* * *

Creştinii fără iubire
Se îndreaptă spre pieire
Vorbind despre nemurire.
Însă-acei care iubesc,
Prin aceasta dovedesc,
Faptic, că în veci trăiesc.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raiul este pentru cei care trăiesc nu pentru cei care au murit! (Creştinii nu mor: trec de la viaţă la Viaţă veşnică.)

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Titiana Marincas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aruncă-mă în focul iadului... dacă inima mea se îndreaptă spre altcineva ...

Scumpa mea soţie,
tu eşti prietena meu eternă,
şi-ţi dăruiesc inima
împreună cu viaţa mea.

Salvează-mă din mocirla singurătăţi,
pe care o trăiesc singur şi plictisit
în cele două universuri.
Primeşte-mă şi fă din mine
un îndrăgostit adevărat.

Aruncă-mă în focul iadului,
dacă inima mea
se îndreaptă spre altcineva
decât spre tine.

Dragostea mea pentru tine
este cel dintâi portal,
prin care pot păşi în afara timpului
... trăind acum şi aici...

De aceea eu vreau
să fiu iubit necondiţionat de tine,
căci şi eu doresc
să te iubesc necondiţionat.

Căci nimeni nu ştie
de ce eu dau atâta importanţă dragostei,
de ce am o tânjire
atât de adâncă după dragoste.

Dar, fără să o cunosc bine,
nu poţ nici să iubesc, nici să fiu iubit,
întrucât dragostea
este unul din cele mai misterioase sentimente
... din univers...

poezie de Alexandru Ioan Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Resurse Creştine": Biserica în care se hrănesc şi cresc spiritual creştinii răspândiţi "până la marginile pământului".

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezumat despre iubire

Tăcerea e crudă, tăcerea răneşte
Ca vorba ce-aruncă o inimă-n cleşte,
Iubirea în schimb dezrobeşte,
Se-ocupă de răni, le îngrijeşte
Şi-n vorbe, în fapte, în tăcere, ea creşte,
Lumină deplină ce-n veci fericeşte.

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Calin Iordache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndeobşte vorbind, dorinţa de bine şi de fericire, în toate formele ei, aceasta este pentru toată lumea"marea şi ademenitoarea iubire". Numai că despre cei mai mulţi, deşi însufleţiţi tot de iubire, dar urmărind tot felul de alte ţeluri, dobândirea de averi, puterea trupului, cunoaşterea, nu se spune că iubesc şi că sunt îndrăgostiţi, în timp ce aceia mai puţini, care năzuiesc către bine pe o singură cale anume, se înstăpânesc pe numele întregului dorinţei, acela de iubire, şi sunt numiţi iubitori şi îndrăgostiţi.

Platon în Banchetul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbim despre iubire

Vorbim despre iubire în aste vremuri care
I-au dat iubirii nume de ură şi uitare.
Mai sunt puţini cei care, vorbind despre iubire,
Îi înţeleg menirea şi-o poartă în simţire.

Cuvantu-i la tot pasul, e uneori prea des
Rostit cu uşurinţă şi fără înţeles.
Vorbim despre iubire, mereu vorbim de ea,
În schimb, cu al ei nume, descriem dragostea.

Iubirea nu înseamnă doar ceasu'-acel-al nopţii,
Poţi să-ţi iubeşti copiii, părinţii şi nepoţii;
Poţi să iubeşti un câine, o floare sau, ştiu eu,
Poţi să găseşti iubire, iubind pe Dumnezeu.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de Marin Bunget
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa: Se aude despre ea, se vorbeşte despre ea, se vede efectul şi fapta ei, se vede cu ajutorul ei, se vede prin ea, se trăieşte prin ea, prin ea se ajunge departe, prin ea se trece de moarte, prin credinţă, de Ceruri ai parte!

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin căderea din pruncie în lumea frunzelor ruginite, neuitatul Dumnezeu vine în această lume şi se întrupează, pentru a ne urca în corabia veşniciei Sale. Împreună cu El creştinii devin călători spre limanul veşniciei, aici unde omul nu mai are umbră, în Împărăţia luminii, iar creştinii devin prietenii lui Dumnezeu.

citat din Ioan Selejan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin căderea din pruncie în lumea frunzelor ruginite, neuitatul Dumnezeu vine în această lume şi se întrupează, pentru a ne urca în corabia veşniciei Sale. Împreună cu El creştinii devin călători spre limanul veşniciei, aici unde omul nu mai are umbră, în Împărăţia luminii, iar creştinii devin prietenii lui Dumnezeu.

citat din Ioan Selejan
Adăugat de andreea93
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin căderea din pruncie în lumea frunzelor ruginite, neuitatul Dumnezeu vine în această lume şi se întrupează, pentru a ne urca în corabia veşniciei Sale. Împreună cu El creştinii devin călători spre limanul veşniciei, aici unde omul nu mai are umbră, în Împărăţia luminii, iar creştinii devin prietenii lui Dumnezeu.

citat din Ioan Selejan
Adăugat de andreea93
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua

Steaua stă să se oprească
Din a vieţii licărire...
În sentinţa sa lumească
Este lut, întru pieire.
Are lacrimi în privire
Lutul pieritor spre mâine,
Călător spre nemurire,
Suflet cald cu gust de pâine.

