Aluat de flăcări

Clepsidra lacrimii de mamă
măsoară-n dungă duioşia
şi îngerii parcă mă cheamă
şi le răspunde chiar copilăria

Măsoară-n dungă duioşia
şi soarele se dă de-a dura
şi-n struguri se aprinde via
să-mi lumineze toamna gura

Şi soarele se dă de-a dura
şi îngerii parcă mă cheamă
şi dragostea nu-mi ştie ura
clepsidra lacrimii de mamă

Măsoară-n dungă duioşia
şi-mi saltă-n ceruri poezia

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dovleacul uriaş

N-am să te mai dau de-a dura,
Dinţii n-or să-ţi mai rânjească,
Ai cam întrecut măsura,
Minune dumnezeiască!

Încântată-i bătătura,
Toţi doresc să te privească,
N-am să te mai dau de-a dura,
Dinţii n-or să-ţi mai rânjească.

Lumea vreau să te cunoască,
Tu n-aduci sperietura,
Plăcinta-i bună, domnească,
Nu mi se opreşte gura,
Acum ce mai tura-vura
N-am să te mai dau de-a dura.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, mamă

Eu, mamă, voi pleca
În ceruri când se va deschide
Poarta
Împăcat mi-i gândul
Se cutremură pământul
Te las cu dor
Şi-n pace
Plec, mamă,
Mai departe.

Măicuţă, este greu
Să nu mai văd
Lumina chipului tău,
Dar îngerii aşteaptă
Cu toţi
Lângă poartă,
Pragul să-l păşeşti,
E drum lung,
O să-mi lipseşti!

poezie de Daniela Pană
Adăugat de Daniela Pană
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte genială

Întunericul n-aşteaptă
noaptea însă e a mea
te iubesc este o treaptă
mă iubeşti este o stea

Noaptea însă e a mea
hai s-o dăm de-a dura
Dacă vrei eu aş putea
luna s-o probez cu gura

Hai s-o dăm de-a dura
te iubesc este o treaptă
şi-o să dăm altora ura
întunericul n-aşteaptă

Noaptea însă e a noastră
eu maestru tu măiastră

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 septembrie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul clopotarului

Bate clopotu-ntro dungă
În clopotniţa cea veche,
Cu un zel fără pereche
Clopotarul rugi îndrugă.

Figura lui pare prelungă
Cu pălăria pe-o ureche.
Bate clopotu-ntro dungă
În clopotniţa cea veche.

Zi şi noapte stă de veghe,
Furtuna să nu ajungă.
Norii clopotul i-alungă,
După datina străveche,

Bate clopotu-ntro dungă.

rondel de Ioan Friciu (21 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubite ne cheamă marea

Iubite, ne cheamă marea,
Să ne plimbăm pe malul ei
Şi ţinându-ne de mână tu să-mi spui,
Că sunt cea mai frumoasă dintre femei.

Iubite, ne cheamă marea,
Să ne aruncăm în valurile ei
Şi să zburăm pe aripile dragostei!
Iubite, ne cheamă marea,
Cu un glas frumos şi blând.
Care pare că vine din misteriosul ei adânc!

Iubite, marea ne cheamă,
Când soarele e sus pe cer.
Şi parcă ne îndeamnă,
Să descoperim al dragostei mister.

poezie de Vladimir Potlog (24 ianuarie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubite ne cheamă marea

Iubite ne cheamă marea,
Să ne plimbăm pe malul ei
Şi ţinându-ne de mână tu să-mi spui,
Că sunt cea mai frumoasă dintre femei.

Iubite ne cheamă marea,
Să ne aruncăm în valurile ei
Şi să zburăm pe aripele dragostei!
Iubite ne cheamă marea,
Cu un glas frumos şi blând.
Care pare că vine din misteriosul ei adânc!

Iubite marea ne cheamă,
Când soarele e sus pe cer.
Şi parcă ne îndeamnă,
Să descoperim al dragostei mister.

poezie de Vladimir Potlog (24 ianuarie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vor îngerii să-mi dea copilăria

În casa-mi din pădurile virgine
Ades coboară îngerii tiptil,
Cerându-mi să devin iar un copil
Să am deschise porţile divine.

Vor îngerii să-mi dea copilăria
Pierdută undeva-ntr-un anotimp,
Când nu ştiam ce e acela timp,
Crezându-mă egal cu veşnicia.

Şi vor cu ei spre stele să mă poarte,
Să ne jucăm, să fiu copil din nou,
Dar Domnul le răspunde cu ecou
Că pot visa la stele doar din carte.

