Alfabetică
Am aruncat armura alambicată a antitezei,
Blocând bănuielile, bifând bucuria,
Călcând coruptibila cauză crâncenă
Dau de datoria dreptății deslușite...
Emană energie, erupe entuziasm!
Freamătă fariseii-n focul fără final!
Găsesc gerul grăunte grimase germinând,
Heliomat hățiș hrănind hoarde hulite...
Instinctul inițial inundă isteria;
Juvenile jigniri; jurații judecați;
Katharsis kantian karma kilogramează,
Las liberă lansarea legendei lăuntrice,
Mă minunez molatec mergând marginal.
Nici nu nașteți norocul, nici nu negați neputința,
Ori opriți orgia, ori oprimați onoarea,
Pe patul procustian palpită pacea Pământului!
Râdeți rar, rostind rugi reprobatoare,
Săvârșiți sacrul sacrificiu sfidând stigmatul sufletesc
Și șușotiți șovăielnice șoapte, șfichiuind
Terna tumoră travestită, tăgăduind treptat;
Urmăriți ura ucigașă, urgisind ursuz
Visele veșniciei vlăguind vremelnic
Zădărnicii zălude, zămislind zbiri zbanghii!
poezie de Leliana Rădulescu din Labirint de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Alt Graal
Stătea un cal
Pe piedestal;
Jos, totul îi părea banal:
Oraș cu iz de carnaval,
Tablou real
Dar teatral.
Un gând frugal
Și anormal,
În mintea lui de animal,
Încolți, ca un vis astral:
Ar fi vital
Și genial
Ca el să devină vocal
În acest univers oval.
El, cerebral,
Inițial,
I-ar dezbăra de-al lor carnal
Concept de trai occidental,
Cu magistral
Talent oral.
Ăst trai dual
Ca de șacal
Să înceteze; nu-i normal,
E nevoie de-un manual,
Ce, pictural,
Contextual,
Să le prezinte-n general
Viața exemplară de cal.
Nici festival,
Marș nupțial!
Să-nvețe a trăi egal
Nici chiar în lux, nici marginal,
Nici criminal,
Nici mareșal.
Ca-ntr-un final,
La ceas vamal,
După-un bilanț centrifugal
Făcut păcatului total
Și în aval
Și către mal,
Vă voi aduce-ntr-un pocal,
Un nou, izbăvitor, Graal!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ne invidia
De azi pe mâine, și umil,
Ni se scurge viața tiptil;
Nu mai e loc și pentru tine,
Nu ne lua credința-n bine!
Nu-nțelegem, de ce sfori tragi,
De ne lași fără oameni dragi?
Oare din ce ești plămădită,
La neiubire osândită?
Nici rugi, nici lacrimi nu te dor,
Nici dacă-s copii, cei ce mor!
De ce vii mereu nechemată
Și nu te lași înduplecată?
Din ce mașteră te-ai născut?
Ce tată-călău ai avut?
Copil ai fost? Ăsta ți-e jocul?
Avidă, ne mănânci norocul!
Am vrea să te-ntâlnim mai rar
Poți să ne-acorzi atât, măcar?
Și-așa, prea des îți vedem fața;
Moarte, nu ne invada viața!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbații toți sunt dificili:
Unii-aroganți, alții docili;
Cum găsesc unul ca la carte,
Deci nici prea-prea, nici foarte-foarte?
catren de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urmăriți să nu negați ceea ce ați afirmat cu puțin timp înainte, pentru a nu neutraliza rezultatul final așteptat.
Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconștientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Miracle Power of Your Mind: The Joseph Murphy Treasury Paperback" de Joseph Murphy este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la 
A fi mamă, tată, părinte în general nu este o meserie. E cea mai mare provocare a omului. Așa cum am scris într-o antologie de aforisme, prin copii, Dumnezeu ne amintește tot timpul ce ființe frumoase suntem menite să fim. Provocarea (care este și șansa noastră de a ne reîntoarce în paradisul pierdut al bucuriei pure, al iubirii necondiționate, al abandonului fericit) este să redescoperim această frumusețe în noi înșine, s-o recunoaștem în copii și să n-o mai distrugem nici în noi, nici în ei. Să ne reîntoarcem la instinctul de a trăi. Fără pretenții, fără așteptări, fără rușine. Să lăsăm copiii (și creațiile literare) să-și trăiască propria viață, urmăriți îndeaproape de bucuria manifestată de a le fi dat formă.
Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix, În loc de prefață (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Nici anul ăsta nu e rost
Sä-mi găsesc liniștea, vă spun;
Cu-amorul stau la fel de prost
Ca și în seara de Ajun!
catren de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criticii
Ați observat isteria
Unor oameni temerari?
Stau prost cu ortografia,
Dar sunt critici literari!
epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-ar fi
De n-ar fi gând
ascuns în vis,
îl implorând
real-promis,
ar fi deșart,
farmec în lipsă,
final din start,
soare-n eclipsă,
ar fi doar noapte,
n-ar fi țel,
n-ar mai fi șoapte...
De n-ar fi el,
n-ar fi nici ea,
ar fi un leș
iubirea, ea,
totu-am da greș...
n-ar fi simțiri.
De n-ar fi, fire,
n-ar fi iubiri
nici omenire!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voința nu poate fi numită cauză liberă, ci numai necesară. Voința nu este decât un anumit mod al gândirii, fiecare volițiune nu poate să existe, nici să fie determinată la acțiune, decât dacă este determinată de o altă cauză, și aceasta iarăși de către alta, și așa la infinit. Deci, în orice chip ar fi concepută voința cere o cauză de către care să fie determinată să existe și să acționeze, și de aceea ea nu poate fi numită cauză liberă, ci numai necesară sau constrânsă.
citat clasic din Descartes
Adăugat de Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Sexy troc
Păi norocul meu e statul
nici atât n-am priceput
îmi dă stele-mi face patul
și m-adoarme surdomut
Nici atât n-am priceput
de unde răsare luna
am dreptul la un sărut
dacă-s Iuda-ntotdeauna
După ce răsare luna
îmi dă stele-mi face patul
o tăcere-mi ia plus una
o norocul meu e statul
În sfârșit cine pricepe
statu-i calul între iepe
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 august 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Azi am ieșit! Fără mască, mănuși... câine nu am... nici măcar declarație! Cum unde? Pe balcon.
aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Cinstea și onoarea
De cați în lumea largă, de-ai căuta o viață,
Nici cinstea, nici onoarea nu le găsești la piață;
Căci cinstea și onoarea nu le obții cu bani,
Și-odată ce-s pierdute, pierdute-s peste ani.
pamflet de George Budoi din Cinstea și necinstea (3 noiembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Norocul meu
Sfidând mereu al sorții mele joc,
Am dat, în fine, peste un noroc
Dar nu l-am observat în niciun fel
Și am călcat, mergând pe drum, în el!
epigramă de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când răspundeți la ură cu ură, la jigniri cu jigniri, vă coborâți vibrațiile mentale și rezonați la unison cu interlocutorul vostru. Identificați-vă mereu cu idealurile cele mai înalte și nu permiteți nimănui să vă distrugă pacea lăuntrică și armonia.
Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconștientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când voi muri
Când voi muri, nu voi muri de tot,
Iubirea-mi va rămâne vie,
Și-oi suferi, pentru că nu mai pot
Să-ți scriu ultima poezie.
Clipe albe, clipe negre
S-or perinda prin fața mea,
Le-oi închide-n cutii negre
Apoi le voi sădi pe-o stea.
