Treziți curcubeul măiastru
Pe jar de lacrimi calc
Desculț înspre catafalc
Neauzite în iatac
Mârșav! Unde-mi zac
Nenorociți iudei
Ce-mi curg sânge-n condei
Printre ăstia ai mei
Români uciși de ei
Corbi fără Dumnezei
Ce smulg din trupuri vii
De la bătrâni copii
Lăsându-i bolii, foamei!
Suflările codrului
Aurul privirilor
Argintul lacrimilor
Lumina soarelui
Mirul Dumnezeului!
Ce-l vând pe bani grei
Bătuți în zale lanțului
Pentru aștia ai mei
Miloși și tăcuți
În tină-ngenuncheați
In două bucăti tăiați
In Siberii uitați
De acești idioți
De intorc în gropi morții
Lăsati în voia sorții
Să fie și ei vânduți
Cu nume casă codru
Să facem numai șmotru
Dusmanilor de țară
Ce incet ne-nconjoară
Cu scândurile noastre
In catafalce aspre
De unde noi vom privi
Ce aici oare va mai fii
Dacă nu ne mai trezim
Cu ei in ocne să izbim
Să fim ceea ce iubim
Românii ce-i auzim
Cum din scripte urlă
Să vă treziți Români
Ca un clopot in turlă
Ce sparge norii furtunii
Cu curcubeul măiastru
Roșu Galben și Albastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
O să pierim uitați...
Șuieră un corb nebun
Pe pământ... pământ străbun
Au venit străini în țară
Să ne biciuiască iară...
Să ne calce în picioare
Eroi uciși în floare...
Să ne injure și umilească
Pe glia noastră românească...
Ai noștri papagali
Stau și pupă picioare
Cu grijă la buzunare.
Incărcați ca niste măgari
Behăie si spurcă...
Tot poporul-l subjugă
Cu mască de lingăi si slugă
Ne vând codrul și cerul
Apa, aurul... viitorul...
Urlă corbi și m-ai tare
Însetați de sângele sfintei țărișoare...
Noi stăm și ne privim
Între noi ne ucidem..
Dezbinați și injugați
O să pierim uitați...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Giulgiul nostru sfânt
De la Tisa până peste Nistru
De la Cernăuți până la Giurgiu.
Doamne-mi infășoară sfântul giulgiu
Pentru orice erou neștiut sihastru...
Al neamului curajos scut astru
Rămas fără cruce și fără nume
Să se audă de noi in astă lume
Cu tricolorul înfășurat măiastru
Roșu, galben și albastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Giulgiul nostru sfânt
De la Tisa până peste Nistru
De la Cernăuți până la Giurgiu.
Doamne-mi infășoară sfântul giulgiu
Pentru orice erou neștiut sihastru..
Al neamului curajos scut astru
Rămas fără cruce și fără nume
Să se audă de noi in astă lume
Cu tricolorul înfășurat măiastru
Roșu, galben și albastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce meritați
Păduchi tembeli ce-mi umblați
Prin bucla sfintei mele patrii mamă
Luați-aminte cu băgare de seamă!
Când părul verde vorace il tăiați
Că vă aștept pe lumea cealaltă
Să râd când primiți răsplată!
Pentru lacrimile ce-s ca ploile
In sufletele și în privirile
Ăstor Români mereu necăjiți..
Căci Tepeș vă așteaptă la poartă!
Cu nume-n versuri, satirizați
De Luceafăr cu a sa lumină.
La tribuna țepelor să atârnați
De corbi întunericului sfâșiați
Cu sare stoarsă din lacrimi presurați!
Să primiți ce aici,.. eu cred că meritați
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe toacă
Vă dați în stambe ca idioții
Știți ce o să ajungă nepoții!
Când frumos tălpi lingeți,
Pe toacă e dansul morții.
Ce-o să-l simțiti, netoți!
Când nu mai aveți onoare,
Și cinste pentru o floare
Cu trei petale pentru toți.
Albastru, roșu, galben!
Idioți cu închinat greabăn
Doborât in brad și mesteacăn
Și-n chip de bătrăn, galben
De lumânare în rugă
Să moară, să se ducă..
