Versuri de incesturi

Devin cu fiecare cuvânt o daltă
In vorbele de frescă gigolo
Auzind slujbe de măşti, acolo..
Unde destrăbălarea e "sfântă"

Sub budoare coperţi de ceaţă
Cu iubirea ce mi se învaţă
De la vânători şi sirene
Ascunşi sub Manole şi Ane

Ce ridică plase de painajăn
In catedrale cu scriptă de cocon
Agăţate precum recompense
In condeiele cuie perverse

Cu glugi negre îngenucheate
Rugându-se cu bicele liane
Să intre enoriaşi acatiste
Să-şi scrie psalmurile venine

Pe suflete cu slove de Salem
In cercul lor rece de harem
Slăvind cu guri orgi-n recviem
Amăgiri zidite în blestem

Celor ce citesc coperta uşă
Ce infinge sfori de păpusă
Inimilor precum o căpuşă
De poeţi nemiloşi cătuşă

Cu teorii şi fresce acuzaţii
Celor ce sunt iubirii, damnaţii
Atei scripturilor de mlaştină
Ce ucid în turbă cheratină

Puritatea printre incesturi
Violate de condei în versuri..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se pare...

Majuscule de fumuri-n cuvânt
Se pare că-ţi sunt în cafea, vânt..
De sirene cu iz îndulcitor
Cu măşti de răsărit, viselor..

Şi nu stiu cât oare,.. mi se pare
Când totul pare ce şi nu pare
Coincidenţe întâmplătoare?
În reflex de umbre-nşelătoare

Mi se pare,.. sunt ucigătoare?
Când ecoul lor ascuns tare, doare..
Când intră in piept şi lasă-n urmă
Sfori priponite ce-mi curmă

Grumazul condeiului-mi de tei
Ce-mi lasă scorburi cu stropi
Ce zboară-n sălbatici corbi de clei
Pe lăstari făr'soţ din lemn de plopi

Cu apostoli ascunşi sub glugi
Aprinzându-le-n iudee ruguri
Lasând in urmă cenuşă de rugi
Din poezii duse de corbi-n ciocuri

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părut vouă blestem

Atâta minciună e între noi
Când eu mă mint că încă mă mai iubeşti
Şi tu din alte braţe-mi zâmbeşti
Ce-mi spui că ar fi apostoleşti

Cu jurământul lor de "la bine şi greu"
Ce au făcut din mine un derbedeu
În faţa acestor cuvinte de zeu
Uitate de ei în poezii mereu...

Îngenuncheaţi ca nişte farisei
Declarând la orice uşă iubirea...
Ce ai deschis-o cu măgulirea
De a-mi inflori florile de tei...

Şi nu vreau loc-ntre spectaculari zei.
Fiindcă sunt un demon rătăcit printre ei
Ce nu vrea raiul visat de voi harem
Ci-mi caut altul, părut vouă blestem...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceferii de Mariane

Legat de catargul totem
Cu cerc de piatră-mi blestem
Te aud cântând în recviem
Sirenă cu glas de Salem

Topind cercuri în lavă
Duh cu mireasmă suavă
Posedându-mă coralină
Străveziu de Aladină

In murenele fantasme
Cu marinele miasme
De răsărituri solare
Invăluite de palmiere

Adieri ambre quasare
Cu valurile de mare
Ridicate de privire
Concentric turbionare

Scufândându-mă-n mirare
In a ta îmbrătişare
Cu hangere ojate
Infipte adânc în spate

In ancore de iubire
In abisalele scoici
Străvezii-n învăluire
De sirene în maici

Cărbunii îmbrăcate
Cu ale noastre păcate
Ascunse şi nevinovate
De azură infinitate

Luminate de perlate
Topiri lucitoare
In viduri de sudoare
In Mariane de noapte

Ridicându-ne în zori
Pe o meduză purpurie
Ce ne lasă-n adormiri
Pe plajele de feerie

In scoicile ochilor
Cu perlele de mirări
Luceferii inimilor
Meduze calde de fiori

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hule telurice

Sub cireşi de bazalt
Tu... dorule mai lăsat
Si curg lacrimi de timp
Ce mă infăşoară vamp

Cu liane de pendule
Ce se zbat cu hule
De valuri telurice
Intr-un cocon rece
Cu lăcrimări de lut

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambrozie de zbor

Ambrozie de zbor din cocon
De călimara mea de demon
Fetiţa care-şi răsare ploii
Să spele tuşul unde mă-nmoii

In acel noroi bântuitor de moroi
Plin lumea viselor închise-n noi
Ce-o arzi cu ai tăi stropi-n culori
In curcubeie cu soarele priviri

