Părinții unei eleve de la Școala Marin Sorescu, din comuna Racovița, jud. Argeș, au făcut un scandal public, cu televiziune, pentru că directorul Adrian Duță a luat mită de la ei ca toanta lor să treacă clasa a VII-a, dar tot a rămas repetentă (pamflet)
Fără de nicio rușine,
Ai luat mită de la mine,
Ca să-mi treacă fata clasa,
Că-i cam proastă, păcătoasa.
Ț-am dat "uschi", "euroi",
Un godac și doi rățoi,
Trei pachete de cafea
Și-un costum de catifea.
Mi-am luat mie de la gură,
Ț-am dat și din bătătură,
Ț-am băgat în portbagaj,
Și-ai luat tot cu mult curaj.
Ai luat "uschi", ai luat toate,
Dar n-ai pic de demnitate,
Că deși eu ț-am dat "dreptul"
Iară tu ț-ai dat acceptul,
Cum că totul se rezolvă
Și că fata mea absolvă,
Ai lăsat-o repetentă,
Că la minte e prea lentă.
Fierbe sângele în mine,
Că abia mă pot abține.
Să-mi dai totul înapoi,
Că de nu, eu te jupoi!
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (20 iunie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În clasa întâi am luat premiul întâi, în clasa a doua am luat premiul doi, într-a treia premiul trei. În clasa a douăsprezecea nu am luat premiul corespunzător, deși aș fi meritat cu prisosință.
aforism de Mihail Mataringa (19 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Luat
Mi s-au luat din zile,
din avere,
din mile...
Mi s-a luat putere.
Mi s-au luat părinții,
iubire...
Mi s-a luat produsul minții,
fericire.
Mi s-a luat din țară,
din noroc.
Mi s-a luat dreptul de-afară...
drept la joc.
Mi s-a luat dorință,
mândrie,
credință...
Mi s-a luat o feerie.
Mi s-a luat cuvântul,
amintiri...
Mi s-a luat mormântul,
năluciri.
Mi s-a luat frumusețe,
visări.
Mi s-a luat tinerețe,
mi s-au luat salutări.
Mi s-a luat din vedere,
din amici.
Mi s-a luat plăcere;
mi s-a luat dreptul... de-aici.
Mi s-a luat pâine,
ultimul ban,
mi s-a luat din mâine...
mi s-a luat pian.
Mi s-au luat copii,
prieten bun,
mi s-au luat ultimii vii,
mi s-a luat străbun.
Mi s-a luat icoană,
inteligență,
drept la pomană,
drept la clemență.
Mi s-a luat dormit,
dumnezeiesc.
Mi s-a luat citit...
mi s-a luat "trăiesc".
Mi s-a luat alean,
speranță,
mi s-a luat an de an...
mi s-a luat vacanță.
Mi s-a luat o istorie,
sănătate,
mi s-a luat orice glorie,
bunătate.
Mi s-a luat nou,
libertate.
Mi s-a luat cavou...
umanitate.
Mi s-au luat biserici,
paritate,
mi s-au luat adevărați clerici...
Mi s-a luat dreptate.
Mi s-a luat călimară,
soare;
mi s-a luat ultima vară,
mi s-a luat miros de floare.
Mi s-a luat să fiu stăpân,
lumină;
mi s-a luat drept de român,
mi s-a luat cortină.
Mi s-a luat actor,
cinematograf...
Mi s-a luat amor,
astralul praf.
Mi s-au luat educatori,
o școală.
Mi s-a luat adeseori
drept la greșeală.
Mi s-a luat plin de benzină,
"dulceață",
mi s-a luat zi senină...
Mi s-a luat din viață.
Mi s-a luat cu zâmbet
egalitate,
dreptul la umblet...
Mi s-a luat posteritate.
Mi s-a luat incandescent,
liniște,
mi s-a luat talent...
somnul pe-o miriște.
Mi s-a luat onoare,
minte...
Mi s-a luat orișicare.
Mi s-a luat..."înainte".
