Coşmar

poezia este o stare anume
a ei, trezită din noaptea de fildeş
ajunsă de dor şi târârea
spălată de ploi a celor ce vor să adoarmă
în munţi de flori

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

există un timp
al scăldării
în dunărea neagră

fluviu susurând sălbatic

apă spălată de ploi
în care mă-ntorc
aşa cum se întoarce
sinele-n el

rămâne doar o enigmă

spre care rost mă îndrept

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgicul urban

mă-ncearcă o stare
ca o poezie de dragoste scrisă
de cei ce mângâie faţa ascunsă a lunii
cu degete albe

acolo unde piatra lipeşte afiş
pe singurătatea cât o boltă albastră
întreaga suflare se-ascunde
în carcasa neagră a unei viori
biciuită de ploi

închis
bilete epuizate
înghiţite de veacul vopsit
spune o doamnă din spatele geamului mic
mestecându-şi suflarea
de iarbă proscrisă

urbanul dispare între o notă şi alta acută
cât resemnarea celor atinşi de alămuri

moartea devine nostalgică
anume stare de graţie
ca propria-i farsă
din pustiul urban

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memorie selectivă

de o mie de ani
apa suferă
ca şi vântul ce mângâie spaima
ierbii spălată de ploi
umbrele macilor aşezate
pe tăciunii din galbenul bobului
respiră aduceri - aminte
de o mie de ani
doar liniştea noastră
crustă coaptă din ţurţuri de raze
rămâne împietrită
pe strâmba cale redusă
a flăcării mari

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zborul de noapte

zborul cu fluturii
pare a fi o stare de bine
pentru cei care văd
fântâna în dimineţi umbrite
câtă rouă li se scurge din aripi
îngerilor sacrificaţi
pe altarul de iarbă
şi ce stare de bine revine
în ochii străpunşi de lumină
ai celor care-au "trădat "
ciutura legănată de vânt

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memorie selectivă

ţi-am spus de o mie de ori
că apa are memorie selectivă
ca şi vântul ce-mi bate în coastă
tăindu-mă cu foarfeci de ger
să ştiu că iarba spălată de cântec
e umbra frunzelor aşezată simetric
pe negrul pământului ce respiră
galbenul boabelor coapte pe liniştea
noastră doamne adu-ţi aminte
de păcatele noastre şi fă să crească
din ele lanuri de flori fără memorie

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

moartea se-ntămplă
să fie în crematorii
alese de pojarul
unde focul arde
zi după noapte
noapte de pene ucise
în întâmplarea de-a fi
un şir succesiv
al dimineţilor sărutate de roua
căzută tardiv
pe neagra zăpadă
a celor sfinţi
celor ce au iubit şi au decis
să-împrăştie noaptea coşmarului
în falii de vis

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

nu mai am timp
să gândesc şi să simt
cât de adâncă este
noaptea polară

catren de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

exista o vârstă
a celor ce dorm
si o vârstă există
a celor ce apără
un somn nefiresc
al celor treziţi
din timpul netimpului
în care noi doi
topeam imensitatea
într-un sărut furat
din ochii mării

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitări

cu mult prea adâncă
noaptea celor rămaşi
la porţile soarelui

singuri şi trişti

tineri
neverosimili ca şi clipa
în care se zbat fluturi

dintre ierburi
curcubeul se hrăneşte pe sine

iar calea lactee
este unicul simbol
al hainei de doliu
purtată de prigonite uitări

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea dintre iarbă şi stânci nu ştie mersul interzis pe o stradă anume...

aforism de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întuneric nu e

noaptea este o altă lumină
a stelei
în drumul ei sinuos
spre ziua de mâine

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

şansa mea de a fi
în marele ochi al luminii
zbor nepătat, de ploi
cu gust de cenuşă,
eşti tu!

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fereastra

dacă vrei să revii
mă găseşti în locul acela
unde dorul învaţă
ce înseamnă târârea
pe pământ searbăd

şi dacă tot vrei să revii
şi să crezi în altă minune a lumii
scrijeleşte pe trupul unui mesteacăn
două cuvinte cu ochi de felină

chiar dacă ar fi să revii
şi să îmi fii o primăvară încolţită-n crustă
goneşte vântul ce tremură-n fereastră

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închisoarea

de ce punem uşi
locului în care trăim şi dormim?

ne apărăm de hoţi, ploi, caniculă,
ger, ne apărăm de noi,
de sufletele celor duşi

ei rămân între ziduri şi ferestre deschise

facem şi chei pe măsura uşilor noastre

de ce rămânem singuri şi trişti
când soarele urcă timid
spre odaia din haos?

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

o lume fără de oameni
cu nume de flori
o lume fără de flori
fără credinta in verde
este o lume
a celor care urăsc
primii ghiocei
o lume absurdă şi rece
eu cred în cântul
care se aude mai greu

"cânt de parcă
nu m-aş fi oprit niciodată"
gândi lebăda albă

şi totul în jur înverzi
într-o singură clipă
iar Cerul îşi deschise porţile
pentru cei mulţi

aşa îmi şopti
Lebăda albă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arşiţă

soarele trimite ciutura arsă
peste florile albe ce râd
nimic nu îmi pare a fi ci este
moartea o dulce stare de spirit
în care mă lichefiez şi atât...

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

după un somn alb
efervescente iubiri
explozii de flori

haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

sub luna albă
în noaptea minţii noastre
cireşi înfloriţi

haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu mai am mult
până la mine acasă
doi munţi de sare
şi-un văzduh
mai am de străbătut
cu tălpile goale
bocancii i-am pierdut
demult
în tranşee
nisip
durere
câmpuri cu maci ofiliţi
pe marginea retinei
bobului de grâu

nu mai am mult
ca să ajung oricum
acolo
unde m-aşteaptă
suave flori de lut
lipite-n geam

îţi zic
a mai rămas puţin

destin sau destinaţie

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsoare

ce tare bat ceasurile-n burg
noaptea
le simt răsuflarea fierbinte
cadenţa acelor ce cad
se ridică
adorm ca nişte soldaţi
ce umblă cu scuturi
în liniştea albă
desprind inima celor ţintuiţi
în negura zidului
şi ninge ninsoare de timp
peste piatra din burg

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!