Veşina dă păstă drum

Dup-un an dă zâle fripce, năduşâce şî amare
S-o gătat d-acuma şcoala ş-o venit văcanţa mare!
Ş-uice-aşa, că dă trii zâle nepoţălu Ghiţulică
Îş petreşe-n sat văcanţa, la bunic şî la bunică.

Doar să şcie-n toată ţara că nişiunge, Doamne bace!
Nu-i aşa o viaţă faină cum îi viaţa dî la sace.
Iar spră sară, stând la şină, dup-o-ntragă zî dă jioacă,
Îl întrabă Ghiţulică pe bunicu-su, moş Toacă:

- Bunule, de ce vecina, aia mica, ştirbă, grasă,
Toată seara se dezbracă, iar perdeaua e netrasă?
- Cum dă şe? să râsă moşu, cum dă şe, nepoace dragă?
Fincă-i sângură, săraca... n-are şine să i-o tragă!

poezie de Sorin Olariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum îl cheamă pră veşinu?

Într-o sară baba Chiva şî cu moşu ei Văsîlii,
Şăd pră scaun în şofru mare, şî ghijăsc dă cîcea dzîlii.
-Audzî babo, dzîşe moşu, nu şciu şe mi s-o-ntâmplat,
Pră moş Ion, veşinu nostru, nu şciu cum l-o fi chemat?

Aşa rău să mă zăuit, parcă n-am şciut vrodată,
Trăbă să îi întrăb baba. Ia să ies până la poartă.
Poace-o văd pră subpărece, ori măturând pră afară,
Gi rostît la marva toată o fi gata, acuma-i sară.

Uice-o văd, vine acuma, are două cănţi cu apă,
Pentru vaşili dîn ştal, să duşe şî le adapă.
- Tu Mărio, vino-aişea, că i-o m-am buzumenit,
Ş-aşa rău să mă zăuit, nişicum n-am măi pomenit.

Şciu pră toţi în satul nostru, cum îi cheamă, cum le dzîşe,
Chiar şî pră aia dă nu-s, d-oginesc sub neagra cruşe.
Baş al meu veşin şî precin, Ion, al tău bărbat d-o viaţă,
Să nu-i şciu numele lui! Ş-am vorbit dă gimineaţă.

Stă Măria şi să uită, şî nu-i vine parc-a crege,
Şî-i mirată, şi să strâmbă dă şi-auge şi şe vege.
-Mă Văsîlii, tu eşci prost? Ori vrei ca să râzi dă mine?
Şe-ntrebare îi şi asta? Ion îl cheamă, şciu eu bine.

-Ai dreptace tu Mărio! Cum naiba dă m-am prostît,
Să zăuit că el îi Ion, cu şin´̉̉ beau la asfinţît.
Bine că acuma şciu, că mă făşeam dă ruşîne,
Nu şciam cum să îl strîg să bea răchie cu mine!

poezie de Nicoleta Stavrat (noiembrie 2016)
Adăugat de Nicoleta Stavrat
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fotbalu' dă muieri - poezie în grai bănăţean

Numa’ staţ’ şi m-ascultaţ’ şe-am păţît alaltăieri
Când m-or luat nepoţî' mei la fotbàl d-ăl dă muieri:
-Vino uico, hai cu noi, dă nu vrei să-ţ’ pară rău,
Că jioacă fecili noaşce cu Moldova Chişînău!

Ş-am plecat la meci dă fece cu Ghiţucă şî Păngele
Socotind c-atunşi când gată, schimbă bluzăli-ntră iele,
Ba de-avem noroc cu troaca, ne-am ghingit atunşi ca hoţî’,
S-ar pucea, dă dragu’ nostru, să îş’ schimbe şî chiloţî’.

Şî ne-am pus tăman în faţă, jios pe scamn, cum să cuvine;
Păi, dă-i vorba dă vreo ţâţă, să vegem cum îi măi bine.
La-nşeput, ieşîră-afară ălea dă la Chefereu…
Nişte gloabe una ş-una, cum ar fi măgariu’ meu.

