Mă vei găsi

Mă vei găsi-n puţinul care spune
Apusului... sintagme făr-de rost,
Pictând uitări pe clipele nebune
Şi-n veşnicia... ca un avanpost.

Nu poţi a trece-aşa pe lângă mine
Negând parfumul de tăceri şi fân
Sau ignorând ce încă mă mai ţine
În profunzimea gândului păgân.

Mă vei găsi în paşii de pe humă,
Amiezilor tot căutând chemări,
Recalculând a ne-mplinirii sumă
Din patimă, destin... şi depărtări.

Nu poţi lăsa ferestrele închise
Când curg secundele spre răsărit
Şi tot ascund speranţe indecise
În trupul... ce cu greu a fost sfinţit.

Mă vei găsi... şi nu-i o plăsmuire
In palma verde-a magicei păduri
Şi-n liniştea costumului de mire,
Când vei veni... iubire... să mă furi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vei găsi

Mă vei găsi-n puţinul care spune
Apusului... sintagme făr-de rost,
Pictând uitări pe clipele nebune
Şi-n veşnicia... ca un avanpost.

Nu poţi a trece-aşa pe lângă mine
Negând parfumul de tăceri şi fân
Sau ignorând ce încă mă mai ţine
În profunzimea gândului... păgân.

Mă vei găsi... în paşii de pe humă,
Amiezilor, tot căutând chemări,
Recalculând a ne-mplinirii sumă
Din patimă, destin... şi depărtări.

Nu poţi lăsa... ferestrele închise
Când curg secundele spre răsărit
Şi tot ascund speranţe indecise
În trupul... ce cu greu a fost sfinţit.

Mă vei găsi... şi nu-i o plăsmuire
In palma verde-a magicei păduri
Şi-n liniştea costumului de mire,
Când vei veni... iubire... să mă furi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vei găsi...

mă vei găsi la malul mării
purtată de un val inspre noroc
mă vei găsi in umbra inserării
sau poate nu mă vei găsi deloc

mă vei găsi in floarea scuturată
in stropii reci ce cad acum din cer
mă vei găsi in versuri albe
sau poate nu mă vei găsi deloc

ma vei gasi in timp si spaţiu
plutind in cer senin cu dor
mă vei găsi in gândul tandru
sau poate... nu mă vei găsi deloc

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta vreme cât zi de zi vei da jumătate de măsură din ceea ce poţi cu adevărat, în speranţa că va veni acel moment ideal pe care îl visezi şi că abia atunci vei da tot ce poţi, fii sigur că vei eşua. Vei da tot jumătate de măsură, pentru că aşa vei fi obişnuit.

Alex Marinca în Restartează-ţi viaţa! Eşti gata! (septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş minţi negând

Aş minţi negând ce am iubit,
Adevărul bântuie-n cuvinte
Şi speranţe s-au tot îmbulzit,
Vrăfulind, aducerile-aminte.

A mă vinde-n târg, e poezie,
Depărtarea cumpănind încet,
Nerăbdărilor plătind simbrie
Cu trecutul, blândului, ascet.

Spaimele pierdute pe cărare,
Devenit-au marfă de consum
Pentru clipa veşnic trecătoare,
Rătăcită-n dimineţi... de fum.

Să renunţ, ar fi o utopie,
Când tăceri aleargă pe mirişti
Şi-n această linişte, târzie,
Îndrăznesc a crede, că exişti.

Aş minţi negând iubiri nebune,
Temenele-nspre uitări, nu fac,
Ştiu exact ce nu se poate spune
Şi de-aceea, am ales, să tac.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatru pustiu

Ai spus că tu ai vise
şi vrei să le-mplineşti,
Cum vei putea, tu, oare
să poţi să le trăieşti?
când sufletul tău zace
răpus într-un trecut
ce nu simte dorinţă
şi-n care te-ai pierdut...

Cum vei putea-nţelege
când tot ţi se va da?
aşa cum tu speri, încă,
să ai în viaţa ta;
Cum vei decide preţul
la tot ce ai cerut?
dacă iubirea-n tine,
demult, a decăzut...