Mi s-a luat casă,
ascult de cântec,
mireasă,
"eul" din pântec.
Mi s-a luat conștiință,
adevărat.
Mi s-a luat adeverință,
orice-atestat.
Mi s-a luat orientare;
mi s-a luat nord,
orice cărare...
Mi s-a luat cord.
Primordial
mi s-a luat scară...
Mi s-a luat regal!
Mi s-a luat totu-ntr-o doară!
Mi s-a luat teritoriu,
un tezaur,
mi s-a luat din notoriu,
tot ce-aveam aur.
Mi s-a luat piele,
năzuințe,
până și-obiele...
Mi s-au luat cerințe.
Mi s-a luat gustul vieții,
mi s-a luat minte,
roua dimineții...
mi s-a luat ginte.
Mi s-a luat nume,
mii de răspunsuri,
o lume,
din deajunsuri.
Mi s-a luat remușcare,
recunoștință,
orice-ncercare...
Mi s-a luat știință.
Odoare
mi s-au luat, fidelitate
ce nu doare...
Mi s-a luat eternitate.
Mi s-au luat doruri,
vin de vie,
onoruri...
Mi s-a luat gust de datorie.
Nimic nu am în schimb,
nu am surâs pe buze,
n-am dreptul să mă plimb
de bunul plac... Refuz e.
Nimic nu mi s-a dat,
nu am primit busolă,
sunt oul de păcat
înregistrat pe-o rolă.
Mi s-au luat ștampile,
destinat
pastile...
Mi s-a luat... câștigat.
Mi s-a luat căldura,
zbor, petența,
mi s-a luat natura...
Mi s-a luat competența.
Mi s-a luat soră,
zar de ruletă.
... Oră cu oră
mi s-a luat planetă.
Mi s-a luat cutezanță
de sclipire,
mi s-a luat din importanță,
o nemurire.
Mi s-au luat lacrimi,
frenezie.
Mi s-a luat...! Mi s-au luat patimi,
mi s-a luat poezie...
Mi s-a luat suflet...
luat din tine
s-a luat răsuflet...
mi s-a luat din mine.
Ah, ce păcat,
mi s-a luat și cât de mult am dat...
nemeritat
mi s-a luat, mi s-a luat, mi s-a luat...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Altă inimă
Clopotnița
se leagănă
odată cu clopotul
și te-am luat în brațe
ca pe-o armură
mi-am luat coiful
și inima de la rastel
prea tare fug
mă tem
că am luat din greșeală
inima unuia mai curajos.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două porții...
Mi-am luat două porții
Din surâsul tău dăruit,
Buchet din lacrima vieții
În palma iubirii-nflorind.
Mi-am luat două porții
Din apa sfințită, aprinsă,
În candela nuferilor albi
De inima noastră cuprinsă.
Mi-am luat două porții
Și-aș fi luat puzderie din timp,
De nu mă pierdea singurătatea
În sânii arși de stele și nisip.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a luat mult timp până să-mi înțeleg nuferii... Îi cultivam fără să mă gândesc să-i pictez... Un peisaj nu-ți pătrunde în suflet într-o singură zi... Și apoi, am avut brusc revelația magiei iazului meu. Mi-am luat paleta. De atunci, nu am mai avut un alt model.
citat din Claude Monet
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
am luat o coală de hârtie
și-am scris cu ochii pe ea iubire
am luat o frântură de cer
și ți-am desenat chipul
am luat gândurile
și le-am prins între pagini
am luat buzele tale
și
am sărutat timpul că mi-a dat timp
să te citesc
poezie de Viorel Muha (septembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi obișnuită
Mi-am luat mintea la plimbare
sau mintea m-a luat pe mine,
sau totuna care-o fi varianta adevărată.
