Departe

mâna mea
era extensia
cotului tău
fără să ştii
cine sunt
rădăcină sau ciot
sau nimic
luai mâna de lut
între palmele tale
spălate de ploi
iubirea avea ochi de felină
simţeam cum curge călduţ
universul în noi
şi mă trezeam dârdâind
amintire ce cade în gol

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Burniţa

între noi, depărtări
cu mult mai adânci
decât setea pietrelor

spălate de ploi
poveşti ce înfloresc
din spaimele lumii

şi umbre tremurând
la ceas de zăbavă
între noi, burniţa

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între noi

depărtări cu mult mai adânci
decât pietrele spălate de ploi
poveşti ce înfloresc
din spaima pădurii
şi umbre tremurând
la ceas de zăbavă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde

se aud dârdâind ape
pe amintiri ce cad în gol

între noi
gheaţa îşi face sălaş
ca un ecou parcă
al felinei ce priveşte mereu înapoi

înainte
singurătatea spre care plutim
cu pânze ancorate
în amintiri

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

între noi doi
o cupă a răbdării

eu nu vreau nimic
nu mi-e sete
credinţa o am
nici foame nu-mi este
de trăiri şi speranţe
le-am învăţat pe toate
mireasă fiind

du cupa la gură şi bea
universul cu toţi cei ce sunt
înainte de noi iluzii
speranţe

între noi şi cu noi
din apele timpului
renasc anotimpuri

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămâi

din pătimaşe adâncuri
eterizate sub zodia ierbii
uitările

te bucuri sau plângi

soarele curge la fel
în universul ce-şi spală
fiinţa de angoase

şi râzi cum n-ai mai râs
niciodată

sub valuri de vânt
revin cocorii

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea printre degete

se strecoară anevoie
nici nu ştii ce să faci
să te bucuri dacă vezi
mâna aia pe autostradă
sau
sau
să îngenunchezi la graniţa
care des
parte nevada
de california şi să pui un pariu
pe 30 de cenţi cu detectivul
ajuns să-l cunoască pe sinatra
dacă mâna a fost tăiată
înainte sau după?

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt...

prelungirea degetelor tale…

Sunt ochii
care veghează infinitul din tine…
Sunt cuvântul nespus
şi gestul abia
îndrăznind să se ridice
spre albastru...

Sunt prelungirea
sângelui tău
care curge
doar
prin
mine...

Sunt pleoapa
care îţi închide
universul...

Sunt mâna cu care
mângâi stelele…

Sunt gândul tău de seară
gemând de patimi
neştiute...

Sunt talpa care
îţi sărută umbra...

Sunt...
atât
de
TU
încât
sufletele noastre
se îneacă
în acelaşi
abis
de lumină...

Sunt cântecul de cocori
rămaşi
în toamna asta
uitată
de lume...

Sunt sâmburele tău
de adevăr
sau...
de otravă...

Sunt gustul
buzelor tale...
dulci-amărui...

Sunt minunea
născută
în palma ta
întinsă
pentru ultima oară
la margine de drum...
vietii,
iubirii,
mie...

poezie de Lelia Mossora (11 noiembrie 2004)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

plouă peste planetă
cum n-am mai văzut
de peste o mie de ani
cu lacrimi de sânge alb
ne plouă frigul din noi
de parcă ceru-şi despică
sternul în multiplu de doi
între nori
luna mătură furioasă
cioburi de lacrimi şi vise pierdute
în ploaia ce cade şi curge
atât de târziu pentru noi

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teide

ce caută lupii
în ţinutul acesta
unde nimeni
nu mănâncă nimic?

mi-am găsit sălaş
sub pietrele fierbinţi
lângă şopârle

port un coş de nuiele
pe braţul drept

mâna mea stângă
mângâie luna născută
aproape de tropice

câtă risipă de suflet
şi sânge lichefiat!

câtă risipă de oase
şi verde nescris
pe craterul selenar!

respir prin alveole
şi nu mă mir
dacă sunt om sau peşte

mai uşor ajung
în inima unei pietre
decât în suflet de om

să nu mă-ntrebi
de ce iubesc atât de mult
stânca fierbinte

să nu mă-ntrebi nimic
din ce nu ştii
îţi zic aşa
ca un final de poveste

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

şansa mea de a fi
în marele ochi al luminii
zbor nepătat, de ploi
cu gust de cenuşă,
eşti tu!

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştii niciodată pe cine atingi. Nu ştii niciodată cum sau când vei avea un impact sau cât de important poate fi exemplul tău pentru altcineva.

citat din Denzel Washington
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul palmelor...

Mi-am lipit palmele
de palmele tale
şi am ales infinitul...
Ochii erau verzi
ca pādurea
şi mi-am dorit marea...
Pārul avea miros
de busuioc
si am ales asfintitul...
De data asta,
mi-am lipit palmele
de inima ta
si am simtit cum bate,
lupta pentru viatā...
Trupul meu voia
sā respire alāturi de tine
si cerea iubire...
Era bine, era rāu,
sau era jocul
palmelor mele
si ale tale
lipite de iubire?

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi... nimic nu poate fi

Între mine, între tine
Nu-i nimic ce ar putea
Să aprindă licărire,
Să privească ochi de stea.

Între tine, între mine
Gol pustiul surâdea,
Se-neca speranţa vie
Cerului ce ne veghea.

Între mine, între noi
Bate vântul şi curg ploi.