Din scânteieri și din sclipiri,
Sfidând tara zădărniciei,
Va da naștere-a noi iubiri,
Iubirea-i sora veșniciei!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Importanții...fără importantă
Nu prea au ce face și te-apostrofează,
Băgându-se-n seamă, ca moartea-n vacanță;
Nici nu te cunosc, totuși ei cutează:
Ăștia-s importanții... fără importanță!
epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Norocul la români
Când Dumnezeu a dat norocul,
Românii goleau polobocul;
Nici n-au ajuns la împărțire,
Prea mândri-n cuget și-n simțire!
Aleg să fie guvernanți
Doar farisei și aroganți -
Preocupați să prindă "potul",
Ne-ar vinde, de-ar putea, cu totul!
Degeaba-s pricepuți la toate:
Ei nu muncesc, doar "dau din coate",
Isteți, dar numai dau din gură,
Le place doar pe... "scurtătură"!
Așa-i poporul meu faimos,
Ce, cu trecutu-i glorios,
Se mândresc azi, numai bătrânii,
Căci, unde sunt acum românii?
Ogoarele-s părăginite,
În sat sunt case părăsite,
Dar avem cluburi, "păcănele"
Vitejii țării luptă-n ele!
Românul e polivalent:
În furt, minciună, e-un talent!
Și dacă nu-și găsesc un loc,
Se vaietă că n-au noroc!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capcana
Prin labirintul gândurilor tale
M-ai rătăcit
Apoi, în zadar mă ningi cu petale
Căci m-ai rănit
O pânză de păianjen ți-e iubirea
Capcana mea
Tu mi-ești și fericirea și-nrobirea
Și nor și stea
Cu ochi vicleni și vorbe măsluite
Îmi țeși un basm
Și îmi aduci, cu rugi pecetluite,
Entuziasm
Dau să mă smulg din magice chemări
Dar mă înmoi,
Cu chingi elastice de-mbrățișări
M-aduci-napoi
Să pui pe inima mea monopol
Ai reușit,
Sunt hamsterul ce se-nvârtește-n gol
Dar fericit!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ar fi
Dacă ar fi mai presus de egoism sentimentul
și s-ar plânge necazul în cânt de corale,
poate în viață orice drame -pierdut, accidentul...-
s-ar zdrobi în fărâme, ușurând zile amare.
Dacă ar fi bucuria împărțită în plicuri
și depusă la porți în căsuțe poștale,
ar fi zâmbetul veșnic și plâns rare picuri,
doar să spele obraji înfloriți în petale.
Dacă ar fi numai bun și binele în lume,
nu s-ar pierde nici rău-n balanța dreptății,
doar un praf disipat bântuiva, între dune
se urcând în deșerturi... dat singurătății.
Dac-ar fi pus pe masă tot avutul planetei
și-n conclavul tăcerii am fi apostoli de-o Terră,
n-ar mai fi sărăcie, nici norocul flașnetei
împărțit de-un peruș, pe cristalul de-o sferă.
Dacă ar fi mai presus de orice doar iubire
și amorul etern n-ar cunoaște uzură,
n-ar mai fi nici copii suferind despărțire
și omenirea ar fi iarăși... o pură natură!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și merg iar la femei
Nu mai caut, nimicuri,
Nici intrări fără chei,
N-am frisoane sau ticuri
Cînd mă duc la femei.
Nu mai caut, oferte,
Nici cai verzi pe pereți
Și îi rog... să mă ierte!
Pe distinșii asceți.
Nu mai caut, cuvinte,
Doar metafore noi,
Știu exact cine minte
Când e vorba de ploi.
Nu mai caut, norocul,
Nici virtuți... fără rost,
Însă pot s- aprind focul,
La ieșirea din post.
Nu mai caut frumosul,
Nici genunchiul smerit,
Fiindcă... el... păcătosul,
Fluturi albi a stârnit.
Nu mai caut, nimicuri,
Doar intrări fără chei,
Pun monezi în fișicuri
Și merg iar... la femei.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!