Invitație
Să veniți la mine-n Vlașca,
în Vlașca cu magii reale;
dragii mei, e-atâta soare
și minuni sentimentale!
Aici bătrânii mei țărani
strâng necazurile acasă;
salcâmii cresc lângă tufani
și înfloresc în masă.
Eu bărbatul de pe câmpie
vă aștept aici de-o viață;
cu doruri și uluiri astrale
și iubiri ce mă răsfață.
De veți veni, azi, în Vlașca
cum visat-am tot mereu;
vom chefui ca-ntotdeauna
și-om cânta precum Orfeu.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țărani
- poezii despre viață
- poezii despre sat
- poezii despre răsfăț
- poezii despre prezent
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ninge frumos...
Ninge frumos
la mine-n Vlașca,
în odăița mamei
este frig,
lumea l-a uitat,
demult, pe tata,
eu, în curte,
pe cine mai strig?!
Se-ntorc în suflet
suave amintiri
cu tot ce-a fost
sublim mai ieri,
în Vlașca mă ninge
dinspre tata
cu amărăciuni
și triste-nvieri.
poezie de George Pena (5 ianuarie 2010)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre trecut
- poezii despre tată
- poezii despre suflet
- poezii despre ninsoare
- poezii despre mamă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre amintiri
Ce e viața omului
Ce e viața omului,
E ca floarea câmpului,
Azi e floare pe câmpie,
Mâine nimenea nu știe...
De aceea, dragii mei,
Sa avem mireasma ei!...
Ce viața omului,
E ca frunza codrului,
Stă în soare, stă în vant,
Dar tot cade pe pămant
De aceea, dragii mei
Să avem culoarea ei!...
Frunza, floarea,
Ea se bucură de soare
Când e frig e rabdatoare
Și când toamna ea sosește
Vrea nu vrea, îngalbeneste
Iar iarna când a venit
A plecat... s-a prăpădit...
Întâi suntem mugurasi
Verde crud suntem gingasi
Înverzim și stralucim...
... dar apoi îngalbenim
Vrem nu vrem, ne prăpădim,
Vrem nu vrem, ne prăpădim...
Vedeți voi dragii mei
Timpul nu-l oprim cu lei,
Și de Frunza va cădea...
verdele îl vom păstra,
Și de Floarea va pleca,
mireasma e pururea...
De aceea dragii mei,
Să avem culoare verde
Și parfum ce nu se pierde,
Într-o zi noi vom fi duși...
Nu știm unde vom fi puși...
poezie de Grațiela Lionte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre verde, poezii despre viitor, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre păduri sau poezii despre iarnă
Că sunt viță de român
Eu am venit, nu vreau să plec.
Cu timpul vreau să mă-întrec.
Aici totul mă răsfață.
M-am îndrăgostit de viață.
M-am îndrăgostit de soare,
De vântul ce-mi dă răcoare.
Deasupra am cer cu stele,
Tot ce inima îmi cere.
Bogăția din natură,
Lumea lipsită de ură,
Toate-mi hrănesc sufletul
Și-mi păstrează cumpătul.
Aici binele domnește.
Dumnezeu mă ocrotește.
Aici nimenea nu plânge.
Aici răul nu m-atinge.
De-aceea nu vreau să plec.
Eu aici vreau să petrec.
Pentru viață sunt făcut,
Din maimuță, ori din lut.
Nu vreau să plec. Aici rămân.
Că sunt viță de român.
De gândiți și voi ca mine,
Haide-ți, veniți lângă mine!
Aici putem trăi bine,
Nu în țările străine.
România-i pământ sfânt.
Să-l apărăm cu jurământ.
poezie de Dumitru Delcă (11 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre bine și rău, poezii despre țări, poezii despre vânt, poezii despre stele, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Doina românilor
Dragii mei,
să ne unim,
Să putem să biruim,
Să aducem peste țară,
Steagul alb și primăvară...
Dragii mei
să fim buni,
Și cu gândul la străbuni,
Să ne iubim între noi,
Să fim uniți în nevoi...
Dragii mei,
în gând curați,
Așa să devenim frați,
Să aducem peste țară
Armonie... Omenie...
Dragii mei,
să avem credință,
Fără ea nu-i biruință,
România-i țara noastră,
Însă patria cerească
O găsim când vom pleca,
Tatăl... ne va aștepta...
poezie de Gratiela Lionte
Adăugat de Gratiela Lionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre primăvară, poezii despre patrie, poezii despre drapel, poezii despre devenire, poezii despre curățenie, poezii despre alb sau poezii despre România
Iubiri
Tot felul de iubiri
ca la tarabă
pentru toate gusturile
mirosurile
hai să n-o mai lungesc.
