Fulgi de nervuri
Simplitatea
Are nervuri
Interesante:
Jurăminte,
Creație,
Credință...
Împovărarea
Susține clipele
Imaginației noastre
Care fumegă
În destinații.
Instinctul
Este endemic,
Scheletul tristeții
Doboară
Părți din infinit
Spre lumânarea
Care șterge
Propria lumină
Infinitezimală...
Suntem fulgi
De nervuri
Nedeslușite!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi poezii despre tristețe, poezii despre promisiuni, poezii despre lumânări, poezii despre lumină, poezii despre instinct, poezii despre infinit sau poezii despre imaginație
Citate similare
Coborârea în albastru
Aripi de abur
Urcă spre cer,
Piei de balaur
Pier în mister.
Toamna adâncă
Trece-nainte
Crez și poruncă
Spre clipele sfinte.
Florile noastre
Cu brațe ciuntite
Coboară-n albastre
Uitate cuvinte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre albastru
- poezii despre uitare
- poezii despre toamnă
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre flori
- poezii despre cuvinte
- poezii despre aripi
- poezii despre abur
- sex
- Sexul este un delir programat care alungă moartea cu propria substanță a morții; spațiului negru dintre stele îi este dată dulcea substanță din venele și ungherele noastre. Acele părți din noi înșine pe care decența convențională le numește rușinoase sunt înălțate. Ni se spune că strălucim, că suntem înălțați...
definiție de John Updike în Satele (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Rabbit at Rest" de John Updike este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Vezi și citate despre sex, citate despre moarte, citate despre stele, citate despre rușine, citate despre negru sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Mulțimi de game...
Mulțimi de game cântă-n mine,
Pe strune de nervuri vibrând
Cobor din înălțimi divine
Eu le aștern rând după rând.
Arcușurile-n minte saltă,
La maximum se înfierbânt
Plesnește-o fibră după alta
Poemele se schimbă-n cânt.
Pe pagini albe se adună
În universul virtual,
Unde nu-s stele, soare, lună,
Ci doar un cip, rece, banal.
Mulțimi de game cântă-n mine
Pe strune de nervuri se zbat,
Se scurg prin căile sangvine,
Și pier pe-un cip neanimat...
poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre timp, poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre poezie, poezii despre alb sau poezii despre Soare
Viața-i o zi de lumină cu o mie de nopți
Viața-i o zi de lumină cu o mie de nopți,
Niciodată decent s-o trăiești nu mai poți,
Alții ți-o fură din propria-ți clepsidră
Cu o forță avidă, cu gândirea perfidă.
Nu poți să te opui relelor care ard
Proțapul direcției care duce în gard,
Trec prin tine vise cu vârfuri tocite,
Fructul bucuriei e otrăvit pe tacite.
Iubirea, speranța se ascund unde nu-i
Sprijin de umbră pentru un simplu cui,
Ne prefacem că suntem fericiți laolaltă
Unde resemnarea se-ntinde ca o pată.
Suntem uzați mereu de propria visare,
Ne bucurăm de clipa luminii de la soare,
Altfel ne plimbăm în carul fără roți
Să prindem zi lumină din miile de nopți!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre bucurie
- poezii despre viață
- poezii despre plimbare
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- poezii despre fructe
Vis lăcrimat din ochi de femeie
Roua din lacrimi
Dezgheață luna
Devenită neîncăpătoare
Sub plapuma visului.
Universul
Bate din palme
La spectacolul nesfârșit
Unde clipele dospesc
Magnifici
Fulgi și petale de stele.
Vântul spală
Oboseala norilor,
Pasărea aripilor
O adap cu lumină.
Te strâng la piept
Vis fecund de petale
Pe când tu
Lăcrimezi fierbinte
Pe umărul meu din ochi de femeie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre rouă, poezii despre păsări, poezii despre nori sau poezii despre femei
Suntem lumină din lumină
Motto:
"Suntem făptura lui Dumnezeu, după chipul și asemănarea Lui, suntem copii Lui care greșim pentru că haina pământească a sufletului nostru etern, e prea greoaie și nevrednica de cer, dar cu avânturile noastre spre frumos și adevăr, suntem lumină din Lumină."