Ai spus că tu ai vise,
dar suflet ţi-a rămas?
Îţi va ajunge, oare,
să fii doar bun-rămas?
Ce rost mai e în tine?
cu trup frumos, dar gol...
Tu, care, în Iubire,
nu poţi primi un rol!

poezie de Florin Răileanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ţi va fi dor...

De-ţi va fi dor, nu alerga-nsetată,
Din om în om, de mine întrebând,
Căci, chipul, pretutindeni mi se-arată,
Pe veci, în inimă-ţi voi fi, şi-n gând...

Eu sunt prezent în ploaia care pică,
Din negri nori, peste-un ogor mănos,
În spice fragede ce se ridică,
Şi-n trandafirul roşu şi spinos...

Mă vei găsi în strunele viorii,
Când cântă şi când plânge sub arcuş,
Voi fi prezent şi-atunci când simţi fiorii,
Privindu-mi chipul zugrăvit cu tuş...

Mă vei găsi şi-n frunza ruginie,
Pe care-o calci, aleea străbătând,
Şi-n poezia scrisă pe hârtie,
În vers duios când te-am slăvit, cântând...

În freamătul pădurii sunt, când vântul
Se-avântă, ramurile legănând,
În brazda, ce-ncrustează-adânc, pământul,
Şi-n chipul sacru-al pruncului plângând...

Mă vei găsi în tril de ciocârlie,
În macii sângerii de pe imaş,
În mieii care zburdă pe câmpie,
Ce-ţi amintesc sărutu-mi pătimaş...

poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mă vei căta

Când mă vei căta în floarea de cireş
voi fi din nou plecat la Ieşi
să îmi descarc desaga cu priviri
prin cel oraş, sau printre amintiri.

Când mă vei căta pe drum ori pe cărare
voi fi plecat în lumea mea cea mare
iar când mă vei găsi într-un târziu
voi fi trecut prin spinul viu.

Când mă vei căta, voi fi din nou copil
plecat în zarea liberă de nori
acolo unde se pleacă uneori
când eşti poet, sau când devii senil.

Când mă vei căta în nemurire
voi fi baraj de hidrocentrală
un paznic al timpului ce ară
spre alte orizonturi, în haina mea de mire.

poezie de Dănuţ Cepoi din Din volumul "Picături de memorie", Editura Armonii Culturale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vei vedea

mă vei vedea în fiecare clipă
când lângă tine cineva va sta
mă vei vedea sub merii din grădină
sau ca lumină-n nopţi de catifea

în ochii ce privesc ades spre tine
vorbind cu alta tu vei murmura
cuvinte care-ţi amintesc de zile
când vocea caldă m-alinta

credeai că-n zile fără număr
tu vei uita mâna ce-a-ntins
ca să-ţi ajungă pân-la umăr
şi-obrazul tandru l-a atins?

mă vei vedea în fiecare clipă
sunt umbra gândului ce-l ai
îşi zbate timpu-a lui aripă
şi-n faţa lui tu nu ai grai

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipele trecute plâng

Privesc magic în cuvinte,
Clipele trecute... plâng
Şi alunecă fierbinte
Spre aducerile-aminte
Ale timpului... natâng.

E târziu şi-afară plouă,
Ceasul bate-ncet... tic-tac,
Risipind boabe de rouă
Şi-nceput de lună nouă,
Într-un trup de om... sărac.

Vine vântu-n goana mare,
Ca un zvon... de risipire,
Dintr-un corn de vânătoare
Care-şi caută... culoare
În iertare... şi-n iubire.

De-o veni cu mâna goală
Şi pustiuri... de uitare,
În secunda ancestrală,
Tremurândă şi banală
Torn, o ultimă-ntrebare.