Că d-o luam cumva pă babă ş-o puneam la dăzbrăcat
Pă lângă aşa mârţoaje ai fi zis că-i Miss Banat.
Şî-n sfîrşit ieşiră, uico, fecili dîn Chişînău…
Parc-erau făcuce-n şiudă, ca să-ţ’ facă sânje rău!

-Ptui… Bătu-m-ar să mă bată! nechezai io, ca un cal,
Cred că înşepînd dă mâne mă apuc şî dă fotbàl.
Şi porniră iuce jiocu’… Dă-i cu craşii în surducă
Pînă când, după o vreme, văd că una îi pă ducă.

Sta trâncită jios pă iarbă că ş-o dat d-a curi-n cap
Şî zbiera de numa-numa’ ca viţălu' la căsap.
Io-i şopcii lu’ Ghiţulică: -Asta naşte pîn’ la pauză!
Da dă unge, că-i d-a noastră… Toace îs la minopauză.

-Păi şe-i aia minopauză?…Măi Ghiţucă, zî-m’ odată!
-Minopauză-i, uico dragă, când muierea îi iertată…
Şî-nşepu mitanu-al doilea: Ţîn-ce-atunşea tămbălău
Că sări drept la arbitru una dî la Chişînău:

-Vreu pinalti…dă-m’ pinalti! o ţînea ea sus şî tare.
-Nu să poace, nu-i nişi vorbă, îi răspunsă prostu-ăl mare.
-Mândro, lasă-l pă nărodu’, îi strîgai, că îndăsară
Am să-ţ’ dau io un pinalti să ce ţână pîn’ la vară!

Ş-uice-aşa, fu gata meciu’… Cu Ghiţucă şî Păngele
Aşteptam, că una-două schimbă bluzăli-ntră iele.
Când colo, dădură mîna, să ţucară şî…atît,
Dă-mi venea să fac ca trenu’ dup-un meci aşa urît.

-Măi Ghiţucă, măi Păngele, m-am luat atunşi dă ei,
N-am vazut nişi crac dă ţâţă ş-am măi dat şî zăşe lei.
-Stai măi uico, stai o ţîră, c-am vorbit c-un fotograf
Să ne ducă pîn’ la ele să ne deie-un autograf.

Şî-uice-aşi, ţîne-ţ’ căşiula… Ţ-am găsît-o, du-ce bolii,
C-ai pierdut-o dă vreo lună dă la meciu’ ăl cu Poli,
M-o-ngesă pe cap Ghiţucă, iar Păngele, alt becheri
Îi dădu lu’ moalăr banii ca să bea vr’o două beri.

Şi intrarăm păste fece, dă-mi veni să cad pă space
Când văzui io şe-i-năuntru… mic cu mare dăzbrăcace.
Da’ să vez’ atunşi năcazu’… lucrătură dîn proţap,
Că mi să-njiupiră, frace, şî-m’ cărară pumni în cap.

Şe năroc c-avui căşiula, fi’nc-o grasă roşie-n buşi
Îmi dădu-n cap autografe cu un toc dă la păpuşi.
Iară Ghiţă cu Păngele când văzură-aşa o trabă
M-or lăsat pe mîna lor ş-or încins-o-n mare grabă.

Ş d-abia am măi scăpat, că-m’ dădură pă tot anu’…
Nişi nu şciu cum d-am ajiuns înăpoi la Gugulanu’.
Cît dă meci, şe să vă spun io?!…S-o gătat cu Nula-Nula
Şi chiar dac-am luat bătaie, bine c-am găsît căşiula.

poezie de Sorin Olariu din La Poşmândre - Antologie de poezie în grai bănăţean
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă n-am ghetuţe

Moş Nicolae, de la copii, am aflat
Că vei veni, aşa.... pe înserat
Şi vei lăsa în ghetuţe la toţi ce îşi doresc
De-atunci la asta mă tot gândesc....

Că eu n-am ghetuţe, doar bine ştii
Cum au pesemne, mulţi alţi copii
Eu am nişte încălţări...... uzate
Sunt din cârpă, mult purtate

Nici nu am părinţi, şi asta ştii
Aşa cum au ceilalţi copii,
Şi-atunci ghetuţe, cin-să-mi ia
Sărmana bunicuţa mea?