Zâmbet chipul i-l alină
Călător fără de soartă,
Călător fără de vină –
Dulce pâine, pâine coaptă...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrare prin credinţă înseamnă paşi concreţi spre ţintă, fără îngrijorări cu privire la rezultate şi fără aşteptări omeneşti cu privire plată.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Oana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creştinii în urma Sărbătorii, trebuie să rămână mai sfinţi cu o treaptă nu mai grei cu un Kg.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de George
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destăinuire

oscilaţiile sufletului răbdătoare le trăiesc
privesc albastrul fantomal al înserării
luceafărul e o prezenţă pe care o iubesc
şi valul ca o mângâiere la malul mării.

gânduri care dezgroapă vechile amintiri
spiritul copilăros ca-n prima tinereţe
freamătul vibrant al luminii-n simţiri
prima iubire descoperită cu delicateţe.

toate astea se succed în mine abundent
în inima care pompează doar iubire
nutresc ascensiunea unui vis ardent
spre marea fericire şi spre împlinire.

mâini diafane cern lucruri fără precedent
urechi care ascultă a mea destăinuire.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să-i spui, într-adevăr, unei femei care nu crede în iubire? "Lasă-mă să-ţi dovedesc cât de mult te iubesc eu?" Totdeauna "eu".

Balzac în Istoria celor treisprezece, Ducesa de Langeais
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre tine nemurire

Şi gândul meu spre tine nemurire,
Se aşterne în braţele de lut,
Căci ascunzi în tine, o piatră de iubire
Şi aştept să mor, să te sărut.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (24 februarie 2020)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

"Iubire" este-o vorbă dulce
Şi toţi vorbim despre iubire,
"Căci vorbe-n sac" tot omul duce,
Dar folos, vorba n-aduce,
Dacă n-are omul ştire
Să-i dea vorbei împlinire.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimente

Te iubesc mare
cu a ta undă ce mă porţi în necunoscut,
te iubesc vânt
ce-mi aduci şoapte şi vis de dor neînceput,
va iubesc ochi
pierduţi, ca două mari corăbii fără cârmă,
vă iubesc sfioase
mâini pline de dorinţi, de dor fără urmă.

Te iubesc toamnă
cu nostalgia zilelor ce vara mi-o cheamă,
te iubesc mamă
cea chinuită, rătăcită şi fără de întoarceri,
te iubesc viaţă
cu ploi, vânt, ceaţă deasă, sălcii pe maluri,
te iubesc fiinţă
cu a ta credinţă, plina de iubire şi doruri.

Te iubesc cuvânt
ce-mi laşi liber spre tine, al meu tainic gând.

poezie de Cornelia Minda
Adăugat de Cornelia Minda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc tăcerea

Iubesc tăcerea primăverii-n floare,
Tăcerea stelelor care în zori apun,
Iubesc tăcerea zborului spre soare,
Tăcerea sufletului primitor şi bun.

Iubesc tăcerea pădurilor bătrâne
Tăcerea lunii şi-a nopţii-nrourate,
Iubesc tăcerea bobului din grâne,
Tăcerea tumultoasă a inimii ce bate.

Iubesc tăcerea ca vis ori ca simţire,
Tăcerea din adânc a sinelui divin,
Iubesc tăcerea si taina din privire,
Tăcerea care spune la matcă să revin.

Iubesc tăcerea când sunt cu Dumnezeu,
Tăcerea izbăvirii ce-aduce nemurire,
Iubesc tăcerea ca rugă-n gândul meu,
Tăcerea lacrimei la ceas de regăsire.

Iubesc tăcerea ca tihnă sufletească,
Dar nu iubesc o viaţă-nsingurată,
Iubesc tăcerea din lumea îngerească,
Dar nu iubesc trăirea-ntemniţată.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai măreaţă lucrare pe care o poate face un om în lumea aceasta este lucrarea de slujire a Împărăţiei lui Dumnezeu, prin care devine conlucrător împreună cu Dumnezeu la mântuirea oamenilor.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Onisim
Comentează! | Votează! | Copiază!