V. Pîrvan
Suntem lumină din Lumină
Copiii Domnului ne știm
Cu haina de pământ, de tină
Ca și copii noi mai greșim
Cu chipul Lui, față creștină
Din lut un înger noi zidim
Suntem lumină din Lumină
Copii Domnului ne știm
În viața ce-o avem puțină
Nevrednici pentru cer ne știm
Având însă la fel tulpină
Venim la El și ne smerim
Suntem lumină din Lumină
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vestimentație, poezii despre suflet, poezii despre religie, poezii despre lut, poezii despre greșeli sau poezii despre frumusețe
Speranța înrourată
Vino-n spațiul care duce
Spre luceferii din gând
Și cu mângâieri și șoapte
S-ardem universul blând.
Să-l aducem într-o cupă
Plină doar cu amintiri
Din care semnele vieții
Să renască noi iubiri.
Vino să schimbăm fărâma
De credință strămutată
În dorința care crește
Doar speranța înrourată!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre dorințe, poezii despre creștere sau poezii despre amintiri
Sunt semnul tău de întrebare
În mine-mbobocește timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, crește dorul
Și ne ascundem printre ele.
Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Și sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedeslușite.
Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deși rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi sau poezii despre dor
Sunt semnul tău de întrebare
În mine-mbobocește timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, crește dorul
Și ne ascundem printre ele.
Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Și sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedeslușite.
Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deși rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul vieții
Pe aripa stângă
Aprind lumânarea inimii.
Pe aripa dreaptă
Aprind lumânarea...
Între cele două lumini
Se zbate universul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă
Gustul anafurei
În lanul cu valuri de grâu
Foamea doboară macii în floare,
Copiii prind pește în râu
Cu nadă din turtă din soare.
Cerșetorii pun inima-n palmă
Și primesc solzii, chiar cântă,
Vocea lor se-nalță din sudalmă
Într-o melodie de sorginte sfântă.
Pâinea se consumă bob cu bob
Sub miros frumos de levănțică,
Un rege se înalță dintr-un rob
Când e sătul în lumea asta mică.
Oamenii sub crucea de lumină
Își învelesc iubirea în credință,
Anafura e cer din marea tină
Când e gustată cu-a inimii dorință.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre voce, poezii despre sclavie, poezii despre râuri, poezii despre pâine, poezii despre pești sau poezii despre monarhie
Am căzut din cei în ce-i...
Am căzut din cei în ce-i...
Și m-ai îndrumat pe loc,
Între noi este tăcere,
Dar în fond suntem în joc.
Tu la capăt de lumină,
Eu de întuneric stors
Din durerile din suflet
Și din măduva de os.
Nu mai judec clipa-n care
M-ai ținut în lacrimi grele,
Despărțindu-te de mine
Ai prins înălțimi de stele.
Mă privești din cerul nalt,
Te admir de pe pământ,
Am căzut din cei în ce-i...
Lipsa-n care mă frământ!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre tăcere, poezii despre jocuri, poezii despre durere sau poezii despre admirație
Maternitate
Viața noastră-i flux-reflux
Pe cărări nebănuite,
Îmi iei inima în palme
Și-i dai rouă din cuvinte.
Te așezi în tronul magic
Unde țipetele vin
Deschizând cortina nouă
Spre lumină și destin!
Porți în sân izvorul dulce,
Curcubeu de simțăminte,
Ții la pieptul tău aproape
Dragoste și jurăminte.
Asta e maternitatea,
Dor de dor de poezii,
Amândoi în flux-reflux
Ne visăm mereu copii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există suferințe pricinuite de dragoste pe care timpul nu le șterge și care pecetluiesc cu cicatricele lor nedeslușite zâmbetele.
Marc Levy în Te voi revedea
Adăugat de porumboiu sorina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Toate acele lucruri pe care nu ni le-am spus" de Marc Levy este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi mai multe citate despre zâmbet, citate despre timp, citate de Marc Levy despre timp, citate despre suferință, citate despre iubire, citate de Marc Levy despre iubire, citate despre existență sau citate de Marc Levy despre existență
Autumnale
Dimineața leagănă
Tentaculele luminii
Părăsind spiritul
Mâinii ce mângâie
Respirația vântului.