Neștiind mâine-n gură ce apucă
Când prostimea e hoției slugă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe toacă
Vă dați în stambe ca idioții
Știți ce o să ajungă nepoții!
Când frumos tălpi lingeți,
Pe toacă e dansul morții.
Ce-o să-l simțiti, netoți!
Când nu mai aveți onoare,
Și cinste pentru o floare
Cu trei petale pentru toți.
Albastru, roșu, galben!
Idioți cu închinat greabăn
Doborât în brad și mesteacăn
Și-n chip de bătrăn, galben
De lumânare în rugă
Să moară, să se ducă..
Neștiind mâine-n gură ce apucă
Când prostimea e hoției slugă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stindard de mir
Pe un braț de apă s-au copt
Trei mere Roșu Galben și Albastru
Maica Domnului strângându-le-n poală
Au stârnit in lume invidie ș boală
Și-n hoarde s-au repezit
Căte unul să fie rupt
Din copacul cu adiere de lup
Si-n felii să fie împărtite
Cu gusturi aurii, de codru, de miere
Si cum tăiau felia mai tare răsărea România
Intr-un paner de munți cu codrii mulți
Pe care cerul la sfințit
In grădina Maicii Domnului
Ce umblă pe aici printre noi
Infăsurată in trei culori
Albastrul cerul
Galben din aurul sufletului
Roșu din puterea inimii
Ce-au fost tinute de o opincă
Prin noroi săbii pe stâncă
Cu stindard neasemuit
Tricolorul românului, sfânt
Mir de limbă pe acest pământ
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-am dormi...
Fără păcat e omul când e copil
Dar incet il uită-n el prins de util
Și doar când corpul m-ai și doarme
Omul numai face păcate, Doamne!
Si te gândești Tu ce aici ar fi
De gândurile nu ni le-am odihni
Dimineața să ne trezim senini
Precis eram acum gata a sfârși...
Căci jumatate din viată, dormim
Și jumătate ne facem că o trăim...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frați români !
Frați români din lumea întreagă,
Nu uitați de țara mamă,
Nici de frați, nici de părinți,
De prieteni sau bunici.
Căci săraci așa cum suntem,
Omenia n-am uitat,
Frumusețea țării noastre,
Tot străinu-a căutat.
Țara noastră este mică,
Brațul mare primitor,
Nu uitați, români din lume,
De al nostru tricolor.
Căci oriunde vă e pasul,
Orice bogății aveți,
Dorul doinelor cântate
Și în lacrimi înecate,
Ca la noi n-o să vedeți.
Și-a pământului chemare
Și-al istoriei trecut
Și a unirii cântare,
Unde voi ați mai simțit?
Dacă din întregul vostru,
Români încă vă simțiți
Să veniți, de-aveți putere,
Țara de are nevoie,
În umeri s-o sprijiniți
Iar, din cupele frăției,
Frați români!
Cu toți să beți.
poezie de Valeria Mahok (7 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Ultimul închide ușa
Câți stejari vor mai
știi... ce-i veacul
Câți copii vor mai
încălța opinca
Câți români în lanuri
de neghină-si vor nega
limba...
Câți hoți ne vor mai
prada țara
Și când se va termina
desaga...
Ce-o să facem...
Tragem ușa
Și ne pierdem nația...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbet de tei măiastru
Ce e firesc și ce e nefiresc?
Ce e lumesc și ce-o fi drăcesc!
Când spini-n luturi-nfloresc
Când flori-n fum se îmbolnăvesc
Când pentru argint codrii jelesc.
Să te iubesc să nu te doresc...
Lume pe unde eu hoinăresc.
Să spun în vers teilor prea fresc
Cât de mult pe tine te iubesc
Ce-mi pictezi când mă zidesc.
În albastru de Voroneț
Cu zâmbetul tău, mie, semeț
Chilia smoalită a călimarei
Și-n jerbă de cuvânt a turlei
Cu prea curată șoaptă a Mariei
Născătoare-n veci, iubirii
Îmi scalzi trupul în mir de tei
Și să mă lași morții nu vrei..
Ce-as mai putea-n veci dori
Îngerul cu aripi trandafirii
Decât doar să-mi zâmbesti
Și-n codrii de condei să-nfloresti
Teii,... cu surâsul tău prea dulce
Ce fericire-n lume-mi aduce
Când aud cum tu-mi surâzi...