Şi-atunci mă lasă îngerii-n tăcere
Şi se întorc la Tatăl lor din Cer
Şi îi aud, din casa mea, cum cer,
Să-mi dea copilăria la-nviere!

poezie de Pavel Lică din Galaxia marilor iubiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, raza mea de soare

Mamă,

Ies afară şi mie frig.
Intru-n casă şi mi-e frică.
Din puteri mamă te strig,
dar speranţa îmi e mică.

Întoarce-te la mine mamă,
la pieptul tău să mă-ncălzeşti.
Fără tine-mi este teamă
când doar din cer mă priveşti.

Pe băncuţa de la poartă
zi de zi, mamă te-aştept.
Spre tine gândul mă poartă,
inima mă doare-n piept.

Sufletul... ce să mai spun;
a plecat din pieptul meu.
Pribegeşte pe alt drum,
să urce la Dumnezeu.

Noaptea privesc mândra lună
şi îmi pare zâmbitoare.
Mie parcă ar vrea să-mi spună
cât eşti de strălucitoare.

Mamă – raza mea de soare!
Mamă – icoană mare şi sfântă,
îngerii să te-nconjoare,
că mi-ai fost o mamă scumpă.

poezie de Dumitru Delcă (8 martie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duioşia unei singure flori

e ceva ce nu-i în nicio carte.
liniştea unui loc neînşelător
unde paradisurile nu sunt mincinoase
acolo regrete şi locuri în care ai mai fost
dispar din memorie
vine o zi
când te surprinzi că exişti
şi primăvara poate fi actualizată chiar în zi de iarnă
într-o inimă cu resurse de statornicie
şi când mă gândesc
totul ţine doar de măiestria echilibrului
în mersul pe sârmă e îndeajuns
duioşia unei singure flori
pentru a tămădui toate rănile

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai mult sânge

tigrul – tot tigru.
mangrovele din sumatra – mangrove.
oceanul – tot ocean.
pâinea maimuţelor – poate chifla maimuţelor.
urangutanul – tot.
ţiganul – tot ţigan de ţigan de ţigan.
indianul din india – tot hotentot
(în unele cazuri).
tigrul călcat la dungă de-un jeep – tot
manelist (?!) – tot
nu vei reuşi să pricepi
de ce apa de gură nu se face cascadă
decât în sângele proaspăt
băut din greşeală
printre ţepe de bambus
dungă cu dungă
tăietură cu tăietură

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mor îngerii!

Mor îngerii! În ceruri e doar suspin şi plâns
Sunt trişti, tăcuţi şi gârbovi, li-i aripa lăsată,
Chiar aura din juru-i le e întunecată;
Li-s ochii în orbite; de lacrimi câte-au strâns!

Mor îngerii! Pământul e numai plâns şi jale;
Priviri fără lumină, destine retezate,
Au frunţile-n ţărână, au trupuri sfâşiate,
Şi-n drumul către ceruri n-au nici o lumânare!

Mor îngerii! Nimic nu mai e sfânt!
Mor îngerii! Şi-n Cer... şi pe Pământ!

poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemele Apocalipsei

-I-

Trezeşte-te Mamă
trezeşte-te Ţară
copiii te cheamă
ieşi Mamă afară

Trezeşte-te Ţară
trezeşte-te Neam
ce vremi de ocară
prieteni nu am

Trezeşte-te Neam
copiii te cheamă
un dor vai mai am
trezeşte-te Mamă

Trezeşte-te Ţară
şobolanii se cară

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa (măsurarea ei)

Unii şi-o măsoară-n ani,
Alţii şi-o măsoară-n bani;
Unii prin cât bagă-n gură
Suc, mâncare, băutură,

Munţi de carne, de friptane,
Ce-au băgat în burdihane,
Mări de ţuică, vin şi bere,
Pentru burdihan plăcere.

Alţii, fi'nţe subumane,
Doar prin număr de cucoane
Ce-au trecut prin al lor pat,
Le-au "avut" şi le-au lăsat.

Eu, privind la manuscrise,
Mi-o măsor în lucruri scrise:
În pamflete şi satire
Ce le-am pus în viersuire,

Aforisme, epigrame,
Poezii şi hexagrame,
În catrene şi sonete,
Cărţi de şti'nţă şi brevete,

Generaţii de studenţi
Ce-am format şi-s competenţi,
Şi-n traduceri literare
Din scrieri nemuritoare.

pamflet de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (4 iulie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motanul Dungă stă tolănit în grădiniţa cu flori. E atât de plăcut să inspiri aerul parfumat, să fii mângâiat de razele primăvăratice ale soarelui, mai ales după ce ai petrecut o iarnă lungă şi friguroasă în compania şoarecilor din pod. Dungă s-a cam săturat să vâneze şoareci.