Arătându-mi aripile de condeie
Ce alţii ar fi vrut să mi-le ieie
Să se împodobească cu ele
Lăsându-mi doar vârfurile

In cuie de răstignire adânci
Din a lor invidios brânci
In abisuri de carapace de scoici
Pe care tu le-ai atins pe aici

Topindu-le in aripi de file
Cu quasari din şoaptele
Ce-mi spunea scrie visele
Ele vor invia de printre file

Cu puf de păpădie în ciocârlie
Din palma ta plină de evlavie
Închinată menestrelilor derviş
In al junglei meschin desiş

Cu liane ce se infing în şiş
Celor neînchinaţi in primate
Sefilor de trib cu literate
Autoadulări în toteme moarte

De prin epoci comuniste
Cu drepturi fals câstigate
Când nu a făcut dreptate
In Uniunea plină de măsti corupte

Cu lingăi şi multe mascote
Rămase mosteniri defuncte
Din cenzuri ce nu sunt moarte
In această coruptă societate

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipuri de frescă

Ne rugăm să vină moartea,
Cum ne-am dori sărutarea
Iubitei cu patos noaptea...

Când simţi stihia că te miroasă,
Te rogi de ea să fie miloasă,
Ce utopie... nu si nebunie...

Să-ţi rogi dragostea să te aline
Si când vine lângă tine...
Te răsucesti la ea cu spatele,

Nu poţi face asa ceva cu moartea...
Nu o chema aiurea... degeaba...
Onorea, cinstea ta, decade...

In moarte si după ea,
Când ea te cheamă rece...
Sărut-o fierbinte si petrece,

Odată vine, nu de mai multe ori,
Atunci vei fi acoperit in flori,
Si tu... si eu... să murim cu zâmbetul unei flori...

Tăiată si pusă in vază, pe moarte...
E mult... mult... mai frumoasă
In doină ruginită de rece coasă...

Nu suntem datori doamnei negre
Ea vine, vine si te trece...
Din lumea.. prea gri si prea rece...

Unde te va duce ca o frescă...
Poate, poate... o fi cald si verde...
Mai gri si mai rece mai poate fi?

Decât in lumea mea... ce trece...
Pe lângă mine... prea gri... prea rece...
Aidoma unor mozaicuri si fresce...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului Filip Marius

De ai curaj tu cui de mască
Arată adevărata faţă
Să văd dacă porţi fad cască
Repetând discurs de prefaţă

A celor ce te-au-mpins scenei
Să pari important poeziei
Să-ţi aplaud oratoriile
Sau să arunc în tine ouăle

Clocite de alte figuri
Pe care tu le lingi-n poftă
Salivând pe urma călcată
De măşti ce te ţin în sfori

Păpuşă de lemn ventrilocă
Căci condeiul meu dislocă
Toteme în literatură
Prin păuni ce fac tevatură

Sugând interese de autor
Din lumea pură a poeziilor
Supusă vouă macacilor
Căci sunt harpia versurilor

Şi nu iert maimute pe liane
Ce scriu cu condei de banane
Dresate să strige pe aici
Sub umbre roşii de bici

Că poezia e doar a lor
A malignităţii ciumelor
Rămase crude şi cutume
In figuri de ceară postume

Comunismului, băi mască
Ce vei fi lovit de condeiul meu
De vei rămâne gură cască
Curgându-ţi bale de plebeu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinste vouă, eroi ai neamului meu!

Pe undeva in munţii nostri
Se ridică un templu cu crez suplu
Al tradiţiei dacice adorată de Eminescu.
Si eu in faţa acestor ctitori
Sunt un simplu bolovan
Ce stă împietrit de uimire
In faţa onoarei şi cinstii
Cu care acesti minunaţi oameni
Pe care voi ii huliţi
In Academie
Ce sfinţesc crezul patriotic
Cu psalmul neamului nostru
Inălţat intr-un monument
Ce va arăta generaţiilor viitoare
Că printre noi ascunşi
Sunt oameni de valoare
Ce ridică pentru generaţiile viitoare
Catedrale de nemurire
Pentru Sfânta Românie!

Cinste şi preţuire
Domnului Teofil Bradea!
si
Doamnei Dagdlen Viorica Ilinca!

In faţa cărora eu sunt un cuvânt infim
In preţuirea care o arată ei:
Daciei noastre străbune!

