(V)orbesc

Mai orb ca acum
mi-a fost ochiul stâng în naştere
şi drept
ca ochiul drept în stingere.
Mai orb ca acum
în lumină orbesc
din glasul tău
aducător de
firesc.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătăţi inegale

Plânge veşnic ochiul
stâng
de ce vede ochiul
drept
şi plâng...
Se întinde braţul
stâng
să apuce braţul
drept
nătâng...
Se aude în timpanul
stâng
vorba din timpanul
drept
zâââng...
Se mişcă piciorul
stâng
pe lângă piciorul
drept
nătâng...
Mă împart în două
şi tresar
jumătăţi cu care plâng
nu rar!...

poezie de Gheorghe Gurău (iulie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiteză

Trece un tren de mare antiteză
prin ochiul meu drept cu un singur ochi stâng.
Rând pe rând se ciocnesc păsări
galbene şi albastre şi plâng
şi calde şi reci
şi râd prefăcute şi sincer
şi plouă cu iarbă crudă şi tăioasă
şi tocită
şi urcă ochiul în tren
şi urcă şi urcă şi coboară-n ispită
într-o mare viteză...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndoaie-mă Tu!

Îndoaie-mă Tu
simetric cu mine
să-mi pot privi ochiul drept cu cel
din care plâng
să-mi aşez obrazul nedrept peste cel
care-i stâng
şi inima peste sânge...
Îndoaie-mă Tu
şi rupe-mă-n două
un sine
ce râde când plânge
mai bine!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cu ochiul stâng priveam marea,
pământesc cu ochiul drept jalea
şi cu fruntea tăiam grăbit lumina
repede la voi să ajung să vă spun:
"Bună ziua!"

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

replici din Sfânta Evanghelie după Luca, Ucenicii smulg spice sâmbăta. Vindecarea unui om cu mâna uscată, sâmbăta. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte. - 6:41-42 de Sfântul Luca
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea

ochiului care vede în ochiul
orb de tot l-am făcut
normal la vârsta mea a
bătută pe muchia de cuţit
care a săpat după ochiul ne
vătămat pentru totdeauna
a fost schimbarea
ce trebuia să-mi lase urme
ţineam ochiul vătămat
într-o casetă cu bijuterii false
fantezii lăsate de prietena
prietenei mele care mă iubea
când aveam ochiul nevătămat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

replici din Sfânta Evanghelie după Matei, Sfârşitul predicii de pe munte. Judecata semenilor. Puterea rugăciunii. Calea mântuirii şi a pierzării. Ferirea de prooroci mincinoşi. - 7:3-5 de Sfântul Matei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea gărilor ce plâng

Tristeţea gărilor ce plâng
un tren cu şuierul prelung,
e doar pustiu şi rece gol,
viaţa dată rostogol,
şi disperărilor obol
de dor nătâng.

Tu ştii, iubito? gara mea
era un tren care plângea
cu ochiul trist
de ametist,
copilul cel nevinovat
ce mâna lui şi-a fluturat
şi îmi zâmbea.

Erai şi tu,
nici nu mai ştiu,
acum mi-i sufletul morţiu
de tren
în gară şuierând,
scrâşnind din roţi,
încet murind
şi cer în mine prăvălind
către pustiu...

Tristeţea gărilor ce plâng
cu ochiul drept,
cu ochiul stâng,
sădită-n mine e mereu:
că gara, trenul,
sunt chiar eu
în dor nătâng.

poezie de Leonid Iacob din Bântuit de furtuni
Adăugat de Leonid Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoblocarea

Am fost nevoit să mă blochez pe mine
nu mă mai suportam
în fine
nu mi-a ieşit pasienţa
şi am făcut un compromis
drept dovadă în continuare
am scris.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de vânt

- Ce-ai, vântule, cu faţa mea?
Vrei să mi-o mângâi, să mi-o baţi
Sau numai să-i săruţi ai vrea,
Cei doi obraji de plâns brăzdaţi?

- Măi, omule, vreau să-ţi usuc
Din ochiul drept, din ochiul stâng,
Izvoarele, şi-apoi mă duc
S-o bat pe cea de care plâng.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (10 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joaca cu ochii

În ochiul meu te legănam
pe un hamac din cristaline
cu pleoapa mi te-acopeream
de frigul văzului din tine.
Striga un orb în depărtare
Strigoii se spălau la geam
Tu îmi clipeai
a-ntunecare
când ochi de ochi ne atingeam.
Ochioasă-n ochi
te legănam
şi te spărgeam în minţi...
minţite
cu pleoapele descoperite
de buze timpul
îţi spărgeam...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elliot: (vorbind cu un pacient) E ca şi cum ai fi orb la un ochi, numai că acum o să fii orb la amândoi.

replică din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomul

La umbra templului, unde stăteam cu prietenul meu,
Am văzut un om orb, iar prietenul meu a spus,
"Iată-l pe cel mai înţelept om din ţinutul nostru."

Atunci mi-am părăsit prietenul şi m-am apropiat de orb, salutându-l.
Apoi, am început să conversăm.

După o vreme am spus:
"Iertată fie-mi curiozitatea, dar de cât timp sunteţi orb?"