începutul de la Mincinosul de Emilia Plugaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dureri ascunse

Sunt flori care-şi înclină boiul şi mor topite de visare,
Mai sunt şi ochi ce plâng în noapte şi-adorm când soarele răsare,
Mâhnite-s florile acele, dar jalea lor cine-o mai ştie?
Cine-a-nţeles cît plâns ascunde sub ochi o dungă viorie?

Cît praf de flori nu cerne vântul de-a lungul zilelor de vară,
Şi totuşi veselă-i grădina. Pe-un ram, sfioşi, visau asară
Doi trandafiri ca doi prieteni, şi azi vîrtejul de petale
Acelui ofilit, în roate, dă celui de pe ram, ocoale…

Ca ei, ţii minte, stam alături…Dar tu nu poţi să mai ţii minte:
Ochii închişi nu mai visează şi foile ce mai-nainte
Erau o floare roşie-acuma-s doar un prilej de amintiri,
Iar viaţa re-nnoită-ncepe din purpura de trandafiri.

Aşa mor florile-n neştire, aşa-şi sting ochii buni lumina
Şi-n preajma vieţii care râde, cine-ar gândi, privind grădina,
Că sub surâsul ei s-ascunde o ne-ntreruptă agonie!
Cine-a-nţeles cît plâns ascunde sub ochi o dungă viorie?

poezie celebră de Dimitrie Anghel
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga unei şoapte triste

Vino, mamă, când se crapă
ziua-n dungă aspr-a zării,
Să-mpărţim o mângâiere,
Rid săpat de urma sării.

Să-mi las dorul să colinde
Cărărui din palma ta,
Să-mi adun copilăria
Rătăcită pe-undeva...

C-o să-i fac pripon de şoapte
Timpului fără habar
Ca din nesfârşita noapte
Să te-ntorn la viaţă iar.

Să-mi mai dai, măicuţă, (una)
- Pe-a mea frunte - sărutarea
Când ţi-adoarme-n palme Luna
Şi mi-e somnu-adânc ca marea...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vremea lacrimii în floare

Nimeni nu a găsit nimic să-mi spună
La vremea lacrimii în floare;
Casele lor erau lacustre
Şi apa mea, cu cerul dimpreună
Curgea-n adânc; nu le-atingea
Nici grinzi
Nici buze
Nici ferestre.
Naiv, ca în desenele rupestre,
Erau doar ele - conturate-n mine -
Cum le credeam, cum le visam, cum le iubeam...
În fine,
Doar lebăda murea încet şi mut
Mutându-se în absolut
Acolo unde nu se-aşteaptă vreun ecou
Şi unde nimeni nu-i erou
Ci numai îngerii de lut
Se joacă de-a lumina prin vitrine.
Să-i vadă cine?
Să-i audă cine?
Deasupra lor, în şopot lin,
Pluteşte-n zări Steaua Pelin

Nimic nu este precum pare
Nu se opreşte nimeni la izvoare
La vremea lacrimii în floare.

poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile sunt mai aproape decât bărbaţii de firea îngerilor, pentru că ştiu să îmbine mila deplină cu duioşia nemărginită; această taină o deţin doar îngerii, care apar doar în acele vise presărate de providenţă la lungi răstimpuri în viaţa omului.

Balzac în Istoria măririi şi decăderii lui Cesar Birotteau
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, mamă!

bag seamă
ai îmbătrânit pe dos
carnea care-ţi stă cuminte pe os
mă cheamă

la mulţi ani, mamă!
sau du-te în depărtare
acolo unde
glasul dumnezeului se-ascunde

la mulţi ani, mamă!
să nu-mi doreşti nimic

chiar dacă nici tu nu suporţi
am timp
la multe morţi!

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea Irinei noastre trăia numai în copilul cel palid. Duioşia ei, înţelepciunea ei şi ceea ce era în sufletul ei vis, parcă trecuseră în măruntul meu tovarăş de drum, în serile acelea singuratice de suferinţă, când amândoi sfătuiau cu ochii în lacrimi (...)

Mihail Sadoveanu în Un om necăjit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!