Iubiri de-o clipă
și iubiri de-o viață
dar cine mai știe cât e clipa
sau cât a durat viața?
Iubiri mai lungi
sau mai scurte
de la cer la pământ
de aici până la vecinul de alături.
Iubiri pasionale
iubiri frigide
așa precum este
și omul care se încumetă
să le trăiască.
Iubiri interzise
de lege
de fire
sau de specie.
Poate să fie și extraterestru
aș încerca câteva iubiri
chiar și cu un marțian.
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre legi, poezii despre interdicții, poezii despre extratereștri sau poezii despre Planeta Marte
Case mici, vechi, sprijinite una de alta, povârnite sub coperișuri de olane, au aerul unor moșnegi ce povestesc întâmplări pline de groază și de jale. Dunărea se lărgește. În stânga țărmul se lasă, deschizând priveliști nemărginite peste ogoarele și suhaturile ținutului Vlașca.
Alexandru Vlahuță în România pitorească, Zimnicea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre groază, citate despre aer, citate despre Dunăre sau citate de Alexandru Vlahuță despre Dunăre
Te aștept soare
Soarele se trezește
și îți dă sărutul lui.
Salut viață!
Sunt aici lângă tine,
sunt spre razele tale luminoase,
soare te aștept în fiecare zi.
Apreciez toate dezamăgirile,
momentele de fericire,
supărările și temerile.
N-am renunțat niciodată,
să lupt, sunt aici cu tine.
Poezia.... se oprește,
să se uite cu uimire,
la ce natura ne dă cu dragoste...
poezie de Eugenia Calancea (10 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre sărut, poezii despre supărare, poezii despre poezie, poezii despre natură, poezii despre lumină sau poezii despre frică
Am ținut cerul în palmă
Nu-mi venea să cred
un om împingea cerul mai sus
cu demnitate
și
cu o delicatețe totuși bărbătească
Nu vă supărați
că sunt așa de mare
Nu vreau să deranjez
pe nimeni
dar
vă pot pune pe masă
toate stelele
Se știe
printre nori mă simt acasă
Totuși totuși
Dragii mei
sufletul îmi rămâne aici cu voi
Deci
nu vă spun
nici măcar la revedere
Am fost Sunt și Voi fi
aici
în inimile voastre
care
bat
ca
o
lacrimă
în
pleoapa
închisă
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (3 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre inimă, poezii despre delicatețe, poezii despre bărbați sau poezii despre acasă
Va veni primăvara
Uite, mamă, iar va veni primăvara,
Și colțul ierbii va răsări pe glie;
Tu ai îmbătrânit și-ntotdeauna seara
Îl mai plângi pe tata, mort de-o veșnicie.
Căldura va țâșni și ea cât de curând,
Eu voi pleca, să mai tai, încă, la vie;
Vântul mă va batjocorâ sfidând,
Berzele în cercuri, se vor aduna pe glie.
Câinele nostru mă va petrece în zori,
Oprindu-se mereu pe lângă garduri;
Am să strâng din lizieră, iarăși, viorele
Așa cum o făceam de-atâtea rânduri.
Eu trebuie să merg din nou sub zare,
Unde mor ciocârliile, duios cântând;
Cu fața arsă și năucit ușor de soare
Și cu toate zările pe umeri, fluierând.
poezie de George Pena (8 martie 2009)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre seară, poezii despre plâns sau poezii despre câini
Vino aici, prietene
Vino aici, spune-mi tot ce ai
Și de ce nu poți să mai stai,
Lasă tot ce e trist în tine,
Vino aici, vino lângă mine.
Tu doar închide ochii
Și lasă-te pe umărul meu,
Închide ochii
Și lasă-mi mie tot ce e greu,
Prietene,
Hai vino aici.
Plânsul tău poți să mi-l dai mie,
Îl primesc chiar cu bucurie,
Vom trăi totul împreună
Și mereu vom trece de furtună.
Vino-aici, vei uita de patimi,
Lasă-mă să te șterg de lacrimi,
Tot ce vreau e să-ți fie bine,
Vino-aici, vino lângă mine
poezie de Zoia Alecu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre prietenie, poezii despre ochi sau poezii despre bucurie
Stai acasă...
Dragii mei, vă rog să stați în casă
Afară acum nu e bine să ieșiți
Umblă pe stradă Doamna cu coasă
Stați în casă feriți
Dragii mei oameni minunați
Ieșiți doar să cumpărați mâncare
Să aveți în dotare ai mei oameni mascați
La această înfățișare. Doamna cu coasă vă dă nepăsare
Știu că vă place la soare
Aveți răbdare... O să mai avem vreme
Aceasta este adevărata constatare
Tatăl nostru ne dă binecuvântare
Cu rugile voastre,
Dumnezeu nu ne va chema la El așa devreme...