Tata în pădure într-o iarnă a murit
S-a dus s-aducă lemne şi viu n-a mai venit
Iar mama, săraca, a înnebunit pe loc
O viaţă fără tata, n-a conceput deloc.

Ne poartă acum de grijă draga mea bunică
E greu de când bolnavă-i scumpa mea mămică
Noroc c-avem două văcuţe.......
Dar n-are bunicuţa bani pentru ghetuţe.

Şi văd cum alţi copii, ghetuţe cremuiesc
Pentru Moş Nicolae, atent le pregătesc
Scuză-mi îndrăzneala, te întreb..... umil
La mine ai să vii? Şi eu doar îs un copil.....

Dar ştiu că tu Moş Nicolae, aduci şi vindecări
Voi renunţa la daruri, fără a avea frustrări
De-ai să-i aduci la scumpa mea mămică
Un pic de sănătate, s-ajute pe bunică......

poezie de Ionel Popa (6 decembrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fotbal, la Chefereu - poezie în grai bănăţean

Ieri, la bertu Gugulanu, stând aşa, la una mică,
Iaca, şine crez' că vine?… Dracu gol dă Ghiţulică.
S-aşăză şî el la masă ş-uice-aşa, dîintr-un nimic
Înşepu să zdrăngănească la un capăt de băgic:

-Haida, haida Chefereu’! îşi trânci pă jios căşiula,
Astăz vrem să-i baţ' pă ăşcia barem cu vr’o Şapce-Nula.
-Şe-i cu cine?!-l întrăbai, zbieri ca bou’ la căsap…
Du-ce la Jăbel ‘năpoi, să ce cauce pî la cap.

-Hai măi nano, c-am sărit măi-năince poarta şcolii,
Că-i meci: Chefereu’ nostru cu ştudenţî dî la Poli.
Şe să faşi, ce puni cu prostu?! Făr-o vorbă m-am şî dus,
N-apucai să fac nişi plata că mă luă măido pe sus.

Ş-apăi mă băgă nepotu pîn butoara dî la gard
Dă-m venea d-aşa ruşine ca tăşiunili să ard.
Când colo, potop de lume…N-am văzut atâţa, baş,
Numa pî la Sfântu’ Gheorghe, la negeia dîn Oraş.

Şî-ncepură, frace, jiocu!… Parc-erau cuprinş dă draşi
C-alergau dup-o surducă douăzăşi dă tolomaşi.
Lilă-n dunji cu picăţăle erau ăi dîn Cimişoara
Iar a noşcii, înfloraţ, cum îs prunii primăvara.

Io n-am prişeput, mă frace: cum surduca o-ajiunjeau
Nu ţ-o luau, ba chiar în şiudă cu pişioru-n ea dăgeau!.
Dăgea unu, dăgea altu… Mă miram d-aşa prostie
Şî-i spusăi lu Ghiţulică: -Io mă pro-ntorc la răchie!

Că nu-mi plaşie jiocul ăsta, fir-ar forma lor clonţoasă!…
Tot măi bine îi la bert cu uiejili pă masă.
-Uico, stai nu te prostî! Mă luă atunşi, copilu
Şi-mi crişi în cîcea vorbe, dă fotbal cam care-i şpilu’.

Şică d-aia bat surduca, să le baje gol în poartă
Ş-ăla-n negru nu îi popă, ăla-i pus ca să-i dăspartă.
Iar d-aud cumva: Haut, haut! nu-i vr’un câne care zbiară,
Haut îi când beşica albă vre să iesă pân-afară.

M-aşăzai la loc pă trepce, fi’ndcă să-ndârjîsă jiocu,
Să-ndîrjîsă şî nepotu suduindu-le nărocu.
Dup-o vreme,-un cheferist subţîrel prăcum un fus
Proţăpi surduca-n aţă dă săriră toţ în sus.

Să ţucau de numa-numa… Ghiţă-şi azvîrli căşiula:
-Uico, şe ce miri ca prostu, doar conduşi cu Unu-Nula!
Zvîrle-ţ păstă cap căşiula, bucură-ce, du-ce bolii,
Dă nu vrei să iei bătaie, c-ăşcia cred că ţîni cu Poli!

