Moda mustăţilor à la Ţiriac

O fi ea, mustaţa, fală,
Dar eu unul mă abţin;
Nu îmi las mustăţi pe oală,
Dacă-n oală nu-i şi vin!

epigramă de Alexandru Clenciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însetatul

Pe Dunăre de-ar curge vin,
M-aş face, zău, hidrocentrală,
Şi aş goli barajul plin,
Sorbindu-l, oală după oală.

epigramă de Alexandru Truţă
Adăugat de Alexandru Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

L-a luat ca din oală cu oală cu tot.

aforism de David Boia (19 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

O oală goală face mai multă gălăgie decât o oală plină.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oală sub presiune

Şi dacă tu, cetăţean bun,
Le dai copiilor mei boală
Eu nimic nu am să spun:
Doar că te voi fierbe-n oală.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea mizeriei

Zambilă de trei ori pe an părul îşi spală,
Şi atunci, doar obligat de unul dintre unchi,
Astfel că în mustaţa – i neagră, ca pe oală,
De murdărie până şi purecii - au făcut păduchi.

epigramă de Paul Constantin (6 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ironie ciudată,
Râde ciob de oală spartă.
Uită că a fost odată,
Parte dintr-o oală spartă.

catren de Dumitru Delcă (5 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o oală de pământ

Ieri am îngropat un gând
Într-o oală de pământ
Şi-am mai pus, aşa-ntr-o doară
Şi un bob de lăcrămioară.

Le-am dat apă, le-am vorbit,
Până când au răsărit:
Gând curat, ce floare rară!
Dar... uscată lăcrămioară!

Ce-am greşit de nu s-a prins
Decât gândul? Şi s-a stins
Floare albă, minunată?
N-o să aflu niciodată!

Floare veştedă şi gând,
Într-o oală de pământ.

poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc, iată cum: mă scol, capul mi-e limpede, îmi vin idei bune şi, stând pe oală, le notez. Mă îmbrac, cu efort şi plăcere, îmi duc murdăriile afară.

Lev Tolstoi în jurnal (10 martie 1908)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vin fiert

E timpul să fierbem
o oală cu vin,
căci frigul o cere.
O, Doamne, ce "chin"!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de lună...

Toate-n lumea asta au o randuială:
după vreme rea vine vreme bună,
după hârb şi oală - iar întreaga oală,
după vremea bună - lume tot nebună!

Si se duce naibii orice randuială
fără noimă. Vreme vine tot nebună...
Şi se zbate lume, între hârb şi oală,
şi apus de soare, şi sfârşit de lună...

poezie de Iurie Osoianu (12 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rifca cea frumoasă la rabi

Într-un orăşel de munte
Rabi–i omul învăţat.
Are el răspuns la toate
Şi se face ascultat.

Veni Rifca cea frumosă,
Zise cum vă spun acum:
- Eu am cinci copii acasă
Şi al şaselea-i pe drum.

Spune Rabi, mă învaţă,
Sigură-s că tu le ştii:
Ce să fac de acum în viaţă,
Ca să nu mai fac copii?

Stă Rabii şi se gândeşte
Şi-o priveşte pe sub geană ;
«Ah! Ce frumuşică este »
Iar păcatul îl îndeamnă.

- Când Ştrul îţi face ochi dulci,
De la mine tu să ştii
Dacă-n pat ai să te urci,
Picioarele-ntr-o oală să le ţii.

-Dacă ăsta este sfatul,
Mă gândesc – nu-i vorbă goală,
Eu am să-mi trimit bărbatul
Ca să-mi cumpere o oală.

Au trecut doi ani de zile,
Poate chiar ceva în plus,
Şi din nou la Rabi vine,
Rifca, dar nu cum s-a dus.

-Rabi, am acum şase copii
Şi iar sunt însărcinată.
Ştiu că toate tu le ştii.
Mai învaţă-mă o dată.

-Rifca dragă, rog să-mi spui
Dacă sfatu-ai respectat:
Picioarele-ntr-o oală să le pui
Când cu Ştrul te urci în pat.

