Plăcerea lecturii

gura ta îmi vorbeşte
pe piele
într-o limbă necunoscută
iar degetele tale
mă citesc în braille

poezie de Florina Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbeşte, vorbeşte, chiar dacă vorbele tale vor trece ca spuma mării prin gura înecatului.

Daniel Corbu în Manualul bunului singuratic (2005)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai stai un ecou

mai stai un adio
un sunet de corn
mai stai o veghere de apus
mai stai cu mine o furtună de oameni
sau de nisip

te aşteptam în inima unei insule
necunoscută încă de tine
nedescoperită încă de nebuni
nelocuită de paşi
neumblată de scarabei

mai stai o taină de orizont
mai stai o eclipsă de cometă
mai stai un crepuscul
un naufragiu
un miraj

te priveam
prin ocheanul unei corăbii
prin prisma unei piramide
te strigam într-o limbă barbară
nescrisă demult

mai stai o umbră de obelisc
mai stai un muson
o legănare de catarg
un soare cu dinţi
un amurg de om

te strigam într-o limbă uitată
care străbătea cândva continente
şi vechiul ocean

mai stai o urmă de cearcăn

ţipam primitiv dintr-o piatră
dintr-o cenuşă
din inima unui şarpe
într-o limbă necunoscută pe care
nu o mai înţelegeam nici eu

mai stai un destin

te strigam ca un descreierat
înjunghiat de dor
într-o limbă moartă demult
în iluzia unui ţărm

mai stai un blestem
mai stai un adio
un ecou

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fragi sălbatici

a fragi sălbatici miros mâinile tale
sau eu nu ştiu
probez aceeaşi rochie
îmi faci semn cu ochiul că-mi şade bine
îmi aranjez gulerul
şi tu mi-l mai aranjezi puţin acolo unde eu nu văd
cu o dulceaţă care-mi place a mâinilor tale
şi jocul se termină în arome de fragi sălbatici
în iarbă aud şerpi spui tulburat
e sezonul lor tu ce zici care-i părerea ta poate
greşesc
nimic n-am spus nimic
ei vorbesc o limbă necunoscută şoptesc

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degetele tale

Sunt degetele tale, subţiri ca nişte vreascuri,
Ce mi-au rămas din toată pădurea dispărută
Într-un ţinut de gheaţă şi de pârjol te mută
Fiinţa mea, plecată prin lume, după vreascuri.

Mă simt ca o femeie bătrână şi săracă,
Plecată prin pădure să strângă nişte vreascuri,
Eu degetele tale, subţiri ca nişte vreascuri,
Le simt cum dau căldură ca vremea să-mi mai treacă.

Atât îmi mai rămâne, pădurea au furat-o,
Pădurea au schimbat-o pe aur şi avere,
Eu degetelor tale voiesc a le mai cere
Să-mi zăbrelească ochii şi fruntea rece, iat-o,
Să-mi încălzească duhul secundelor mizere
O, degetele tale prea triste, adorato.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul vorbeşte într-o limbă repezită.

aforism de David Boia (19 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

limbă

Limbile sunt cifruri în care nu literele sunt schimbate cu litere, ci cuvintele cu cuvinte, aşa fel încât o limbă necunoscută este descifrabilă.

definiţie clasică de Blaise Pascal în Cugetări (1978)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţând să citesc muzica în Braille şi să o interpretez după ureche m-au ajutat să dezvolt o memorie al naibii de bună.

citat din Ray Charles
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Himeră

te ştiam până la epuizare
într-o zi eram diabolic de trist
alteori diabolic de viu
concretizam în abstract
o filosofie ipocrită
despre esenţa destinului în doi

într-o prăpastie
se năştea moartea unei mari iubiri

te adoram până la autoexterminare
uneori erai apatică
în lunile ploioase
alteori o himeră
între oglinzi paralele

îmi plăceau capriciile tale
şi ale vremurilor
îmi plăcea tăcerea ta
de şarpe

simţeam acut neruşinarea minciunilor
ca nişte lovituri de bici
pe spatele firav al destinului
ca nişte palme de adio
ca nişte cuvinte otrăvite

lumea se învârtea egocentric
pe degetele tale
eu te redescopeream la nesfârşit
într-o himeră
într-o constelaţie
bizară

