Unei cântăreţe netalentate

Pleacă lumea de prin sală,
Însă ei refrenu-i sună:
Sala dacă este goală,
Rezonanţa e mai bună!...

epigramă de Mihai Cimpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi e Ziua de naştere a Academicianului Mihai Cimpoi: Prefaţatorului meu, Acad. Mihai Cimpoi

Nu sunt invidios din fire,
Dar şi aicea iau aminte:
Am vrut o lume să m-admire
Şi tot Cimpoi e înainte...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presupuneţi că în sala de conferinţe, în rândurile auditoriului calm şi atent, se găseşte totuşi un individ ce se comportă în aşa fel încât să mă deranjeze şi care, prin râsete necuviincioase, prin vorbărie sau bătând din picioare, mă tulbură. Voi declara că nu pot continua să profesez astfel; zicând acestea, câţiva ascultători viguroşi se vor ridica şi, după o scurtă dispută, vor scoate personajul pe uşă. El va fi refulat şi voi putea să-mi continui conferinţa. Dar, pentru ca tulburarea să nu se mai producă, în situaţia că expulzatul ar încerca să reintre în sală, persoanele care mi-au venit în ajutor, vor merge să sprijine uşa cu scaunele lor, stabilind astfel un fel de rezistenţă. Dacă se transpun acum în plan psihic evenimentele exemplului dat, deci dacă se presupune că sala de conferinţe este conştientul şi vestibulul inconştientul, vom avea o imagine destul de bună a refulării.

Sigmund Freud în Despre psihanaliză. Cinci prelegeri ţinute la Universitatea Clark (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suportul creaţiei

Spunea şi pentru lumea dacă
Horaţiu la o veselie,
Că orice-ar încerca să facă
Nebăutorii nu pot scrie!...

epigramă de Mihai Cimpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânuiesc păpuşile nemaipomenit. Nu se poate mai mare bucurie decât să auzi o sală întreagă de copii râzând. M-am străduit să distrez lumea. Mă simt bine când râde toată sala. Publicul care reacţionează la replică, în sală, acela e publicul în care cred...

citat clasic din Jean Constantin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când în sala de joc este mare zăpuşeală

Este-n sală o căldură
Şi prin cap un gând îţi trece:
Să dai caii şi o tură
Pe o sticlă cu suc rece.

epigramă de V.D. Popa din Revista Romană de Şah (mai 1988)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hiperglossă

Lui Mihai EMINESCU

Toate trec pe dinainte

în auz îmi sună toate

însă cine ţine minte

că nimic nu se poate

În auz îmi sună toate

câte-n lună câte stele

să meargă ca pe roate

tragi cortina între ele

Câte-n lună câte stele

cine însă ţine minte

personajele rebele

tragă lumea înainte

În auz îmi sună toate

dar nimic nu se poate

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 iunie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sala de aşteptare

Ninge-afar-a disperare
Peste linii şi marfare
Ce confuză aşteptare,
Sala de aşteptare

Trupuri-sloi de-nfrigurare
Răstignite de spătare
Lângă triste valigioare,
Sala de aşteptare

Răvăşite lupanare
De destine boschetare
Se-afundă-n dormitoare,
Sala de aşteptare

Tremură în mâini murdare
Cartea de identificare
La somaţii reci, jandare,
Sala de aşteptare

Staţia de-amplificare
Anunţă o suspendare
Între doruri pendulare,
Sala de aşteptare

Primul tren care apare
Pune lumea în mişcare
Îmbulzeală la urcare,
Sala de aşteptare

Doar năluce solitare
Trezite din hibernare
Zgribulesc pe culuoare,
Sala de aşteptare

Gara din Bacău, între două geruri, două trenuri, două spleen-uri

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aer de păsări

dacă te îmbraci în haine de nor
aş vrea să te mai văd
prin noaptea de aripi
căutându-mă
goală de pene
goală de mine

dacă te îmbraci în haine de gând
aş vrea să te mai văd
prin aer de păsări
căutându-mă
goală de frunze
goală de tine

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spectacol

S-au urcat concertaţi
ca nişte paralei
pe scena şubredă
ce scârţâia din osanale
ca un partid balama
şi au început eventul
concentraţi în cercuri vicioase
unii vomitau vorbele
pe repede înapoi
alţii regurgitau cuvinte
în varianta ciupeşte şi fugi
încât curgea rumoarea
peste scenă şi prin sală
iar ei continuau ţină predici
ca nişte răspopiţi în delir
şi creşteau exponenţial
entropia până peste poate
printre spectatori surexcitaţi
atât cât să arunce dezordine
în sală şi sala în derizoriu.

poezie de David Boia (16 noiembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sămânţa imaginaţiei cred că este din naştere. De mic copil am visat, doar în sala de balet eram disciplinat. Dar cum ieşeam din sală mă uitam după bondari, la flori, la cer, la oameni, deci tot ce este imaginaţie şi vis fac parte din fiinţa mea.