-Sfatul, eu l-am respectat.
Dar bărbatul minte n-are:
Două oale mi-a luat.
N-a găsit una mai mare.

poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş bea dintr-o oală de lut

Mi-e sete de tine,
Te-aş bea dintr-o vadră,
Dintr-o oală de lut ars,
Cu dragoste,
Cu buzele arse,
Cu sete,
Mi-e sete de tine,
Mi-e dor de tine,
Să-mi curgi
Roşu ca sângele pe bărbie,
Pe trup,
Pe vise,
Să ţin capul pe spate
Până îmi vezi stele în irişi,
Te-aş bea până la fund,
Cu patimă,
Cu poftă,
Ca un mort de sete
Într-o zi de post negru,
Te-aş bea ca un ţăran însetat
Într-un lan de secară,
Ca un prunc lipit de sânul mamei.
Ca un sărut fără de sfârşit.
Te iubesc,
Pletele tale sunt o cascadă,
Ochii de izvor,
Te-aş bea fără măsură
Dintr-o vadră
Cioplită în lemn de salcâm,
Te-aş bea
Dintr-o oală de lut ars.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Alexandru Clenciu

Când îl văd sosind pe Clenciu,
Îmi arunc cât colo trenciu',
Fi'ndcă ştiu că n-o să plouă
Cu vreo epigramă nouă.

epigramă de Ion Acsan din Epigramişti români contemporani, Mic dicţionar - antologie (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De multă vreme mă abţin
Să fac un tort sau prăjitură,
Căci dacă-n casă le ţin
Nu-i decât o tortură
Să le văd şi nu le duc la gură.

poezie de Beatrice Vaisman
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zadarnicele bombe

În van concentrăm energii
În arma letală:
Din cer dacă vin farfurii,
Ne iau ca din oală!

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torsul

torc o frunză..
nu de alta dar îmi e că se usucă
şi tace
torc un ochi..
nu de alta dar după frunză se-ntoarce
fir subţire de iarbă tras din fus de lut de oală
dat prin jocul de copil după gâtul curţii
şcoală
torc un vişin arămiu şi îi scutur scări în plete
torc flăcăii ce pe dealuri torc în buza unei fete
torc de pe pereţi în furci grâul galben ce dă tihnă
torc
şi-n beci îmi torc în vin
tată... mamă şi odihnă...
torc
şi parcă-n tors mă storc!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gastronomic

mirosul meschin de cartofi prăjiţi
învăluie parcurile la începutul lui decembrie,
dar de ce să întreb bucătarii ce ulei folosesc,
când mă îndoiesc de ce
am la mine în oală

mă întorc în polonic, în ciorba mea,
văd aceleaşi legume groase şi cărnoase,
clocotite într-un bol gigantic, înc-o oală ieftină,
Aleea Castanilor, lângă piaţă.

pereţii nu se mai dilată în sens opus,
ca-n anul ce-a trecut,
acum sunt o găluşcă
muşcată de-un bătrân tăcut,
ce ascunde furculiţe sub pat.

mirosul de cartofi prăjiţi
bântuie pretutindeni.

poezie de Virgiliu-Andrei State
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vom încerca, totuşi, pentru o mai uşoară înţelegere, să comparăm talentul cu aburul ce iese din apă când e pusă o oală pe jăratic. Desigur, aburul din oală se iroseşte şi nu serveşte la nimic decât să aburească pereţii şi geamurile. Dar dacă intervine ştiinţa, teoretică şi tehnică, şi pune apa într-un cazan matematic calculat cu rotiţe şi şuruburi, cazanul se cheamă locomotivă şi aburii o mişcă cu mulţi kilometri pe oră, trăgând în viteză după ea multe sute de vagoane. Iată dar că talentul actorului nu e nimic, dacă nu e întrebuinţat cu ştiinţă. Şi e periculoasă această încredere în pur şi simplu talent.

Ion Sava în Caietul program nr. 5, stagiunea 1970-1971, al Teatrului Naţional I.L. Caragiale, Proiect de organizare a învăţământului teatral
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziaristului Ion Diviza

Moldovenii-n Chişinău
Suportă cam aceleaşi crize
Dar au credinţă-n Dumnezău
Că vin străinii cu... DEVIZE!

epigramă de Alexandru Clenciu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică: Revista Păcală

Să-ţi demonstrez, Smarande-i inutil,
Că-n van ţii fruntea sus cu fală:
Ţi-ai însuşit revista lui Virgil
Şi ne vorbeşti acuma de... morală!

epigramă de Alexandru Clenciu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!