Doamne te iubim și noi tare.
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre măști, poezii despre mâncare sau poezii despre Dumnezeu
Ajunul
La Sărbătoarea de Crăciun
Noi colindăm din casă-n casă,
Ne punem straie moi și calde
Și stăm cu Dumnezeu la masă.
Să se-ncălzească lângă vatră,
Că vine și El de departe,
Să-I facem patul să se culce,
Să-I dăm veșminte noi, curate.
Când Marea Stea va da de veste
Pe toată fața pământească,
Și Magii toți când vor veni,
La noi, aici, au să-L găseasca.
Nu-n peșteră ca alte dăți,
Dormind pe piatra friguroasă,
În anu-acesta, de Crăciun,
Vom sta cu Dumnezeu la masă.
poezie de Mariana Dobrin (decembrie 2008)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărbători, poezii despre speologie, poezii despre Pământ sau poezii despre Crăciun
Pe soare îl orbești...
Chiar de-ai fi după soare să te pitești,
Tot te vor vede ochii mei unde ești,
Că la geam perdeaua-i deasă,
Ajungând în a mea dulce casă.
Iar un soare, de s-ar opri în calea ta,
Iar eu orbind nu te-aș mai vedea,
Chiar fața ta strălucitoare
Vrea să oprească orice soare...
Tu ești mândru, iar pe soare îl orbești,
Ca o lună coborâtă din povești,
Viața-i frumoasă, aici pe pământ,
Ca îngerul luminii, trimis de ceva sfânt.
Dacă de mine viață te ascunzi,
Ochii mei vor fi de lacrimi uzi,
Fața fără zâmbet, gura ar ofta,
Ochii mei în lacrimi, pe tine te-ar căuta..
poezie de Eugenia Calancea (17 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet sau poezii despre mândrie
Pe soare îl orbești...
Chear de-ai fi după soare să te pitești,
Tot te vor vede ochii mei unde ești.
Că la geam perdeaua-i deasă
Ajungând în a mea dulce casă.
Iar un soare, de s-ar opri în calea ta.
Iar eu orbind nu te-aș mai vedea,
Chear fața ta strălucitoare
Vrea să oprească orice soare...
Tu ești mandru, iar pe soare îl orbești,
Ca o lună coborâtă din povești.
Viața e frumoasă, aici pe pământ
Ca îngerul luminii, trimis de ceva sfânt.
Dacă de mine viață te ascunzi,
Ochii mei vor fi de lacrimi uzi.
Fața fără zâmbet, gura ar ofta,
Ochii mei în lacrimi, pe tine te-ar căuta...
poezie de Eugenia Calancea (17 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gură
Aici
Aici, eu supt-am lapte în ziua cea dintâi,
Aici, strămoșii mei au lutul căpătâi,
Aici, copilăria mi-e undeva rămasă
În pomii din grădină, în liniștea din casă.
În nucul cel bătrân, în apa din fântână,
În ochii mamei mele, pe fața ei bătrână,
Aici, îmi e iubirea de oameni și de sat,
De care niciodată nu m-am înstrăinat.
Aici și cerul parcă e altfel, mai senin,
Iar luna blânda-i rază o tremură divin,
Se scaldă mii de stele în depărtări de ape,
Dar pentru mine, aici, le simt că-mi sunt aproape.
Aici este câmpia ce naște mereu pâine,
Speranța zilei de azi și-n zilele de mâine,
Aici e vraja vieții și mă îmbăt de soare,
Ca nici într-un alt loc în marea mea mișcare.
Aici e neamul meu, de veacuri și bătrân
Și unde gândul meu îmi spune să rămân.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe, poezii despre apă, poezii despre zile sau poezii despre pâine
Aici rodesc
Aici rodesc
la margine de țară,
petrecându-mi anii
în armonie;
port în suflet
omenia ce-nfioară,
aici muncesc
cu pasiune legendară.
Pe umeri port
sudoarea milenară
și-un crez sublim
mă tot îmbie;
aici trudesc
în fiecare zi și seară
și port în suflet
poezia ce-nfioară.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă
Noi tot aici
Trec primăveri cu flori la subsuoară,
în struguri mustul toamnelor și-l suie,
se cern zăpezi a nu știu câta oară,
noi tot aici, noi tot bătuți în cuie.
Ne cresc orfani copiii pe coclauri,
nevestele ca fânul se usucă,
răsar din mame stânjenei și lauri,
noi tot aici, noi tot cu dor de ducă.