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cumpărături în familie
Și-a luat Popeasca blană lungă
Și-a luat inele, lanțuri, ceas,
Vreo trei mobile să-i ajungă
Și-a luat și domnul... bun rămas!
epigramă de Stela Șerbu-Răducan din Concursul Festivalului Național de Epigramă "Cât e Buzăul de Mare" 2011, tema "În ceasul al doisprezecelea" (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și
Și mi te-apropiai, plutind, din ceruri,
Și mi te dăruiai pe câte-un nor,
Atât de natural și arzător,
Încât simțeam iubirea din eteruri
Făcându-mă, de tine, cerșetor.
Și te cerșeam, și te purtam pe brațe
Pe calea mea, pe Podul Curcubeu,
Și mă simțeam, atunci, precum un zeu
Ce își transformă norii în fânațe
Cu-arome dulci de... numai tu și eu.
Și te-am luat, mi te-am luat în sânge,
Și m-ai luat în suflet și în gând,
Și ne-am luat cu totul, rând pe rând,
Cu tot ce-am reușit, de-atunci, înfrânge,
Și ne-ndreptăm spre-Acasă, tot zburând.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rachel: Chiar credeai că nu mi-am luat la revedere de la tine pentru că nu-mi pasă?
Ross: Mie așa mi s-a părut.
Rachel: Nu pot să cred că după zece ani nu știi numic despre mine!
Ross: Bine. Atunci de ce nu ți-ai luat la revedere de la mine?
Rachel: Pentru că e al naibii de greu, Ross! Nici nu pot să-ți explic cât de mult o să-mi lipsești. Când mă gândesc că nu o să te mai văd în fiecare zi, îmi vine să nu mai vreau să merg. Bine? Așa că dacă îți imaginezi că nu ți-am spus la revedere pentru că nu îmi pasă de tine la fel de mult ca de ceilalți, te înșeli. E pentru că însemni mai mult pentru mine. L-am spus, bine? Uite-ți salutul.
replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă la ieșitul din casă
Chiar dacă mască am purtat,
O întrebare-n minte-mi vine;
Covidul oare l-am luat
Sau el s-o fi luat de mine?
epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu îmi face plăcere să îmi amintesc că mi-am sâcâit mult copiii cu programul. Le-am făcut un program încărcat de viață: instrumente pian, mandolină, chitară clasică, patru limbi străine, patinaj, înot... Ele nu mi-au reproșat niciodată, dar la vremea respectivă era greu. De ce ai luat 9? Nu a luat nimeni 10? Eu le pusesem să citească încă din clasa I toată bibliografia până în clasa a IV-a. Eram obsedată să citească. Este foarte important, lectura te încarcă.
citat din Luminița Gheorghiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profesorului universitar Gh. V. Roman (fost secretar al BOB al PCR), care i-a luat biroul profesorului său, Gh. Bîlteanu (conducătorul său de doctorat), imediat după ce s-a pensionat, deși a rămas profesor consultant și avea dreptul la un birou (pamflet)
I-a luat biroul fără remușcare,
Fără vreo sfială, cu nerușinare,
Și i-a pus un scaun, pe-un hol, după ușă,
Cum arunci din sobă, după foc, cenușă.
Văzând cum se poartă Roman cel Păgân,
N-a mai dat pe-acolo proful cel bătrân;
A murit sărmanul foarte supărat,
Că-a lăsat în urmă-i un așa ingrat.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (21 octombrie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am luat cu mine
Am luat cu mine
pe drum de poveste,
o inimă bolnavă
și pe mine bolnavă de inimă.
Autoportretul a rămas
agățat în peșteră
unde fiecare stalactită
plânge
pentru un capăt de drum...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cârcotașul Naie
Tot cătând el pete-n soare,
Cârcotașul Naie
N-a luat, flețul, boli solare,
Dar a luat... bătaie.
epigramă de George Budoi din Epigrame (12 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima poezie DA de nobel din an
uau un poet român a luat premiul nobel
uau dar și un alt poet român l-a luat
uau până și un al treilea poet român a luat premiul nobel
de fapt
mai mulți poeți români au luat nobelul (?!) uau
iar acum DA cu
lunetele sparte
îl dau din mână în mână - uau-a-uau -
și așa...