Şe să fac? Sării dodată ca dăscîncicu-n giochi
Şî numa-l aud pe unu: -Aoleu, m-ai scos un ochi!
-Taşi odată, gură spartă, nu măi faşe pă nebunu,
Că doar nu-i vreo greutace să vez meciu şi cu unu!

Nu mă scoace dîn sărice, că dă-ţ trag vr’un pumn în nas
Ce învârţ ca titirezu preţ dă jiumăta dă şeas!
Cînd colo, năcaz, nu alta: Golu ni l-or ănulat,
Fi’ndcă picicotul nostru şică-n opsai l-or aflat.

Ţîn-ce-atunşi urări dă mamă, şchipături, fluierături,
Suduieli, ocări cu carul şe ieşau dîn mii dă guri.
Ba năcazul şî măi mare că-mi pierdui căşiula bună,
Cum o aruncai prea tare n-am putut s-o prind în mână.

Şî măi mult: ăi de la Poli, pînă meciu s-o gătat,
Le-o cam copt-o lu a noştrii: trii goluri, pă loc, le-o dat.
Ş-am plecat tot suduindu-i, nu c-o luarăm cu Trii-Nula,
Cât că mă omoare baba fi’ndcă m-am pierdut căşiula.

poezie de Sorin Olariu din La Poşmândre - Antologie de poezie în grai bănăţean
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmplarea

Furios nevoie mare,
Se gândeşte la-ntâmplare
Şi nu poate să-nţeleagă
Cum, nevasta lui cea dragă
Poate să i-o facă-aşa
Lui, de parcă n-ar avea
Intuiţia la ea.

Cu trei zile-n urmă-a spus
- Iar el nu i s-a opus –
Că mătuşa ei bătrână
E bolnavă. "Să rămână
În tot weekendul cu ea
Dacă-i liberă şi vrea
Cât de cât a o-ajuta".

Şi-a plecat! Iar el, "cuminte",
Doar din câteva cuvinte
S-a-nţeles, a rezervat
Şi la mare a plecat
Iute cu amanta. Da,
S-o-ngrijească – de! – că ea
N-are pe altcineva.

Toate bune... până-n seară
Când – ah! – inima să-i sară
Când, pe-o uşă din hotel
Au intrat şi Ea, şi El,
Ea – nevasta lui, vezi bine!
El – vecinul. Ah, Mărine,
Tare-mi pare rău de tine!

Na! – că are-o grijă nouă:
Lasă că v-arăt eu vouă!
Cum adică, eu, minţit?
Chiar credeai că m-ai prostit?
Cum să-mi spui aşa ceva
Când mai simplu îţi era:
"Dragă, plec la mama, pa!"

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Electricianul şi vecina

Cum îi este foarte dragă,
Se prezintă permanent:
Invitat, curent să-i tragă...
El i-o trage-n mod curent.

epigramă de Mihai Haivas (2023)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea orei la sat

Aseară, unul din vecini,
Cum n-are el prea multă minte,
S-a dus în curte la găini
Să dea cocoşul înainte.

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uica Pătru-n Cimişoara

Într-o zî ge sărbătoare,
Pă moş Pătru-l prinsă sara,
Că o fost la un bocez
În oraş, la Cimişoara,

Şî s-o dus la un hotiel
Să să culşie păstă noapce,
Că-n a doua gimineaţă...
Avea tren la şeasu' şapce:

- Bună sara, doamnă dragă!
Vre'u ca să îm' dai o sobă,
Să mă culc în noapcea asta...
Mă număsc Pătru Carobă!

- Toate sunt cam ocupate,
Dar vă dau... că sunteţi membru,
Vă cazez la un etaj,
Dar dormiţi în pat cu-n negru.

- Nu-i nimica, zâsă uica,
Că şî iel îi năţional,
Da' să mă trezăşci la zâuă...
Că mă duc la personal.

Ajiungând uica în sobă,
Şchipă pă un gejit, frace...
Îl acinje pă dom' niegru
Şî să dă măi la o parce:

- Bată-ce, ge mozomaină!
Tu eşci baş ca o tăşiună
M-am ghingit că doamna aia,
O umblat cu vro minşiună.