Importante transparențe
Trec prin via spasmelor.
Vânătoarea începe
Cu pietre.
Deliciu endemic viața
Rămasă pustie
Pe o carte de vise.
Posedând lumini
Infinitul saltă
Spre final.
Carnea celestă
A roadelor
Zidește dorințe
Peste statui
Devenite șoapte
Autumnale!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre sfârșit, poezii despre sculptură sau poezii despre mâini
Stelele care nu pier
Năvălește toamna-n ceruri,
Ploi rotunde se abat
Când zorește sus, în zare,
Vântul peste vârf de brad.
Suflete-n adunătură
Curăță crengi impregnate
De rugina adunată
Peste rugăciuni în sate.
Piatra prinde promoroacă
Peste lumânarea ei,
Semnele adună-n mine
Greieri negri mititei.
Vor cânta în toamna-n care
Eu voi năvăli spre cer
Lăsând tinei doar lumina
Stelelor care nu pier.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre ploaie sau poezii despre negru
Setea de lumină și credință
În Săptămâna Mare-a Paștelui
Ne adunăm cu gândul în Hristos
În mânăstiri, biserici, orișiunde
Izvorul de credință e frumos.
Ne adunăm ca frunzele în pom
Punând lumina soarelui în roade,
Ca pasărea la cuibul ei rotund
Când se întoarce din tărâmuri calde.
Ne adunăm cu dorul la izvorul
Cu valuri limpezi de pură credință,
Setoși de-a înălța prin osanale
Domnului un gest de pocăință.
Ne adunăm în Săptămâna Mare
În pragul Sfintei, Marii Sărbători,
Purificându-ne și sufletul, și trupul,
Împodobim altarele cu flori.
Și, Doamne, iartă-mi îndrăzneala:
De-a aduna din lume, ca un mag,
Femeia care are ochi de stele
Pentru-ai dărui iubirea mea cu drag!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărbători sau poezii despre săptămâni
Varsă-ți iubirea cu lumina-n mine
Lacrimi de apă, fulgi de zăpadă,
În nebunia toamnei fac paradă,
Resturi de frunze, de ierburi pătate,
Hrănesc vântul cu aripi uscate.
Drumul se șterge de roți pământii,
Bolizi tocilari străbat prin câmpii,
Eu urc un munte în lumi paralele,
Lumea din mine și lumea din stele.
Doi porumbei îmi dau târcoale
Cu săruturile lor în ritmuri cordiale,
Noi în luciul toamnei, spre zăpadă,
Căutăm credința din cer, adevărată.
Am urcat muntele, am venit la tine,
Varsă-ți iubirea cu lumina-n mine!...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre zăpadă, poezii despre sărut, poezii despre ritm, poezii despre porumbei sau poezii despre nebunie
Ești atât de frumoasă
Ești atât de frumoasă încât
În ochii tăi,
În care sclipesc stelele,
Îmi vopsesc
Îngenuncherea imaginației!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesupus tristeții
Nu am să mă supun decât iubirii,
De voia ei am să mă las purtat,
Pe căi nebănuite omenirii,
Din răsărit și până-n înserat.
Îmi fie calea ei, ultima cale,
Pe drumul ce-i deschis spre infinit,
Să pot uita de clipele în care,
Nu am iubit și nu am fost iubit.
Regrete n-am să am după tristețe,
Deși încearcă veșnic să mă ia,
O văd cum rătăcește peste fețe,
Acolo unde este voia sa.
Am alungat-o fără nici o milă,
Spunându-i c-o iubesc, însă n-o vreau,
C-o înțeleg și știu că e abilă,
Dar eu în preajma ei nu am să stau.
Nu am să mă supun nicicând tristeții,
În vraja ei tenace n-oi cădea,
S-o proslăvesc prin lacrimi cu poeții,
Ce în iubire nu mai pot să stea.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară sau poezii despre perseverență