Zânele de tei
Zâne fluturi, străvezii, albăstrui
Cu buclele suave de Veronică.
Din scorburi de stejari din vremea lui,
Răsar în hore când se întunecă.
Sub buciume mareeice de lună
Ascunsă sub voaluri... poem de nori.
Străbătându-mă cu vers plin de fiori
Răsfirat de zâne sub a ta lumină.
Ce duc flori de tei-mpletite-n cunune
Să-mpodobească pe cer... genune.
Poeziei, nemaivăzută minune,
Dulcindu-i reci de mercur... strune.
Căci și aici și sus, Luceafăre
Poeți mulți nu pot să te sufere!
Cu polenul tău stelar de adevăr
Printre nopțile lor... reci de cufăr.
Cu măstile ce nu pot să le sufăr
Fugind prin codrii și munți cei înalți,
Să te citesc... hrănit cu liniște de tei.
Cu zânele tale pe umeri mei
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre înălțime
- poezii despre întuneric
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre tei
- poezii despre stele
- poezii despre stejari
- poezii despre păduri
Citate similare
Zânele de tei
Zâne fluturi, străvezii, albăstrui
Cu buclele suave de Veronică..
Din scorburi de stejari din vremea lui,
Răsar în hore când se întunecă
Sub buciume mareeice de lună
Ascunsă sub voaluri poem de nori
Străbătându-mă cu vers plin de fiori
Răsfirat de zâne sub a ta lumină...
Ce duc flori de tei-mpletite-n cunune
Să-mpodobească pe cer, genune..
Poeziei, nemaivăzută minune
Dulcindu-i reci de mercur, strune..
Căci și aici și sus, Luceafăre
Poeți mulți nu pot să te sufere!
Cu polenul tău stelar de adevăr
Printre nopțile lor,.. reci de cufăr....
Cu măstile ce nu pot să le sufăr
Fugind prin codrii și munți cei înalți
Să te citesc, hrănit cu liniște de tei
Cu zânele tale pe umeri mei
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem lui Vivaldi
Îngerul meu de tei
cu strune din bucla ei
să știi tu Vivaldi
te-a muțit
Ea cântă din piatra de mercur
ce sunt
de cuvânt
Motto:
Și dacă nu credeți!
Ieșiti și vă plimbați când ea cântă la vioara de tei!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre vioară, poezii despre plimbare, poezii despre muzică sau poezii despre cuvinte
Sfânt Soare
Nopți după nopți-mi porți
Razele călăuzitoare
Printre coasele-i mercure
In poeziile astrale-ți
Ce mi-s legile versurilor
Aici unde tu ai crescut
Pe o ramură de tei tăcut
In Sfântul Poet, românilor!
Căci credinta pentru țară
Ti-a fost eșafod cu pară!
Răstignându-te pentru psalmi
Scriși Daciei cu patimi...
Si cu aripi din flori de tei
Te-ai ridicat sus, peste ei
Hoti, dusmani, mulți mișei
Luminând umbra nemerniciei...
Ce se abate iar Emine
Peste codrii, munții si țarne!
Si de aceea Luceafăre
Te rog luminează mai tare
Să te transformi tării-n soare
Sfânt, României noastre Mare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfinți, poezii despre România, poezii despre tăcere, poezii despre sfințenie sau poezii despre noapte
Zâmbet de tei măiastru
Ce e firesc și ce e nefiresc?
Ce e lumesc și ce-o fi drăcesc!
Când spini-n luturi-nfloresc
Când flori-n fum se îmbolnăvesc
Când pentru argint codrii jelesc.
Să te iubesc să nu te doresc...
Lume pe unde eu hoinăresc.
Să spun în vers teilor prea fresc
Cât de mult pe tine te iubesc
Ce-mi pictezi când mă zidesc.
În albastru de Voroneț
Cu zâmbetul tău, mie, semeț
Chilia smoalită a călimarei
Și-n jerbă de cuvânt a turlei
Cu prea curată șoaptă a Mariei
Născătoare-n veci, iubirii
Îmi scalzi trupul în mir de tei
Și să mă lași morții nu vrei..
Ce-as mai putea-n veci dori
Îngerul cu aripi trandafirii
Decât doar să-mi zâmbesti
Și-n codrii de condei să-nfloresti
Teii,... cu surâsul tău prea dulce
Ce fericire-n lume-mi aduce
Când aud cum tu-mi surâzi...
Căci in lume pentru mine
Zâmbetul tău nu-mi are preț!
Râzând cântecului de harleț
Ce biciuie în mine hrăpăreț
În răsuflările venine..