și așa...
și așa... mai departe...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moarte, ești nenorocită
Printre ziduri dărâmate
de cutremurul sălbatic,
Zi de zi te caut, moarte,
biciuit de-un vânt tomnatic.
Când ai zguduit pământul
casa mi-ai făcut-o scrum.
Prin moloz caut mormântul,
în viață nu vreau să rămân.
Mi-ai luat părinții, frații.
Am rămas singur pe drum.
Cu ei ai luat și pe alții.
Ia-mă și pe mine-acum!
La ce bun să mai trăiesc?
Mi-ai luat fata iubită.
Pe cine să mai iubesc?
Moarte, ești nenorocită
De nu mă iei, gâtul îți sucesc.
Și-n cumplita disperare,
în lavă te pârjolesc.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astăzi te-am văzut
Astăzi mă plimbam, ușor abătut
Și când m-am întors, chipul ți-am văzut
Inima-mi bătea să-mi crape de tot
Însă nicio vorbă n-am putut să scot.
Și-atunci cineva te-a luat de mână
Păreai fericită și c-o soartă bună.
Chipul tău frumos, iar l-am admirat
Chiar de-un alt bărbat locul mi l-a luat.
În inima mea tu n-ai cum să scazi
Și m-am bucurat că te-am văzut azi.
poezie de Rhonda J.P, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De m-aș regăsi
Nu mă mai regăsesc icoană;
E spartă sticla, nu mai e ramă.
Nu mă mai regăsesc în femeie,
Nu mai am mamă, mi-am pierdut cheie...
Nu mă mai regăsesc conștiință
Să întreb, nu mai am nicio cunoștință,
Nu mai am nicio idee...
Nu știu cum tot o să se-ncheie.
Nu mai există adevăr, dreptate,
Mi-am pierdut orice identitate,
Nu mă mai regăsesc simplicitate...
N-ascultă nimeni, n-am pe cine bate.
Nu mai există dreptul la cuvânt...
Mă doare imens sufletul, ce-am frânt.
Nu mai am nicio libertate;
Nu pot să-mi mai aleg prieten, frate.
Nu mă mai regăsesc istorie;
În jur tot se vinde fără nicio glorie.
A dispărut orice urmă de carte, psălmi...
Că fila-i de... lemn, fără trecere-n... vămi!
Nu mă mai regăsesc poezie,
Nu mai e niciun subiect, n-o să fie!
Nu mai există suav, tandrețe...
N-am îndeajuns tupeu, frumusețe.
Mi-am pierdut tot ce-aveam,
C-am plecat, nu mai sunt prahovean...
Mi-am pierdut tinerețe,
Nu mă mai regăsesc puritate, blândețe.
Sunt depășit de orice, sunt a parte;
S-a-nmulțit lume, nu mai e sanctitate.
Nu mai am niciun noroc,
Nu mai există joc...
... Nicio loterie,
Mi s-a luat tot, feerie
Ce părinții mi-au dat.
Nu mă mai plâng! Nu mai e niciun Sfat!...
... Audiențele de mult mi s-au terminat
Mie, rămas un anacronic; demodat
-Mi s-a spus de la noua Primărie-...
"Este plecat primu-edil, în filozofie..."...
Nu mă mai regăsesc Dumnezeu,
Nici sinagogă nu mai e, de evreu.
Mi s-a luat orice biserică,
Am rămas doar cu una himerică.
Mi s-a luat preotul, spovedanie
Transformat în Satană, canalie;
Dacă nu plătesc, mort sau viu,
Nu mă mai regăsesc... "Ducă-mă pe pustiu"...
Nu mai am vreun rost să exist sau să fiu
Eu... Și n-am niciun drept la evlavie!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog mamă-Bulă
- Iar ai luat notă proastă,
Să te strâng de gât îmi vine.
- Zicea-nvățătoarea noastră
Că-i prea bună... pentru mine.
epigramă de Vasile Iușan din Europarlamentare (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!