Acord 3
Doi iepuri fugeau
și unul a rămas în urmă de frică să nu stea
pe loc...
Morala:
Când vine trenul
urcă-te pe pasărea ta!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Treceam noi doi
Treceau doi iepuri și în dreptul nostru
a mai rămas doar unul.
Ne-am aruncat urechile în aer
și cădeau pălării din care ne scoteam de picioare
și aplaudau copacii uimiți de magia frunzelor.
Trecea un om și în dreptul nostru
unul din noi a devenit om!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când văd un îndrăgostit, îmi vine să plâng când știu că în cele din urmă râzând își va pune sărutul la tâmplă.
aforism de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
În doi iepuri lupul s-a desfăcut fugind...
aforism de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea mea nu are aripi.
Ea zboară fiindcă eu o văd zburând.
Pasărea mea nu este o pasăre ci zborul
unui simplu gând
catren de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic
Pereții se prăbușiseră în ceas.
Sub ruine o secundă
mai avea glas.
Pe cer pasărea dezgolitâ
lăsase o umbră de aer
înțepenită.
Nimic nu mai era de rămas..
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căderea în plin
Am rămas în urmă în corpul meu
la intrarea spre afară
la ieșirea spre-năuntru
în salina cu trăiri maturate.
Am rămas să-i răspund ecoului
tot mai rar și mai rar
în cădere
din adâncul inimii din adânc
din tăcere.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima păpădie
Mă uitam pe cer
să văd când ajunge trenul cu aer
deraiat
în gara sângelui tău
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patru izvoare
Am râs! Din bluzonul hainei se căutau o
infinitate de nasturi... Se urca luna cu picioarele
pe coasta unei brândușe când a alunecat!
Eu,
am rămas în urmă
fiindcă în urmă
îmi place
să rămân...
Din față se auzeau
patru izvoare
cum alăptau mieii
în difuzoare..
Așa că!
Că
așa!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul nu se pierde
Polițista-n fustă a strigat: - "Luați seama!"
Trenul polițistei a plecat grăbit...
Polițiști în goană fugeau îndrăcit
Când deodată, iată! A sunat... alarma.
epigramă de Ileana Nana Filip din Polițiști pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul nu se pierde
Polițista-n fustă a strigat: -"Luați seama!"
Trenul polițistei a plecat grăbit...
Polițiști în goană fugeau îndrăcit
Când deodată, iată! A sunat... alarma.
epigramă de Ileana Nana Filip din Polițiști pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis la vânătoare
Și-am adormit
sub brațul drept înbrățișând un iepure
Iar
sub brațul stăng înbrățișându-mă
alt iepure.
Unul murea.
Unul trăia.
Unul îmi spunea o poveste.
Unul îmi mânca zilele.
Unul îmi arăta dinții.
Unul între dinți mă ascundea.
Unul făcea cât doi.
Unul în altul se prefăcea!
Unul mă adormea.
Unul mă săruta.
Unul tăcea.
Unul la ureche-mi cânta.
Unul era.
Unul ne împușca!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea de fontă
Pasărea de fontă zboară prin conductele caloriferului
în cioc îi atârnă clopotul de la biserica din cartier
de aripile ei se încălzește vecina mea
trecută pe jumătate în lumea drepților
deși are ani buni de când cară un pat în spate.
Pasărea de fontă
bate în țevi
noi ne aruncăm mâinile în cuibul
crescut pe calorifer
și cu palmele căscate
ciugulim din clopot duminici uscate.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când începi să-ți auzi trenul în inimă e timpul să pui sângele în geamantane și pe linii să șerpuiești!
aforism de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din când în când mă mai uit la câte o cruce de frică să nu mă uit...
aforism de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stratul de sferă
Să nu te uiți în urmă
când te paște fiara
Să nu te uiți în ochii tăi
când se desprind pereți din cer
să îți iei capul în mâini
și să urli cu degetele
ultimele tale străfulgerări de oase.
Să nu te miroși
Să nu te uiți în urmă
Să nu plăngi ca un prost după tine
Să îți închizi ultimele suspine
Și să zici:
Eu nu mă uit în urmă
În urmă
eu mă uit!
Ce bine!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul marin
Bărcile cu aripi își umilesc vâslele
în trenul marin. Ea se privește în singura
lacrimă ce a învățat să vorbească.
În măslină
sâmburele a eclozat o tipografie.
Pe cer ferestrele măslinii
descompun păsări în manifeste.
Copii încarcă mame în tunuri.
În pat se aud cum sapă îndrăgostiții
un beci.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul de piatră
Când venea nașul
îi arătam o piatră culeasă din tren
el îmi ștampila piatra cu o piatră
culeasă de lângă tren.
Trenul trecea prin piatra
de sub tren...
Urla
cu un urlet de tren
o piatră
în urma trenului...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmbrăcat în graur
cu cerul nod dublu la cravată
am luat trenul
spre linia mării...
catren de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea bradului
Când eram eu mai mică
Pe bunic îl ascultam
Stăteam fără de frică
Și poveștile gândeam.
Și-mi spunea bunicul
Cum o pasăre rară
Cu pene ca nucul
A rămas în iarnă iară,
N-a avut unde să stea
Copacii cu frunza rară
N-au primit-o pe ea.
Când pasărea era să moară
Un înger a luat-o-n zbor
Într-un pom cu crengi, dară
Dese și cu frunze-n cor.
Pe culme e bradul verde
Și zăpada albicioasă
Pasărea nu se mai pierde
În iarna grea geroasă.
De-atunci bradul nu-i povară
Pe vânt și pe ghiață
Fie vară și chiar iarnă
El e verde pentru viață.
poezie de Eugenia Calancea (8 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea de cărbune
Pasărea de cărbune
se pulverizase în praf. Aerul a strâns-o
în pumn ca pe o minune.
Craterul
din pământ ascundea inima ei
într-o sirenă ce anunța
o nouă viziune.
Acum morții își dezgroapă mormintele
și stau oamenii statui
așteptând crucea să spună cuvintele
ultime
la procesiune.
Pasărea aceea de cărbune
zbura prin labirintul
de mine prăbușite deasupra târnăcoapelor
ce creșteau în loc de iarbă
lovind a pășune.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!