Parcă n-am fost în lume niciodată,
Duminicile parcă ne-au uitat și ele,
prietenii prin cârciumi se îmbată
noi tot aici, noi tot între zăbrele.
Cățui de nuferi ard în rugăciune,
pe sub salcâmii înfloriți trec fete,
bâtrâne viori întineresc sub strune,
noi tot aici, noi tot în baionete.
Țițeiul nostru spumegă în sonde,
scot munții saci de aur la lumină,
cresc cozonaci pe câmpurile blonde
noi tot aici, noi tot pe rogojină.
Împărății cât șapte țări într-una
se clatină, pândite de cenușe,
stăpâni ai lumii au mușcat țărâna,
noi tot aici, noi tot între cătușe.
Cu alte poze vine-abecedarul
iar geografia alte hărți aduce,
istorii noi așterne cronicarul
noi tot aici, noi tot bătuți pe cruce.
Noi tot aici, cu rădăcini amare,
Parcă născuți din ghinde și blesteme
Noi tot aici, noi tot în așteptare,
Să prindă visul trup și să ne cheme.
poezie celebră de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre visare, poezii despre vioară, poezii despre struguri sau poezii despre soție
Rugă de copil
Sunt o fetiță veselă, frumoasă
Ai mei părinți sunt medici renumiți
Într-un spital, însă, când vin acasă,
Mă iau în brațe foarte fericiți.
Deși sunt obosiți, că nu-i o joacă
Să vezi ce boală are fiecare,
Îs fermă-n ce vă spun și o să-mi placă
Să fiu tot doctor, când voi fi mai mare.
De ce-am decis să fiu tot doctoriță?
‒ dorința asta-n timp se înfiripă! ‒
Am printre jucării o veveriță,
Pe care-am vindecat-o de o gripă.
Părinții mei îmi povestesc mai multe,
- eu sunt din ce în ce mai curioasă! -
Că trebuie să scrie, să consulte...
Iar boala-i, uneori, contagioasă.
La început nu am știut ce-nseamnă,
Însă de-o vreme vin mai rar acasă,
Vorbim la telefon, iar ei mă-ndeamnă,
Să-ascult de buni și să stau la masă!
Am înțeles și-am fost mereu cuminte,
Iar mami s-a întors și stă cu mine,
Dar o-ntrebare mă frământă-n minte:
Pe tati la serviciu ce-l reține?
Eu cred că tati are mult de furcă,
La știri vorbesc mereu de-o pandemie...
E complicat și joaca mi-o încurcă,
Dar înțeleg și asta... Să se știe!
Mi-e foarte dor și-l port cu mine-n gânduri,
Mă rog la Domnul și-o să fie bine,
Iar dacă voi citiți aceste rânduri,
Rugați-vă cu toții lângă mine!
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre medici, poezii despre vorbire, poezii despre jocuri, poezii despre început, poezii despre știri, poezii despre veverițe sau poezii despre telefon
Dorința unei mame...
Plouă afară și-n gândurile mele,
E o ploaie măruntă și deasă
Mi-e dor și vă caut mereu printre stele...
Și aștept să vă-ntorceti cu toții acasă.
Să vă am lângă mine, atât îmi doresc,
La aceeași masă, cu tot cei mai bun
La piept să vă strâng, căci mult vă iubesc
Iar dorul mă arde și nu am cui să-l spun.
poezie de Elena Bulancea (2 februarie 2018)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre dorințe sau poezii despre superlative
Veniți după mine, tovarăși
Prietenilor mei
Veniți lângă mine, tovarăși! E toamnă,
se coace
pelinul în boabe de struguri
și-n gușe de viperi veninul.
C-un chiot vreau astăzi să-nchin
în cinstea sălbaticei mele minuni, care pleacă
lăsându-mă singur,
cu plânsul,
cu voi,
și cu toamna.
Veniți mai aproape! - Și cel care are
urechi de-auzit să audă:
durerile nu sunt adânci decât atuncea când râd.
Să râdă deci astăzi în mine
amarul
și-n hohote mari să-și arunce pocalul în nori!
Veniți lângă mine, tovarăși, să bem!
Ha, ha! Ce licărește-așa straniu pe cer?
E cornul de lună?
Nu, nu! E un ciob dintr-o cupă de aur,
ce-am spart-o de boltă
cu bratul de fier.
Sunt beat și aș vrea să dărâm tot ce-i vis,
ce a temple și-altar!
Veniți lângă mine, tovarăși! Ca mâne-o să mor,
dar vă las moștenire
superbul meu crania, din care să beți
pelin
când vi-e dor de viață,
și-otravă
când vreți să-mi urmați! - Veniți după mine, tovarăși!
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi sau poezii despre râs