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calliope (curajul iubirii)

În totem ascuns
In cocon ronin, ars
De zborul cathars,

Unde mai îmbrăţişat...
Intr-un astru insetat

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp de cuvânt

Sub fiecare piatră
stă o vorbă umbră.
În fiecare floare
stă parfum de şoapte
In fiecare strop de ploaie
se ascund vorbe mute
In fiecare rază soare
sunt cuvinte pure
In fiecare ninsoare
stă glas de amăgire
Vorbele
ne sunt anotimpurile

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despicat glas

Glasul care descrie un om
Diferit pentru interes
Se despică cu ţel ales
In limbă şarpe sus în pom

De gând cu mere venine
Cu cozi de cuie-nfipte
Inimii in fade liane
Cu tristeţe ancorate

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cocon

Închis în cocon în ecou învăluit de şarpe...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte de nisip

Joci cuvintele
celor care nu înţeleg
cu ţelul vieţii bleg
ce primesc şi nu aleg
dintre nisipul abisurilor
perla infiniturilor
din carapacea inimilor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

clopote nori
dangăte printre bălţi
slujbe de stropi

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dâră din balans

Simţind că mereu te iert
Infingi cuţit după cuţit
in piept,.. lăsând în urmă dâră
Sufletului meu, ruginită..

Pe fila-mi lumii de bazalt
Într-un balans de rănit...
De condei ţie cu sânge smerit.
şi nu prea ştiu cât o să mai salt...

Genunchii-ngropaţi-n asfalt
In soclul dăruit de ador
Cu inima-mi poeziilor
In această ploaie în asalt

De miraje ce par tulpine
De flori ce-mi sunt venine
Guri deschise de hangere
Cu şerpii şoaptelor morgane

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coperţi de amante

Alergând pe cărările mele
Adun cerneală aurie de stele.
Nearsă-n nici un foc de iele,
Răsărindu-ti metaforele...

Dintre vidurile silabelor
Incolonate şi-ncătuşate...
In cercurile oţelitelor,
Condeie, murdar îngenuncheate

Cutumelor de tuş desfrânate
Versurilor cu gurile căscate!
In capcane cu colţi în cuvinte
Iubirilor albastre vânate....

Precum mierlele pe rotisor
Cu sticlirea sialoreică-n ochii
A celor ce-ntinează în "amor"...
Cerul imaculat al poemelor!

Camumflaţi în binefăcători
Cu birourile pe coperţile,
Lingăilor şi a amantelor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am înţeles

Eu fără tine Adriane
Am văzut...
Că poezia e un carusel
Cu poeţi legaţi cu lanţuri intre ei!
Ce se învârtesc în gol ca nişte asini
Să-şi fure sau soarbă din seva poeziei
Între ei...
Şi înconjurat pe piept cu sârmă ghimpată de ascet, Nichita...
Unde eşti să vezi...
Cum e lumea poeziei acum...
Plină de neruşinare şi mârlănie
Şi interese corupte de arginţi de o uniune de lingăi a scriitorilor
Ce ridică pe interese şi corupţie în slăvi
Nişte iudei şi profitori...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebun la al lumii parastas

De-aş fi cum voi în versuri mă citiţi
Aţi înnebuni, văzând cât de nebun sunt
Căci uneori-s turbat precum un vânt
Dansând în omăt de argint ce-l adoraţi

Din care voi-n oameni vă modelaţi
Şi nedorind să vă aud, mă-mbătaţi
Fugind printre necunoscuţi-n parastas
Să beau din vorba lor "in vino e veritas".

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ţi doresc, lebădă de rouă

Şi dacă eu pictez in versuri
Nu o fac să dezbrac dresuri
Ondulând culorile în curcubeu
Pentru ce iubesc cum ştiu derbedeu

Dulcind culori de prin galaxii
Miresme de sakure îngere
Să simt unicitatea, nu reflexia
Ce te a îngenuncheat iubire

Cu copii de amăgire şi măşti
Ce nu le suport cât voi vieţuii
Ce ucid unicorni inimii
Pe care voi fără de a şti

I-aţi legat în catâri la carusel
Cu budoare şi tel de bordel
Ce eu le văd doar vid a fi
Când una e Steaua Nordului

Ce răsare din palma ei de cer
Şi nu-mi cer decât să o iubesc
Gravând-o aici în altar făr efemer
Al infinitului ce pentru ea-l doresc

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâile mirării

Aburi inimii se ridică
gheţari-i lunecă precum trandafiri
uşor pe conturul ce privirii
e cunoscut în brailul mirării

mistralică de ador şi magnific
ce prin adieri de sânge prin pori
şopteste-n palma slove de fiori
unui poem cu onduleu mirific

pe care-l rescriu-n fiecare zi
cu tuşul de sudoare-n sublime
metafore de am fi ce nu poate fi
nici o femeie ce aş întâlni

căci esti singura-n univers
ce mi-e sărutul infinit de vers

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!