Gheorghe Iancu în ziarul Metropolis, interviu (iunie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta a treia

Adesea când admir câte-o femeie,
Şi văd că pot să intru la idee,
Chiar dacă ştiu precis că nu-mi convine...
Ideea e mai tare decât mine!

epigramă de Mihai Cimpoi din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot mai des

Tot mai des mă întreb dacă-i bine
Să mă-ascund ca şi ieri toată-n mine,
Să îmi pun carapacea la loc
Şi o broască ţestoasă să joc.

Cu Ahile ce-aleargă mereu
Să mă-ntrec nu îmi pare că-i greu;
Sunt actor tot mereu figurant
Pe o scenă, urlând delirant?

Teatrul zilnic te-ndeamnă să fii
Un ascuns prin butoaie pustii
Şi să ieşi, Diogene modern,
Cu lumina străpunsă prin stern...

Tot mai des simt că sala e goală,
Tot ce spun lumea parcă-o răscoală
Şi din calea mea toţi au plecat:
"E bufonul la rege, dă mat!"

poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă atingi cu arcul o coardă întinsă în aer liber, ea dă un ton, însă vibraţiile i se pierd fără rezistenţă şi nu se poate aduce la valoarea muzicală. Pune-i o rezonanţă dedesubt, şi cu tonul prins şi reflectat se naşte instrumentul artistic. Tot aşa este inteligenţa omenească, al cărei rezervor de memorie dă un ecou şi o legătură ideilor singuratice ce i se deşteaptă prin lumea dinafară, pe când animalul trăieşte totdeauna sub impresiuni izolate, de regulă mulţumit şi plin de momentul actual. Acel ecou al inteligenţei omului este izvorul fericirii şi nefericirii sale, şi de aici se vede valoarea impresiilor şi reflecţiunilor omeneşti. Toate sunt numai stafiile creierilor, rezonanţa fugitivă a violinei, şoptirea misterioasă în scoica de mare.

citat celebru din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

De nai şi de cimpoi

amară toamnă curge din ochii României
şi tot amara noapte se lasă în genunchi
prin traficul din suflet strâns parcă în mănunchi
se-aude în biserici cântând "Ave" Mariei

bunici şi fraţi şi mame şi taţi surori şi unchi
se-ndeamnă câte unul cu Oda bucuriei
ce linişte se lasă pe umerii Mesiei
ce foc îmi arde ţara de-aici până la trunchi

să n-ascultaţi de mine, să ascultaţi de voi
atunci când pietre albe v-aruncă lângă apă
şi apa dunăreană v-aduce înapoi

e aur şi e viaţă, chiar dacă prin noroi
se-nvolbură în teacă şi-apoi din nou vă scapă
dar nu vă scapă rana de nai şi de cimpoi

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de sărbătoare

Nelămurit în toamnă, aseară-am revăzut
Aceeaşi luncă unde am pescuit noi doi,
Tu pleci şi eu rămân mai trist şi neştiut
Cum sună de departe un cântec de cimpoi.

poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleacă lumea prin lume

Pleacă lumea prin lume,
Plec şi eu pe un gând,
Anonim fără nume,
Lumea-n lume cântând.

Fără ţintă anume,
Cu un dram de noroc,
Şi nimic n-am a spune,
Nici nu caut vreun loc.

Pe cărări nebătute,
Eu mă rostui tăcut,
Doar potcoave pierdute,
De noroc ce-a trecut.

Mai privesc ochii ţintă,
De grăbiţi trecători,
Ochii mei o oglindă,
Prea uşor trădători.

Despre viaţă şi taine,
Numai ochii vorbesc,
Dezbrăcaţi ca de haine,
De minciuni şi livresc.

Pleacă lumea prin lume,
Plec şi eu spre destin,
Trecător fără nume,
Augustin clandestin.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea crede în dragoste, însă unii se întreabă dacă ea există cu adevărat.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensionar cu condiţie fizică bună

- Dacă nu e vreme bună,
Să alergi, oare, mai poţi?
- După ce poştaşul sună,
Fug cu pensia la nepoţi!...

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (2010)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poezia

Dacă poezia este taina florii
înseamnă că prin ea trec albine;
fagurii sunt aproape.

Dacă poezia este sunet, secretă atingere,
înseamnă că prin ea trec veşniciile,
sub care nimeni nu este singur.

Dacă poezia este uimirea astrelor,
înseamnă că prin ea sună cornul
de aer înrourat al dimineţilor.

Dacă poezia e rânduiala lumii
înseamnă că şi de la naşterea ei
se numără vârstele,
cu fiecare vers un alt an UNU
se-nscăunează
în lume...

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns d-lui General Petala care se mira că, la un concert în Cluj, pianistul cânta într-o sală cu totul obscură

A cânta în întuneric
Nu-i capriciu şi nici boală;
E un avantaj: artistul
Nu mai vede sala goală.

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!