Vei răspunde... de vei crede,
O vei ignora... ştiu bine,
Dacă nimeni nu te vede,
Îmbrăcată toată-n verde
Ai să uiţi, curând, de mine.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu te sperie drumul spre vârf. Să nu-ţi fie frică de coborâre. Să nu plângi dacă te vei prăbuşi. Să nu-ţi fie teamă că nu vei avea cu cine să urci... Sau că vei înnopta singur într-o vale pustie. Să nu înjuri piscurile pe care nu vei găsi flori de colţ... Şi nici pe cele în care vei cunoaşte colţii sălbăticiei. Să te îngrijoreze doar ziua în care te vei trezi şi nu vei mai avea niciun munte de urcat.

citat din Mihai Morar
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am prescurtat o patimă

Din prea puţinul vertical şi tainic
Păstrat-am infinitul de tăceri,
Ascuns în nerăbdarea unui ceainic
Şi-n aburii minciunilor de ieri.

Ating în treacăt, trup de orhideie
Cu veşnicii apuse peste rând,
Amestecând parfumul tău, femeie,
Cu ignoranţa gândului plăpând.

Cuvintele-nfloresc... ca o ispită,
Redeşteptând chemări şi nostalgii
În palma îndrăzneaţă şi grăbită
A rezolva... speranţele târzii.

Apoi te dau... privirilor flămânde,
Păcatelor care te dezgolesc,
Sfinţind tăria formelor rotunde
Cu pasiuni şi har nepământesc.

Din neştiutul orizont... ermetic
Am prescurtat o patimă şi-un vis
Crestând în curcubeul... ipotetic
Altarul nesfârşitului abis.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când trupul te doare

Când trupul te doare, ca şi inima,
Când nu mai vrei să scrii nimic,
Când toate iubirile s-au răspândit
Ca fluturii pe câmpul cu maci şi ciulini,
Atunci îndrepţi ochiul minţii spre Dumnezeu,
Zadarnic I-ai negat existenţa, El nu te mustră,
Simţi un gol necunoscut în tot trupul,
Inima sde opreşte o clipă, parcă ar gândi,
Uiţi toate cărţile citite, ca şi cum te-ai dezbrăca de haine,
Vei plonja în cerul –abis, nu vei zbura, nu poţi, dar vei crede
Că şi asta este posibil, fără mijloace de transport,
Decât o Iubire imensă de absolutul pe care nu-l vei înţelege
Cu mintea, ci numai cu sufletul.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mai trecut un an

A mai trecut plin de-ntrebări, încă un an
Şi-n dimineţi, abia simţit... ai pus culoare,
Reaşezând păcate vechi într-un roman,
Făcând din clipe evantai... şi sărbătoare.

Au mai trecut amiezi arzânde, fără rost,
Spre depărtări tot căutând... neştiutoare,
La pieptul lui poate că tu, nici nu ai fost,
Dar aşteptai dinspre destin... o sărutare.

A mai trecut... înc-un amurg... însângerat,
Năluci şi ploi răstălmăcind a ta chemare
Pusă-ntr-un dor... reverberând... manierat
Şi aruncând... flămând priviri... năucitoare.

Au mai trecut... atâtea nopţi... fără de stele,
Ascunse taine-au prins aripi... ca o mirare
Dintr-un album de clipe reci... sau infidele,
Când curge luna-n trupul tău... ispititoare.

A mai trecut... plin de-ntrebări... încă un an,
L-ai aruncat făr-de regrete-n... Carul Mare,
Când timpu-alergă... ca o umbră... pe tavan
Şi-un ornic bate... a trecut... şi a schimbare.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se spune că un astru se află la ascensiunea dreaptă 6 h 41 min şi 16 grade 31 min declinaţie australă, vei găsi pe Sirius din Câinele Mare; sau vei găsi în anuar că în seara de atât a lunei cutărui an Saturn se află la atâtea ore ascensie şi atâtea grade declinaţiune... Îi vei găsi în câteva clipe poziţiunea pe bolta cerească. Astronomii când vestesc o cometă nouă, telegrafiază ascensia şi declinaţia ei şi aşa o găseşti cu luneta. Deci, e absolut necesar să se ştie ce e ascensiunea şi declinaţiunea.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai cum să uiţi

N-ai cum să uiţi minciunile şoptite,
Nici ploile... cu fulgere-n destin,
Privirile-n tăceri încremenite
Şi timpul, incredibil de puţin.