Când stihia e lângă mine
Legând șiretul încălțării
Când ea curge viața din vene..
În urletul lupilor mei albaștrii
Ce muscă din ea ca aștrii!
Să o pot săruta pentru tine
Să-i smulg o pană de inger
Negru cu miros de rece vaier..
Să le albesti a mea minune
În aripi cu lucire de genune!
Să vază o întreagă lume
Cine mi-a dat din nou nume
În iaduri pline de cutume..
Și-l scrie mai albastru decât albastru!
Tu, zâmbet de tei măiastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre iubire, poezii despre dorințe, poezii despre albastru, poezii despre încălțăminte, poezii despre viață sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Floare de tei a cerului
La mormântul tău Luceafăre
Am să vin intr-o zi cu o floare.
Da nu de oricare,.. cum stii!
Cu una din file voi veni...
Și vântul când o va răvăși
Cineva poate o va citi
Și de tine-și va aminti,
Floare de tei a cerului
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre lectură sau poezii despre flori
Ozon stelar
Ești așa minunată
Perlă de sânge... căzută din stele
În inima mea...
În vid amețitor... lăsându-mă
Fără răsuflare in lumea mea...
Respirând prin tine ozonul stelar...
Răsfirat de cometele buclelor...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ozon, poezii despre sânge, poezii despre perle, poezii despre inimă sau poezii despre comete
Contrast fără contrast
Mare albastră, cer senin
Intre ele, apus sublim
Nori de lebădă pe val
Albastru sau contrast
Splendoare de apă și aer
Cerul adevărat, unde e?
Sus sau jos, jos sau sus?
Comparație cum să faci..
Contrast fără contrast
Stele sus, jos stele
Luna pe mare, lună pe cer
Nedumerit mă scald...
Stele plutesc pe mare
Inot, nu le pot prinde
Stele pe valuri de cer
Incerc să zbor la ele
Se depărtează cele din mare..
Sunt oare o fantă?
Poarta e in mine spre albastru?
Despart albastrul.. eu?
Răsar, apun și eu
Astru nu pot fii, cine sunt..
Praf de cer botezat cu apă
Contrast de bine și rău
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre botez, poezii despre nori, poezii despre lebede, poezii despre bine și rău sau poezii despre astre
Candelă - mir de tei
Bat coasele ceasului
Miezul nopții fix
Moare una vine alta.
Și apare iată
Moartea...
Numărându-si acele
Timpului încrucișate
In cruci!
Să-i nu fi înflorit vreuna...
Să atragă din mormânt
Vreun poet...
Mai ales dacă slova marmurei
Înflorește în tei...
E sătulă curva de lumina lui
Și ar vrea să o doboare cu politruci
Ce azi vor veni în coadă cu o floare
Șerpii!
Să-și atragă laurii de zeii
Ce par pe aici ei...
Și stihia la ureche le șoptește
Mârsăvește cum neamul!
Se căsăpește...
Ei zâmbesc ca niște sepii
Colorate mâine altfel...
Dar în unicorni apare
boare de tei.
De înlemnesc cu toții ei!
Moartea nebună urlă în fanfară
Să nu fugă iară pe pământ
Cum fug stropi de mercur
Să invie Luceafăr pur...
Și deodată în costum popular
îmbrăcată,
Răsare Veronica reîncarnată!
Cu privire lungă de rază
Saturnian priviri radiază
Dorului ce-nebunește
Când el Eminul numai este...
Si-ntr-o zarvă stârnită in mulțime
Iată vine poetul cu versuri ronine.
De varsă prin Uniuni scrâsnete nebune
Căci sorbise mercur...
De rouă de privire
Din a Veronicăi șoapte reîncarnate...
Ce-l privea galeș
În priviri înmărmurite
De farisei și Iude împuțite
Ce vin ca niște mișei
Să ia din florile de tei
Neascultând de versul Eminului
Ce-mi v-a fi lumină versului
Cu Veronica reîncarnată
In culoarea tușului
Ultima a curcubeului
Violet...
Ce te admiră și de vers îți grijește
Cum nu găsesti nici în poveste...
Căci ea acum aici este
Candela cu mir de tei
Ție, Luceafăre...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre reîncarnare, poezii despre moarte, poezii despre culori sau poezii despre șerpi
Din codrii cei de crini răsar
"Lumină lină, nunta leac
Tămăduind veac după veac
Cel întristat și sărăcit
Cel plâns și cel nedreptățit
Și pelerinul însetat
În vatra Ta au înnoptat "
I. Alexandru,
Din codrii cei de crini răsar
Luminile ce dau lumină
Ce spală tot ce e murdar
Păcatul greu și orice vină.