Între tine, între mine
Depărtare e de-un veac,
Ca-ntre noapte şi lumină,
Între verde şi uscat.

Nu e nimeni ce-ar visa,
Să unească două fire
De tristeţe-n iarnă grea
Pe un pisc frumos de lună!

Între mine, între noi
Bate vântul şi curg ploi.

Între tine, între mine
Nu-i nimic, ce-ar încerca
Să aprindă o lumină,
Să ne bucurăm de ea.
Nu e timpul şi nici locul,
Şi nici clipe de răgaz,
Tristă-i ziua, crud e focul,
Pal e roşul pe obraz!

Bate Între mine, între noi
vântul şi plâng ploi!

La ce bun aceste toate
Când speranţele ne mor,
Când plecat-a tot înaltul
Pe o frunză, pe un nor?

Între mine, între noi
Nu-i nici noapte, nu-i nici zi,
Curg doar lacrime şuvoi
Şi... nimic nu poate fi.

Între mine, între noi
Bate vântul, toarnă ploi!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mă femeie

Lasă-mă, femeie, să mă închin în faţa ta,
Căci fără tine lumea un pustiu ar părea.
Lasă-mă, femeie, să-ţi sărut piciorul gol,
Căci fără tine dorul nu ar mai fi dor!

Lasă-mă, femeie, să-ţi sărut buzele tale dulci,
Căci fără tine zilele sunt prea scurte şi nopţile prea lungi.
Lasă-mă, femeie, să-ţi admir chipul tău divin,
Căci fără tine soarele ar lumina mult mai puţin.

Lasă-mă, femeie, să-ţi mângâi palmele tale moi,
Căci fără tine pământul ar fi pustiit de vânturi şi inundat de ploi!
Lasă-mă, femeie, glasul tău blând să-l ascult,
Căci fără tine începutul nu ar avea niciun început.

poezie de Vladimir Potlog (6 martie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

câte zăpezi au căzut
peste tine, mamă,
şi câte ploi te-au durut,
au muşcat, ca nişte hiene
din pântecul tău,
dinainte de a mă naşte
în ziua a noua a lui cireşar,
mamă, fără să ştii, fără să vrei
mi-ai dăruit un nume...

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Acum că ne-am întâlnit – Iubirea –
Ca o pânză albă,
ce acum devine chipul tău...
Din petale de vânt îţi cer mâna
şi gândul tău
legat de al meu
prin buzele dimineţilor.
Şi o ramă goală fără ecou – va
curge peste noi
ca un râu de stele – Încât ceea ce
visăm pentru o clipă va deveni
eternitate...

poezie de Daniel Bozga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi categoric trebuie să lăsăm loc pentru îndoială, sau nu va exista progres şi nici învăţare. Nu există învăţare fără să trebuiască să pui o întrebare. Şi o întrebare necesită îndoială. Oamenii caută certitudinea. Oamenii sunt înspăimântaţi - cum poţi trăi fără să ştii? Nu este ciudat deloc. Tu de fapt doar crezi că ştii. Şi majoritatea acţiunilor tale sunt bazate pe cunoştinţe incomplete şi de fapt tu nu ştii cu adevărat despre ce e vorba, sau care este scopul lumii, sau să ştii o grămadă de alte lucruri. Este posibil să trăieşti şi să nu ştii.

citat din Richard P. Feynman
Adăugat de Cătălin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

XXVII

Totul e pe fugă,
nu mai curge ca altădată.
Atârnăm unii de alţii
legaţi cu sfori
nu cu nodurile solidarităţii.

Cine ajunge primul,
cine pune mâna primul pe armă,
cine loveşte letal din prima
cu sau fără argument
este învingătorul.

Socrate e mut.

poezie de Gabriel Hasmaţuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

"Intră, dragostea mea,"
ai zis
"pieptul meu s-a deschis atât de larg
încât
nici măcar nu ştiu cine sunt
iartă-mi
dezordinea asta absolută
dar
întrebările mele
stau înşirate
de la marginea patului
şi până la geam

intră, dragostea mea,
fii frumoasă
pune-ţi mâna în păr să-nţeleg
cum în palmele tale cuminţi
lutul meu
ar renaşte
ca o muzică veche
iar eu
m-aş simţi
dintr-o dată întreg

intră, dragostea mea,
intră
fii o şoaptă
sau cum vrei să fii
pieptul meu s-a deschis atât de larg
încât
simt
că tot ce-am trăit până acum
nici măcar n-am trăit

intră, dragostea mea,
intră
nu mai am nici lacrimi să plâng
fii femeie
sau cum vrei să fii
să mă simt
cu tine întreg''

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

uneori
moartea are miros de tămâie
şi gust de lemn ars

în ulcica banală
pe care mama mea cea mai mare
singura doamnă desprinsă de lut
o purta nonşalant
pe braţul născut să fie
nobila rădăcină
în care credea

avea mâna subţire
atât de subţire
ca limba unei lebede
ce nu-şi găseşte destinul

zi după zi
distinsa doamnă
mergea la cimitir
să bocească absent
morţi din trecut
şi morţi din prezentul ascuns
ochilor mei de copil

mă trezea dimineaţa devreme
să-i fiu stâlpul pe care plângea
zădărnicia unei lumi
cu gust de tămâie

iar eu îmi amintesc
din toate câte au fost
braţele ei atât de fragile

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!