Niegrocelu' ş-o dat sama
Că uichiţu' Pătru, nost'u
Îş' cam bace jioc ge iel,
Da' nu şcie şine-i prostu'.

Cân' o dat uica să doarmă,
Niegrocelu' ăsta... tuşi
L-o mânjât pă bietu
Pătru Cu o farbă ge păpuşi.

Şî l-o făcut şî pă iel
Niegru... vai ge capu' lui
Că acu' cân' merje-acas',
Baş că-i râsu' satului.

Cân' s-o făcut gimineaţa,
Doamna l-o sculat la şapce:
- Haideţi domnule, trezirea!
Îl luă doamna pă la space.

Uica Pătru făcu plata
Ş-o plecat în graba mare
Să nu piardă personalu',
C-o încurca foarce tare...

Da' în tren cân' s-o suit,
O văzut într-un ochece
Că îi niegru ca tăşiunea...
Şî să pusă la părece:

- Doamnie, da' şe proastă-i aia!
Râsă uica răspicat,
L-o sculat pă ăla niegru
Şî pă minie... m-o lăsat!

poezie satirică de Claudiu Românu din Uica Pătru gin Domaşnea (19 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Complimente

Vecina nu-i aşa de grasă,
Cum unii clevetesc pe scară,
Ci, dimpotrivă, de frumoasă
A început să dea pe-afară.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jiugecata dă apoi

La Sfântu' Pătru, supt poartă,
În cotrinţ', poalie, şiupag,
Dzăşie muieri, toace-odată,
I s-or fost propcit în prag,
Ca să şiară-n Rai intrare,
Că or fost evlavioase
Ş-or avut bună purtare,
Toace or fost credincioase.
Sfântu', cu ocheţ pă nas,
Li-o cerut ca înăince
Să facă, ălea, un pas –
Cari cum n-o fost cumince!
Dă ş-or înşălat bărbatu',
Să iasă!... Şî n'-una, două,
Or păşît spră Prea-Înaltu'...
C-or ieşît în faţă nouă.
Numa una o rămas,
(A măi faină, dîntră toace),
N-o făcut, baş, nişi un pas,
Dă să-ş' gea Pătru pă space...
Şî întors spră Prea-Înaltu'
I-o şierut Sfântu, părierea,
Cum îi drept, să-i geie sfatu',
Şie să facă cu muierea?!

-P-ălea d-or făcut un pas
Le iertăm, Petre, şie trudă,
Şî pă aia, d-o rămas,
O iertăm!... Nu vedz că-i surdă?!

poezie de Ioan Jorz din Antologia poeziei în grai bănăţean
Adăugat de Ioan Jorz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza buclucaşă

Nuţi şi cu frunzuliţa
Vâlvă fac, ea ne zâmbeşte,
Nu se sperie domniţa,
Toacă banii cum pofteşte.

Nu conteaza că e criză
Şi bugetu-i pe butuci,
I-a făcut pe toţi remiză,
Fac la gură toţi clăbuci.

Spumegă rău cârcotaşii,
Este mare tărăboi,
Se dau mari, toţi fac pe aşii
Şi cu Nuţi dau război.

Astfel, fără nici un chior,
Nuţi-şi face promovare,
Mai aruncă un oscior
Cârcotaşilor mâncare.

Clar, "succesul" o să iasă,
Frunza o-nghiţiră toţi,
Cârcotaşii cad în plasă,
Latră ca nişte roboţi.

Frunza şi cu beţişorul
Varsă valuri de cerneală,
Cum deschid televizorul
Toţi se iau la păruială.

Toată noaptea, toată seara,
Ziua în amiaza mare
Frunza dur o scuturară,
Am ajuns la disperare.

Teamă-mi e să mai privesc
În dulap sau frigider,
S-ar putea ca să găsesc
Frunza stând în raft stingher.

Toţi o toacă şi-o condamnă
Frunza asta-afurisită,
Trag nădejde că la toamnă
O să cadă ruginită.

poezie de Mariana Dobrin (2 august 2010)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel limbii române

Limba dragă românească
Vreau în pace s-o asacult
Şi renumele să-i crească,
Vorbită fie cât mai mult,

Iar de Pronia cerească
Va creea în timp tumult,
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o ascult.