"De la naştere", mi-a răspuns; iar eu:
"Şi ce fel drum al adevărului urmaţi?"
"Eu sunt astronom", mi-a răspuns
Şi şi-a pus mâna-n dreptul inimii, declarând,
"Eu urmăresc toţi sorii, toate planetele şi toate stelele."

poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ochiul tău drept îndoiala curgea ca un râu

atingându-mi palmele pregătite să frământe
lutul glorioasei clipe
am renunţat să visez
doar mă scald în durerea unui trecut incert
cât poţi tu să fii e lesne de înţeles
un drum fără margini
sau un lan de grâu nesfârşit
unde macii îndrăznesc să tulbure aurul zilnic

ochiul tău stâng se rezema pe albul feţei de masă
şi n-am făcut nimic să rup lanţul acela fragil
pentru că eu am renunţat să visez
doar mă scald şi acum
în durerea unui trecut incert
şi totuşi
te-ai desprins uşor
ca adevărul de pe un perete imaginar
intrând în jocul fără întoarcere

eu te-am rugat să te rogi
până nu e prea târziu
şi poemele îţi vor ocupa fiecare celulă

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedania

Mărturisesc că am păcătuit!
Cu ce fiule?
Cu ce?
Mi-am aruncat în cer ochiul şi am vrut să sară de trei ori...
ştii părinte ca broasca să sară!
Şi fiule
şi!?
Şi s-a scufundat!
S-a scufundat!
Ca o piatră într-o piatră
Ca o fecioară în mama ei
Ca un cântec în urechile dimineţii...
Eşti iertat fiule!
Eşti iertat!
Cum adică părinte...?
Sunt iertat?
Dar mi-am aruncat ochiul în cer!
Şi am râs
Şi când plângeau norii le ştergeam lacrimile
cu pumnul...
Eşti iertat fiule!
În cer nu există ochi pentru ochiul tău.
În cer
există doar păcat pentru păcatul tău
şi acum sare a treia oară
ca o broască
de pe tine pe
Următorul!
...
Următorul!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul orb

Inima în formă de pasăre
bătea din aripi...
Îngerul orb îşi putrezea privirea
la umbra unei rugi.
Eu prindeam cărăbuşi în aprilie
şi îi urcam în vagoane
cu destinaţia... mai.
Ciorile spărgeau nuci între linii
la macaz. Mâinile tale
se arcuiau evantai
pe obraz. Fii bun!
ziceai..
fii bun.. ziceai..
şi te urcai
şi te urcai...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ospăţ

Fiindcă am ajuns mai târziu
ospăţul era la felul doi
"Vapoare fierte în apă stătută"
Un fotograf ne făcea cu mâna amputată
a unei domnişoare
poze (pe sub masă) la pantofi.
Sclavii dezbrăcaţi stăteau pe jos întinşi în loc
de covoare
şi noi mai mergeam uneori într-o cameră
să ne întoarcem arcurile...
O doamnă(soţia unui evadat..) cu o pălărie
plină cu săpunuri
îmi povestea despre balonarea lui Heidegger
cu fiinţa fiinţării. Îi ieşeau bule de săpun
din urechi... aşa că am urcat în salonul
cu şosete unde am probat nenumărate feluri
de picioare.
Îmi suna inima şi m-am retras pe terasă.
Sângele îmi curgea din ochiul stâng şi cineva
a început să râdă din ochiul la care ţinea companie.
Am coborât la desert.
unde ne-au fiert
cu transpiraţia gladiatorilor ce mirosea a măsline...

Am desenat un câine în zăpadă
şi imediat o lesă a coborât zâmbind.
Acum stau de zgardă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recrut

în cele nevăzute în care privesc
caut braţul Tău
iar Tu începi lucrarea Ta în mine
cu ascuţite îndemnuri de înaintare
mărşăluieşte stâng drept stâng drept
până umbrele dispar înalţă-te
pasăre
într-un moment de supremă atenţie
şi fără rezerve
recrut bine echipat nu te vei mai teme
de imposibil

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copil de copac

Şi mi-a zis copilul de copac, mi-a zis..
"Planteză-mă cu rădăcina-n sus
să pot creşte cât mai jos în abis
cât mai jos, ca un arbore nor,
ca o ceaţă de crengi.. ca un vis..."
Şi mi-a zis
şi mi-a zis
şi l-am privit în râdăcini
cu ochiul de pământuri şters
şi l-am plantat în paradis
în vers, invers.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai eşti aici

soarele din vară a îmbătrânit
are razele obosite
sus muntele cântă orizontul
aripa a căzut frantă pe-o piatră
rănită
nu mai eşti aici
şi-i timpul toamnei peste an
mă uit la păsări cum zboară cerul
mă uit cum se zbate orb văzduhul
în vultur
acum mă prăbuşesc din înălţimi
pentru că nu mai eşti, eu
pentru că nu mai eşti, aici
şi-n noapte plâng întunericul din mine
o lumânare crede-mă mai vreau
o ultimă lumină

ceva îmi spune că-n timpul tău
reală-i iubirea, crede-mă
nu fugi de mine
nu fugiţi voi, zile
nu lăsaţi să plouă cu gânduri în mine
niciodată nu voi mai fi
este timpul iubirii, a trecut vara
acum tu nu mai eşti, eu
acum tu nu mă mai ştii
nu mi-a mai rămas să iubesc
decât pentru todeauna
numai iubirea

poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!