Căci in lume pentru mine
Zâmbetul tău nu-mi are preț!
Râzând cântecului de harleț
Ce biciuie în mine hrăpăreț
În răsuflările venine..
Când stihia e lângă mine
Legând șiretul încălțării
Când ea curge viața din vene..
În urletul lupilor mei albaștrii
Ce muscă din ea ca aștrii!
Să o pot săruta pentru tine
Să-i smulg o pană de inger
Negru cu miros de rece vaier..
Să le albesti a mea minune
În aripi cu lucire de genune!
Să vază o întreagă lume
Cine mi-a dat din nou nume
În iaduri pline de cutume..
Și-l scrie mai albastru decât albastru!
Tu, zâmbet de tei măiastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de Reunire
Poate că sunt și țări fără durere,
Unde-ar fi veșnicia să-ți îngâni,
Dar fiindcă nu râvnesc nici o avere,
Rămân să mor aici, printre români.
Am frați, care m-așteaptă-n orice vară
Pe țărmuri de ocean, în munți--stăpâni,
Dar fiindcă nu vreau lutul să mă doară,
Rămân să mor aici, printre români.
Fac parte dintr-un neam ce se urăște
Și-i binevoitor cu cei păgâni,
Dar fiindcă Dumnezeu așa voiește,
Rămân să mor aici, printre români.
Poate că-s doar un om de modă veche,
Visând un Ideal ce nu-l amâni,
Dar fiindcă graiul meu n-are pereche,
Rămân să mor aici, printre români.
Am clipe, când stau, supărat pe toate,
De lacrimi scris, în fața unei pâini,
Dar fiindcă vine ziuă după noapte,
Rămân să mor aici, printre români.
Ultimul chiar de-aș fi, nu plec de-acasă,
Înconjurat de lupi, mușcat de câini,
Dar fiindcă nu știu moarte mai frumoasă,
Rămân să mor aici, printre români.
Și vulturii când mi-or săpa mormântul
Lângă mioarele apusei stâni,
Să zică-atât: "Fiindcă-a iubit Cuvântul,
El a rămas, murind, printre români".
poezie de Traian Vasilcău (2018)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub tricolor
Sub tricolor, a-nmugurit iubirea
De neam, de țară, de pământ, de sat
Se-mbracă iar, ca în răstimpuri ia,
Se-ntorc români de unde au plecat.
Un zvon de primăvară și de pace,
Aleargă liber pe câmpii de dor,
Modificăm prezentul... Nu încalce
Nici un străin iubirea de popor!
Biserica-și deschide poarta iară,
Speranța-n noi din nou a-nmugurit,
În cumpăna fântânii, mulți aflară
O glăsuire fără de sfârșit
Ce le vorbește de strămoși și pâine,
De dor de țară, de părinți, de prunci...
Veți fii și voi copii, părinți, ca mâine!
Aici străbunii au trudit pe brânci.
Aici izvorul adăpat cu sânge
Ascunde și istorii și străbuni,
Aici ne bate inima și plânge
Lacrimi străbune - inimi de români.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Manolescu ia o floare
Manolescu ascultă aici
Nu mă cunoști curvă
Ce înfingi ca Brutus
Cuțite în mormânt
Vei vedea tu cine sunt
Roninul neinchinat
Aici pe pământ
Unde el a răsfirat
Sânge de tei
Pentru pământul țării sfânt!
Lingău salivar de politici curve
Vei avea de-a face cu mine
Când tu ai răscolit în catafalc
Să-ți atragi lauri..