Cel plecat să "rătăcească"
S-o ţină obiect de cult,
Iar de poate s-o vorbească
Aşa cum o făcea demult,

Limba dragă românească

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa stând lucrurile ar trebui ca toţi creştinii, din toată lumea, măcar o dată-n viaţă, să vină pentru a se prosterna în faţa mormântului de la Putna a sfântului Ştefan cel Mare, aşa cum fac şi mahomedanii la Mecca.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Nichifor: Iaca, jupâneşică dragă, cum învaţă nevoia pe om ce să facă... Cu moş Nichifor ţuţuianul nu piere nimene la drum. De-acum, numai să te ţii bine de carâmbi şi de speteze, că am să mân iepele iestea de au să scapere fugind. Da' să ştii d-ta că babei mele n-are să-i fie moale când m-oi întoarce acasă... Am s-o iau de cânepa dracului şi am s-o învăţ eu cum trebuie să caute altă dată de bărbat; că femeia nebătută e ca moara neferecată. Ţine-te, jupâneşică! Hi, ha!!!

replică celebră din Moş Nichifor Coţcariul de Ion Creangă (1877)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reporterul: Ce mai faci, Ioane, cum o mai duci?
Ion: Mulţămesc, bine! Fur... Adica, noa, mă privatizez şi eu, ca să nu ramâi de prost. Să nu-mi zâcă copiii când or fi mari: "Mă, tată, toată lumea s-o privatizat, numa' tu, ca fraieru', nu!"
Reporterul: Fii mai clar, Ioane, fă-ne să-nţelegem!
Ion: Mă rog frumos. Eu credeam că a-nţăles toată lumea, că nu-i aşa greu, noa.
Reporterul: Nu ideea cu furatul. Pe aia cu privatizarea, cum te privatizezi...
Ion: Păi, da, pă aia. Că până acum... adică până la răscoala din decembrie, ştii matale, ni se zâcea că toţi suntem propritari. Acum se zâce că fiecare este propritar. Şi atunci, ce fac io? Păi, duc acasă toate lucrurile pe care eram propritari toţi.
Reporterul: Cum ştii tu cât anume îţi revine ţie?
Ion: Cum ştiu? Ehe, mintea ţăranului, tinere, mintea ţăranului, că isteţ ca ţăranu', ehe... Păi io calculez simplu. De pildă, să zicem că dacă văd o roată. Acu io-mi închipui că dacă am fost propritari toţi... apoi nu-i toată a mea. De aia nu fur toată roata... dar iau şi eu acolo de-o spiţă. Azi o spiţă, mâine o spiţă.... şi p-ormă-mi fac un SRL....

replici din Unda veselă, sceneta "Interviu cu Ion" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Săraca mea ţară bogată
De mulţi... prea mulţi... ai fost prădată
Se zvârcolesc în morminte morţii
Te laşi prădată de toţi hoţii.

Române tu... din neam străbun
Cum poţi ca să mai rabzi acum
Să vezi copii cum îţi pleacă
Slugi la străini... fără de soartă.

Ajunge... atâta minciună
Românii iarăşi se adună
Vrem să trăim în ţara noastră
Să muncim glia strămoşească.

Se schimbă mereu prim miniştrii
Iar noi ne amăgim... ca proştii
Promit salarii..... pensii mărite
Dar la raft... toate-s iar scumpite.

Şi atunci nu avem altă salvare
Ieşiţi cu toţi cu mic cu mare
Repuneţi ţara pe picioare
Să aducem copii de peste hotare.

Haide, Moldovă... Bucovină
În ţară să facem lumină
Să punem ţara pe picioare
Nu să vărsăm lacrimi amare.

poezie de Mirela Tufişi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când văd că aici se face ceva pentru ţara mea, eu nu ştiu ce e oboseala. Viaţa mea toată mi-am pus-o fără preget în serviciul artei, iar arta mea e pusă la dispoziţia lumii întregi. Lumea însă trebuie să cunoască ţara mea aşa cum e. Peste tot unde mă duc, eu nu uit că aceasta e prima mea datorie.