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog să ai câtă răbdare poţi pentru a-ţi împăca inima şi încearcă să priveşti dilemele ca pe nişte camere zăvorâte, ca pe nişte cărţi scrise într-o limbă necunoscută.
Nu căuta răspunsurile ce nu ţi-au fost revelate, căci n-ai putea trăi în spiritul lor. Iar ideea este să trăieşti totul. Acum trăieşte-ţi întrebările. Şi poate, într-o zi, cândva, fără chiar a băga de seamă, vei trăi Marele Răspuns.

citat clasic din Rainer Maria Rilke
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulă nocturnă

Veac după veac, născută dintr-un murmur,
Înotătoare-nceată, tu ai venit să sufli
Steaua roşie, steaua albastră,
Fanale ale vâltorilor fără zăgazuri.

Am văzut straniul tău umăr,
Împrăştiind uleiul beznelor,
Apărând din ele mai aproape decât visul.

Iată, te sui
În infinitul sângelui...
Degetele tale îmi deschid trupul,
Putere necunoscută.

fabulă clasică de Robert Vivier din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banul vorbeşte raţional într-o limbă pe care o înţeleg toate popoarele.

citat din Aphra Behn
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa de zbor

Aripi înălţate
pe un alt fel de cer
zboară tăind cărări
în lumină albă
Ton înalt
în simfonia vieţii
aud la orgă divină
după o partitură
necunoscută
Sufletele se ating
înălţându-se împreună
în explozii de stele
se îmbrăţişează
dincolo de chimii
înconjurate de lumină
şi linişte
Ochii ca o poartă
pictată în oglinzi de suflet
încadrată de cai albi
trimit mesaje înălţătoare
într-o limbă necunoscută
creând punţi spre cerul
de vis
Înăuntru se aude
murmurul galaxiilor
în şoapte de îngeri

poezie de Costel Pîrlogea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

muzică

Muzica este o limbă care nu vorbeşte în cuvinte. Vorbeşte în emoţii...

definiţie de Keith Richards
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între soţi

Ea vorbeşte, eu ascult,
Ne-nţelegem într-o limbă.
Trei cuvinte de spun, mult!
Situaţia... se schimbă.

epigramă de Ioan Şiman din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vântul îi trece

degetele prin păr
degetele se desfac evantai
degetele arată ca nişte şuviţe mai groase, iar
degetele sunt prescurtate şi ele
(?!) – miroase
a degete preţioase: clar
a deget, cu repetiţie, arătător
spre bulevardul gheorghe
lazăr, a coafor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe degete

Dac-aş încerca-ntr-o noapte
Să număr stelele de pe cer
Pe degetele tale de la picioare,
Ce mi-ai face să nu mă-ncurc?

Şi, dacă m-aş încurca
Şi ţi-aş săruta fiecare deget,
Nu-i aşa că ţi-ai dori şi tu
Ca universul să fie infinit?...

Şi stelele să fie cât mai multe,
Şi degetele să ţi se-nmulţească,
Să poată gura mea să le sărute;
Cam câte degete ai vrea să-ţi crească?...

Să nu mai pot să număr într-o noapte
Şi să m-apuce ziua numărând
La degete, la buze, la şoapte şi la guri;
Şi-n loc de somn, spre ziuă, tu însăţi să mă furi

Şi să mă baţi, ca să mă-nveţi să număr
Pe degete iubirea fără număr!

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (7 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru un filolog matematica este o limbă străină necunoscută.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A scrie fără inspiraţie e ca şi cum ai vorbi o limbă necunoscută.

aforism de David Boia (26 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă îi vorbeşti unui om într-o limbă pe care o înţelege, cuvintele tale vor ajunge la mintea lui. Dacă îi vorbeşti în propria lui limbă, cuvintele ajung la inima lui.

citat celebru din Nelson Mandela
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 128

O! Cât de des tu muzica mi-o cânţi
Pe-acel lemn sfânt, care răsună blând
Sub degetele tale, şi mă încânţi
Când corzile i le loveşti pe rând.
Şi-atunci pe clapa mică sunt gelos,
Căci ea sărută dulce mâna ta
Şi-n loc cu gura mea s-o simt duios
Lâng-acel lemn timidă ea va sta.
S-o gâdili astfel tare şi-ar dori
Cu clapele ar face schimb cu zor
Când degetele tale lungi şi vii
Le fac să sune atât de încântător.

Dar dacă clapa te doreşte rău
Dă-i degetul, mie, sărutul tău.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!