Vei încerca zadarnic a mă scoate
Din inimă, din suflet şi din gând,
Însă vei şti că am avut dreptate,
Că trupul niciodată nu mi-l vând.

A ignora... este cu neputinţă,
Deşi, te tot încearcă spaime reci
Şi-ai aruncat a patimei velinţă
Grăbindu-te, grăbindu-te să pleci.

N-ai cum să uiţi încinsele cuvinte,
Nici verdele... de-atâtea ori parşiv,
Nu poţi ucide-aducerile-aminte,
Deşi, poţi inventa, orice motiv.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murind pentru iubire

Mori, mori, mori în această Iubire!
Dacă mori în această iubire,
Sufletul tău va renaşte!

Mori, mori, nu te speria
de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă vei muri faţă de tot ceea ce este trecător,
vei deveni etern!

Mori, mori, mori faţă de
ceea ce are moarte
şi vei deveni etern!

Mori, mori, evadează din aceşti nori!
Când vei ieşi dintre nori
vei fi (precum) Luna strălucitoare!

Mori, mori, mori faţă de
zgomotul grijilor lumeşti!

Şi în tăcerea Iubirii,
vei găsi scânteia vieţii!

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi vei găsi liniştea sufletească dacă de fiecare dată te vei comporta ca şi cum ar fi ultimul lucru pe care-l vei face pe acest pământ.

citat celebru din Marc Aureliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde vei fi mă vei iubi

În orice depărtare te-ai ascunde
Te voi aduce mai aproape.
De ochii mei nu vei scăpa niciunde!
Ei sunt şi-n ceruri sunt şi-n ape.

În orice depărtare te-ai ascunde
Îmi vei simţi aproape pasul.
În mintea ta mereu eu voi pătrunde
Şi-ai să-mi auzi în noapte, glasul.

În orice depărtare te-ai ascunde
La mângâierea mea tu vei gândi
Şi nu vei mai găsi niciunde
O mână să te poată ocroti.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire şi lumina

În lumea ta rătăcitoare
Când paşii ţi se-mpleticesc,
Cheamă lumina călăuzitoare
Şi spune, Doamne, te iubesc!

Când ochii-ţi se-mpăienjenesc
De lacrimi gele-n suferinţă,
Spune doar, Doamne, te iubesc,
Şi vei vedea o luminiţă!

Când întunericul cel greu
De peste tot te copleşeşte,
Tu nu uita de Dumnezeu,
El e lumina care te iubeşte!

Cănd crezi că-i greu, c-ai pătimit,
Încearcă doar de-ţi aminteşte,
Că pentru noi S-a răstignit
Iisus, şi-atunci Îi mulţumeşte!

Când frică vei simţi şi groază
Venind din locu-ntunecat,
Lumina-ţi va veni pe-o rază
Căci azi Htistos a înviat!

Florentina Mitrică (19 aprilie 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt clipe în viaţă ce dor ca şi o rană,
Sunt clipe de disperări adeseori,
Sunt clipe când visul uşor ţi se destramă
Şi cauţi zadarnic în jur un ajutor...
Sunt clipe când îţi copleşesc fiinţa toată
Furtunile-acestei lumi fără zăvor,
Dar nu uita, vine o clipă odată
Când vei zbura dincolo de nori....

Când încercările. s prea grele
Şi nu ştii când se vor sfârşi
Mai este doar puţină vreme
Şi Cel ce vine. va veni...
Chiar dacă viaţa. i mult prea crudă
Şi te întrebi cât va dura,
Ce mai contează o secundă
Pe lângă veşnicia ta.......

Sunt clipe în viaţă când guşti dezamăgirea
Şi vezi adevărul că e mult prea amar,
Sunt clipe când nu poţi găsi în tine puterea
Să schimbi clipe de gheaţă în clipe de jar,
Sunt clipe când multe poveri prea greu te-apasă
Şi eşti cu fiece pas tot mai obosit,
Dar nu uita că în curând tu, Acasă
Lângă Iisus te vei odihni...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!