George Enescu în George Enescu. Interviuri acordate presei româneşti, vol. 2
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prost crescut

Oamini buni, mă ascultaţ!
Să vegeţ şe nărozâie
Am avut la Cimişoara,
La varuţu în gostâie.

M-am fost dus câta-n vacanţă
La Ionică lu' Şândari,
Neam gin scurt, c-aşa să zâşe,
Că ni-s verişori primari.

Cum am fost ajiuns acolo
Mă chici în soba mare,
Tuşa Veta, iut cu oala
Să îmi geie ge mâncare.

Am mâncat cum îi măi binie,
Vro trii bliduri mari ge zupă,
Un dărăp ge carne fiartă
Ş-un meşpais mare cu nucă.

Nişi n-am mestăcat cum trăbă,
Că varuţu cum îi prost
M-o şî luat afar' la jioacă,
Să ne jiucăm fără rost:

- Hai vărule, du-ce naibii!
Mă prinsă ge mână binie,
Şî mă scoasă pă porciţă...
Drept în drum o dat cu minie,

Ş-am plecat măi mereuţ
Pe-acolo să ne jiucăm,
Când colo ne zâşe-o babă
Că nu şcim să salutăm.

Io i-am fost zâs: Bună zâua!
Da' varuţu prost crescut,
Nu i-o fost zâs baş nimica
Numa' că s-o prefăcut.

După şe s-o făcut sara
Am plecat la iel acasă,
Că ne-o chemat tuşa Veta
Ne-o chemat, cu drag la masă,

Da' să vez comege mare
Că la uşă cu un bât,
O venit baba urâtă
Şî pă loc ne-o fost pârât:

- Mă, Vetuţo, tu n-ai mince!
Ge matuşa s-o fost luat,
Cum l-ai crescut pă Ionică?
Că az' nu m-o salutat.

Când o auzât matuşa,
Pă varuţu meu, Ionică,
L-o batut cu târnu', frace...
O dat în iel fără frică,

L-o batut gin vina babii,
O dat în iel ca în tobă
Şî dupaia drept pegeapsă
L-o închis să şce' în sobă,

Iar ge-atunşea, oamini buni,
Ge-atunşea şî tot întruna...
Şî cân' trăşe p'ângă cânie,
Văru zâşe: Saru'mâna!

poezie de Claudiu Românu (18 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne!

Doamne, cum de poţi ierta
Crunte boli de minte grea
Şi sfruntat neadevăr,
Vierme strecurat în măr?

Cum nu creşti tu, Doamne, iară
Dintr-o Evă, o fecioară
Preacurată pe vecie,
Fală lumii-ntregi să fie?

De ce şarpele viclean
Are-n el aşa alean
Şi limbaj muiat în miere,
Iar în ochi aşa putere?

El, cu vorbele suave,
Murdăreşte flori firave,
Le scufundă –n zoaie caldă
Unde Belzebut se scaldă…

Doamne, dă-mi puteri de stea
Să spăl toată lumea-n ea,
În botez de meteor
Legi morale să măsor…

Eu mă-nchin la tine, Doamne,
Cel ce uită să condamne,
Tu, ce-ai pus iubirea ta
Dintr-un gând pe crucea grea!

poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Azi... privirea Ta îmi,, spală" lacrima
Şi nu-i târziu, târziu am fost doar Eu
Şi Tu doar Tu... aşteptarea... mea
În viaţa mea ce-o credeam trecută!

Şi în priviri mă regăsesc o clipă
Şi toată clipa fă-mi-o înc'-o viaţă
Şi viaţa toată înc'-o dimineaţă
O lacrimă să-mi fie fericirea ta!

Iar ochii tăi să-mi fie poartă descuiată
Să trec prin ea vibrând de mulţumire
Să gust ce m-am mai gustat demult
Să reuşesc să pot să am... putere!

Putere când o pierdusem toată,
Când totul părea că-i doar fum,
Aprinde-mă dintr-o scântei acum
Şi am să ard doar pentru tine-n veac!

Şi veacul fă-mi-l nemurire-n... suflet
Iar Eu cerul pentru tine să-l deschid
Tu fereastră către-o altă lume, iar...
Iar Eu un Tot trăind doar pentru tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!