În fiecare zi nectar
Dă pe pământ raza divină
Din codrii cei de crini răsar
Luminile ce dau lumină.
Pe un străin prin sfântul har
Îl fac un înger de lumină
Rămân umilului umbrar.
Sfintele raze nu termină
Din codri cei de crini răsar.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe, poezii despre plâns sau poezii despre pelerinaj
Fluturi de opt
Sunt șarpele ce aduce mărul
Unduindu-l în cub de gheață
Să mușc Edenul de dulceață
Ce nu-l are nici albastrul!
Răsărind ca un zeu stele de fiori
Cu fuioare din găuri de viermi
In infinit să nu te m-ai temi
Când răsfirând buclele în zori
C-un sărut că, ai să mi-l oferi
Dorind din viermi, fluturi de opt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre sărut, poezii despre rai, poezii despre mere, poezii despre infinit, poezii despre gheață sau poezii despre frică
Poem boutu
Din nuferi uriași amazonieni
din ochiuri de nimeni
știute..
ce țin amniotic
în adânc
albaștri boutu
în cete atrași de versul de albatros
ce-l cânt să-i duc
spre plaja unde cânți duios
dorul de valuri limpezi
fără rechini travestiți
cu pene de pescăruș
în păsări nautice
pe care doar și Brâncuș
le înalț artezian din delfini perlați
peste stele și munți înalți
să-ți răsfire nuferi de perseide
în cărările luminate
pentru ale tale tălpi minunate
ce sunt schiopătate
de scoici goale și sparte
de cei atrași de efemeritate
ce nu pot a înălța
brațul tentacular
în acel zbor
de fuior
răsărit din curcubeul sufletelor
din orice abis orbitor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre păsări, poezii despre prăpăstii sau poezii despre plajă
Copiii lor vor fi stejari
Aici, în țara de piatră,
Românii-s stăpâni pe vatră.
Aici, în munții legendari,
Românii îs falnici stejari.
Ei aici trăiesc de veacuri
Apărând a țării haturi.
Aici, cu credință-n Sfântul,
De ani răscolesc pământul.
Aici, apa din izvoare,
Când e cald, le dă răcoare.
Aici, în codrii seculari,
Copiii lor vor fi stejari.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre munți, poezii despre copilărie sau poezii despre apă
Eminul eminului sfânt
Emin al eminului sfânt
Cu ce-ai greșit pe pământ?
Să te chinuiască-n mercur
Pentru adevărul pur...
Ce-l vedeai printre obscur
Printre curve și mișei
Râspândind vers de tei
Cu buciumul de condei..
Îți vor plăti cu toții
Când vei vedea cum hoții
Se vor ruga, idioții
Să nu-i arzi cu raze
Când le va sosi timpul
Să-ntâlnească Luceafărul..
Printre îngeri măreț poet
Judecându-i cu drept...
Îi vei fierbe în mercur
Ascultându-ți versul pur
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată sau poezii despre greșeli
Din ambrozia cuvintelor tale
Din ambrozia cuvintelor tale,
Savurez vraja extazului divin.
Culegând ale strofelor petale,
Eminescului-Luceafăr... mă închin!
Inimi iubindu-se pe strune de vers
Se întrețes prin sentimente pure,
Mănunchiuri de raze înspre Univers,
Se stabilesc în piscurile sure!
Prin graiul tău divin... dulce, românesc,
(Ambasador al poeziei noastre!),
Inimile prin iubire se întrețes,
Cu mii de îngeri, printre flori albastre!
poezie de Toth Arpad
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre relații internaționale
Zâne din păduri fermecate
Din munți coboară pe cărări înguste
zâne din păduri fermecate
ce nu se mai ascund vederii
și îi iubesc pe oameni.
Am pornit să le întâlnesc fără reticențe,
frumosul capătă contur și formă
în fiecare femeie
cu pieptul înflorit în lumină.
În amiaza mea se înalță cântări,
mă regăsesc în sunete sculptate
pe chipul tău de zăpadă
și mă îndrăgostesc.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre sunet, poezii despre sculptură, poezii despre miezul zilei sau poezii despre frumusețe
Poem de mâl lui Blaga
Blaga știi ce-ai fi
de Eminescu era mire de tei
Veronicăi
de-ar fi rupt lanțul de versuri
a lui Maiorescu...
Un mâl mut din care el
Luceafărul răsărea
scriind lirismul iubirii
lui neînplinite
și înlănțuite de interese
de arginți a Iudelor de editori..
