casa bunicii -
în cămara pustie
gem de căpşune
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
casa bunicii
pădurea-n depărtare -
pupăza cântând
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
mâna bunicii
în casa ţărănească
ţesând covoare
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
furnici harnice -
risipă în grădină
căpşune pe jos
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
flori şi căpşune
vişine şi cireşe -
tot primăvara
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În curtea bunicii – poem diamant
În
curtea bunicii
găseşti de toate:
găini, curci, raţe, curcani,
câţe, cocoşi, câini şi pisici,
văcuţe, oi şi capre
ba chiar şi
purcei la
ţară.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
seminţe plantând
în grădina bunicii –
amintiri din sat
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
în luna august –
în grădina bunicii
cimbrul în floare
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
darul bunicii
şerbet de lămâie –
anii au trecut
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
după furtună –
în grădină bunicii
prunul aplecat
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
vânt şuierător
pe poteca pustie –
castane căzând
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa fără femeie e pustie pe dinăuntru, casa fără bărbat e pustie pe dinafară.
proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
furtună-n ocean –
tsunami nimicitor
valuri cât casa
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În casa bunicilor
Chiar dacă cei ce mi-au dat viaţă sunt părinţii,
Cei ce erau mereu cu mine au fost bunicii
Acolo în căsuţă albă, văruită,
Cu drag am crescută de-un bunic şi de-o bunică.
Acolo, bunicii cu-a lor bunătate,
M-au învăţat câte puţin din toate,
M-au învăţat să spun o rugăciune,
M-au îndemnat să fac doar fapte bune.
În casa lor cu drag am fost primită,
Răbdarea lor fiind nemărginită,
Chiar dacă mai făceam şi rele,
Bunicii nu mă prea certau cu ele.
Şi astfel, mama-bună, tata-bun,
M-au dezmierdat cu tot ce-aveau mai bun
Şi-n casa lor cea albă, văruită,
Am fost mereu copila lor iubită.
poezie de Andrada Brînduşa Keszeg
Adăugat de Elzumina
Comentează! | Votează! | Copiază!
În casa mică -
Bunica citind poveşti
Nepotul dormind
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
casa mea
nu este
doar pe
acest Pământ ci
în întregul Univers
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicii – poem diamant
Bătrâni,
ei sunt
bunicul şi bunica,
ei ştiu totul, pentru
că au trecut prin viaţă
şi te iubesc necondiţionat...
pentru ei tu
eşti sufletul
lor.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
casa din sat
parcă-ar fi părăsită
peste amintirea bunicilor
toamna aşezându-şi
frunzele uscate
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La bunica – poem diamant
În
curtea bunicii
găseşti de toate:
legume, pomi fructiferi, flori,
viţă-de –vie, păsări în curte, câini
şi pisici... toate iubite
şi îngrijite doar
de harnica
bunică.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Terra
Temerară planetă,
E leagănul vieţii,
Rotindu-se mereu,
Râzând la Soare,
Aceasta-i casa noastră.
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tatăl lui, Iulian Enka, i se păru un om blând, simpatic. De ce el îi spunea "blondule"?! Intrară în cameră, unde se afla nu doar Diana Enka, ci încă doi oameni, ceva mai în vârstă, dar nu foarte bătrâni. În urma Liei apăru Lucian. Păru surprins, dar bucuros de prezenţa celor doi. Privi spre blond; acesta nu-l avertizase că se mai afla cineva în casă. Dar zâmbi degajat şi se grăbi să-i salute pe cei doi. Aceştia îl îmbrăţişară cu căldură. Lia pricepu; erau bunicii lui. Era în casa comandantului misiunii, la masă cu familia acestuia. Se întrebă din nou în gând de ce o adusese el oare aici? Părea însă sigur că nu cu vreo intenţie necurată faţă de ea, deci Lia se mai linişti; n-avea motive de îngrijorare. Lucian îşi sărută cu drag bunicii. El plecă şi dispăru după o uşă; dincolo de ea se afla, presupunea Lia, bucătăria. Dar de ce-o lăsase singură, la masă, cu familia lui? Zâmbi încurcată spre acei oameni; pe domnul şi doamna Enka îi mai văzuse, doar o dată, la oficializare, dar i se părea ciudat să se afle la dânşii acasă, ba chiar la masă cu aceştia.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!