Ce in versuri o să-i calc
Și o să șterg cu tine pe file
De ai să fugi numai
Când vei auzi de mine
Javră a literaturii contemporană
Cu condei de banană
Condeiul mie katană
Metafora harpie nevăzută
Ferește-te sau cere-ți iertare
De nu o să fiu fără îndurare
Fiindcă tai adânc, tare
De am adus moartea la disperare
Așa că mâine poate
Iei măcar o floare
Și o duci Eminului
Să-l onorezi
Și poate nu o să mă vezi
Cum cu versul te îngenunchez
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
porumbelul alb -
marea de sânge urlă
ivind o turlă
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bici de chibrit
Prin conserve de azile
Stau bătrâni măi copile
Și privește foarte bine
Căci intr-o zi la tine
Va bate-n geam bătrânețea
Să-ți aducă tristețea
De a fi lăsat aruncat
Intr-un colț prea întunecat
De toți-n jale părăsit
De-ți dorești un chibrit
Să aprinzi lumânarea
Rugându-te-n-nepăsarea
Celor care le-ai fost soare
Să-ți faci trepte de ceară
De moartea se înfioară
Auzind rugile de sare
A lacrimilor căzute
De nimeni nevăzute
In conserve de azile
Ocne bătrâneții, copile
Ale societăti noastre
Ce tu o poți schimba-n bine
Cu seninul din privire
Aducându-ti aminte de mine
Privindu-mă la ferestră
Ca o floare ofilită-n glastră
De voi mai trăi poate aici
Unde bătrâni sunt sub bici
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu uitați
Voi, cei ce ați vrut să mă scufundați
În călimara poeziei să mă-necați
În veci de file și versuri nu uitați
De condei de curcubeu o să dați
Fiindcă eu am vrut doar să scriu
Să uit ce aici sunt să nu mai fiu
Acele clipe când doream să fiu
Un zar de nisip prin rece pustiu
Unde versul era un băt de chibrit
Ridicând nacela sufletului-n vis
De voi! Dorit să-mi fie interzis
În drumul meu spre infinit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clopotul Unirii
bate un clopot, bate la Alba
din vremuri aduce românii
de pe munte, din șesuri cărunte, din văile multe
de la marea cea mare răsună chemarea
au fost atunci o mână de români
ce-au făurit în bună zi unirea
au rupt tăcerea și jugul din străini
și au ales unirea
pe stemă au pus doruri și dureri
iar pe Câmpia Libertății au adunat stele din cer
aici, de atunci, se vorbește românește
curg astăzi amintiri
de la Dunăre la Prut
de la Tisa până la mare
de jertfa unui popor de bravi români
ce au visat odată România Mare
au dăruit acestei lumii o floare între spini
și au numit-o simplu, România
pământul sfânt în care ne plângeau copaci a jale multă
copii, părinți uciși de hoardele străine
și au venit români de pe meleagurile toate
să înfăptuiască tainic ideal
''să ne unim cu Țara''
ei au ales lumina, iubirea, libertatea
e clipa azi, române
o flacără arde în tine și în neamul românesc
a fost atunci unire în spirit, în suflet și în gând
hai azi la horă, mamă, tată
joacă-joacă iarăși, soră, frate
''să dăm din nou mână cu mână''
să aruncăm pleava străină
să închinăm azi un pahar, să ne unim ca frații
suntem o nație străveche, avem o viață și un viitor
iubirea, cinstea, adevărul, ne este astăzi scutul
și vom cânta în lume
jucând hora unirii peste veacuri, noi, neam biruitor
bate un clopot, aici mereu bate
un clopot bate în cetate, în veci va mai bate
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cer mai ceresc
În jungla existenței mele
printre liane de parfum
te caut ca un nebun
zâmbet cu iz măiastru
mireasmă de albastru
Și când te zăresc
păduri de umbre se topesc
în ochii ce-i iubesc
cer mai ceresc
și nelumesc
tuturor cerurilor
ce-n lumea poeziei le zăresc
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi, Țară...
... Vezi, Țară,
Tinerii cum jură
Că s-au născut și sunt români
Cu dragoste și nu cu ură
Cum lătra haite-ntregi de câini
Aude oare doamna Merkel
Medvedo-putii și Kuzmin
La Chișinău scandează gloate -
Suntem și vom muri români!!!
Aude oare Bucureștiul
Și arsul nostru parlament,
La ambasadă tineretul
Cum jură Marii Românii,
Solemn?!!!
Îți mulțămesc, Mărite Doamne,
Că mi-ai dat zile să trăiesc
S-ajung s-aud cum mii de oameni
Scandează:
Țară!!!
Te Iubesc!!!!
poezie de Iurie Osoianu (2 decembrie 2011)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!