grave
Sub părul meu bălai adun...
poezie clasică de Marina Țvetaeva din Poezii (1970), traducere de Ion Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre trenuri, poezii despre somn, poezii despre păr blond, poezii despre păr sau poezii despre inimă
Pași prin țărână
mă doare talpa gândului pășind prin țărână
eterna țărână
nu eram decât un fluture în vânt
unde am ajuns, desigur nicăieri
aripa sufletului s-a frânt demult
am privit lumea în față
nu am știut că nu mă vrea
eram un biet venetic rătăcit printre ei
nu m-au văzut ca om
nici ieri, nici mâine
de ce faci caz de un lucru fără haz
m-a întrebat odată timpul și a plecat
azi sunt un sărman acrobat
căzut de pe scena unei agonice vieți
în târâna cotidiană
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor sau poezii despre umor
Umbra
ai plecat femeie să cânți în corul de îngeri
drumurile sunt astăzi pustii
nu e lună pe cer, nu e soare
cuvântul plânge pe drumuri târzii
e întuneric, în mine, în jur
de unde vin și unde curg înspumate ape
mai trec în zbor râzleț
șir lung de gânduri amputate
cuvintele au dispărut pe rând
cui azi să cânt balade într-o noapte
frumoasa mea cu ochi fierbinți
tu ai plecat în cor de șoapte
locuiesc cu mine, cu timpul și durerea
cad umbre adânci și mă plâng
mă așteaptă nesfârșitul
eu am rămas aici, să cânt la lăută, sfârșitul
o barcă alunecă agonic pe ape
în dansul înserării peste pleoape
cresc imagini himeric pe cer
ce să cer, ce să sper
aș pleca, dar cum să zbor
cu aripi arse de-al meu dor
mi-e sufletul zbucium etern
și durerea mi-e soartă
legat de țărm
nu plâng, nu gem și nu blestem
sunt doar o umbră sau o rană
prin care mă încheg în apă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte sau poezii despre apă
Dacă ai uitat de unde ai plecat, niciodată nu vei ști încotro te îndrepți.
aforism de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre uitare
Flori de cais
pe boltă
se întindea amurgul
așteptam...
o clipă, o zi sau un veac
uneori priveam cum fumega timpul
între două cuvinte inegale
noaptea mă plimbam...
mă plimbam pe haotice străzi
căutam mereu
de multe ori fără habar, în zadar
anii ce pleacau aiurea, haihui
nu am rămas aici, nici dincolo
nici nu aveam de ce
poate, odată, voi trece
peste o mie de drumuri
atunci se vor scutura florile de cais
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Pentru cei ce vin sau pleacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori sau poezii despre depășire
Poate... continuare
Am adormit și am uitat
de unde am venit aici,
cred că am plâns cu lacrimi mici
de-acolo de-unde am plecat.
O să adorm cândva și-aici
și voi fi sigur dezlegat,
de ceea ce mă simt legat
cu funii pline de sclipici
Voi păși în altă lume
și nu voi ști ce am visat,
să rostesc făcând și glume
Voi fi din neguri luminat
fără umbrele postume
și de alt soare încântat.
sonet de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu putem ști câte promisiuni inutile au fost aruncate la mălul marii și, acum, rătăcesc aiurea, nedorite de nimeni, așa cum plutesc papucii fără pereche. Nu putem ști cine și ce speranțe ucise a risipit pe aceste litoraluri, așa cum împrăștii, în vânt, peste valuri, cenușa unui mort.
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vânt, citate despre promisiuni, citate despre moarte, citate despre litoral sau citate despre cenușă