Un nufăr de floare albastră
cu miros de tei stelar
de Luceafăr
inconjurat de un dans
de lebede măiastru
ce-i cântau în cor
poezia
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă sau poezii despre nuferi
Vremea colindelor
în decorul iernii culorile sunt reci
codrii au încremenit în viscol și ger
cerbi și căprioare fac întinse poteci
prin zăpada moale căzută din cer.
magnolii în grădina au cunună dalbă
fluturi de gheață atârnă pe acoperiș
magice povești le-am strâns intro salbă
din cufărul vieții le scot pe furiș.
timpul pictează pe geamuri flori de gheață
patinoarul de pe lac e plin de copii
chiar și oameni de zăpadă se bucură de viață
viziuni creștine umplu episcopii.
e vremea colindelor cu lumini pe față
vine Crăciunul legendar fără de utopii.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre viziune, poezii despre viscol sau poezii despre pictură
Mă topește avatar
Pe un colț de filă neagră lumii
Ca o lacrimă de tuș vărsată,
Albastră, tristă și-ngândurată
Cursă din călimara inimii.
Stătea ascultând viori de tei
Printre iadurile ei cătrănite,
De răbdări ce par infinite
Să-i răsară un astru cu ulei..
Pentru candela privirii de miei
Ce asteaptă răstignire-n fire!
Să se înalțe iar în iubire
Cu focuri ambre de mir de tei.
Inchinată geniului prea iubit
Ce-i apare doar la asfințit,
Cu toiagul lui de raze moarte
Printre astre și vremi departe.
Pomenindu-l zi după zi
Poate o învia iar pe aici...
Să-i nască in priviri sclipici
De copil cu stele ambre de tei!
Ei, lacrimă albastră de înger
Care ma făcut din nou să sânger..
Din călimara inimii versul
Cu neasemuirea ei în universul
Poeziei mele de piatră rece
Pe unde ea, când zâmbind trece
Mă topește avatar în quasar
Din al meu zero absolut de ghetar
de mercur
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Scrie cu sufletul
din interes o fac mulți azi
Căutăm ca poeți, poemul perfect
Fără vreun punct sau vers defect
Răscolind cuvintele bezmetici..
Ba sfinți, ba ruguri de eretici
Și uităm înăuntru să căutăm
Să scriem ce din pietrele sufletului storcem.
Ciobite ca un cub a lui Nichita
Și reci ca un Luceafăr sclipind
într-un ochi de căprioară moartă...
Căci poetii vor mereu după noi
Cu poezii cât stelele vor veni...
Dar cel ce-și moaie condeiul
acolo unde plânge sau are sudoare
de iubire sufletul
va atinge neantul
asternând pe file
ce cu adevărat simte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent sau poezii despre perfecțiune
Copilăria
În gânduri-frunze, vise de copii
Gonind spre-același veșnic zori de zi...
Depersonalizați, în lumi de stele,
Pășim peste uitate frontiere.
Privirea ni-i copac cu flori de gheață,
Pe buze de lumină sângeri ard,
Ni-s brațele adânc sculptate-n viață
Și curge-n râuri lacrimă de jad.
Pe cer de chihlimbar pândesc rubine
Însângerând cu truc de spadasin
Speranțele... Ce candelabre fine!
Și ce spectacol! Ce poem divin!
Țâșnesc vulcani și înfloresc quasarii
Cu spinii lor de marmură și jar...
Aleargă peste ceruri armăsarii...
Păsări de stea, în marșul triumfal,
Ne poartă în etern ca-ntr-o caleașcă,
Cu-n cavaler din flori de catifea,
Căci totul e permis, copilărie,
Când te ascunzi și treci prin lumea mea.
Îngeri aleargă să-i sărute mâna
Prințesei nopții-mpodobite-n nea,
Alții visează, dincolo de vise,
În visul lor, la dans, mereu s-o ia...
Trece grăbit, pe un podeț de ceară
Un univers de mii de flori de tei,
Ca un convoi de muzicanți de sticlă,
Purtând câte un an din anii mei.
Din ceruri îngeri încă mai coboară...
Dacă copil, să fii, tu ai să vrei,
Aici, în lumea mea găsești o școală
Ca un castel, cu zâne și cu zmei...
În miere gândul să-ți înmoi, copile!
Să scrii cu lapte pe a nopții coală!
Să știi să te încrezi în nemurire,
Căci viața asta n-are să te doară...
Roiuri de albine în petale,
De lumină farmece rodesc,
Ca-n copilăria vieții tale,
Eu, copile, să te regăsesc...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre apicultură, poezii despre încredere, poezii despre școală, poezii despre vulcani sau poezii despre uitare