Va veni curând Isus
Cel ce-a predicat pe munte
Care e ocean de har
Ce minuni făcut-a multe
În curând veni-va iar.
Va veni Acela care
El furtunii a vorbit
Care liniștit-a mare
Valurile-a potolit.
Purtătorul de rușine
Cel bătut și cel lovit
Va apare poate mâine
În glorie și mărit.
Curcubeul de speranță
Ce spre cer ușa a deschis
Va veni de la distanță
Împlinind mărețul vis.
Va veni să depărteze
De pe ceruri orice nori
Pace-n lume să creeze
Prin ea paradise zori.
Chiar de lumea nu-L acceptă
El din nou va reveni
Care om el se deșteaptă
O cunună va primi.
Bate un ceas tic-tacul lui
El se duce spre apus.
Frate tu cobori ori sui
Va veni curând Isus.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Va veni toamna...
Va veni toamna
Curând și grăbit,
Soarele se duce trist la culcare,
Iar frunzele galbene-n jocul lor strâmt,
Hai -hui o pornesc în lumea asta mare.
Va veni toamna
Cu plete arzând,
Și haine de vânt, transparente, din ceață
Dar ne va saluta rând pe rând
În oricare tacută dimineată.
Va veni toamna
Vezi, parcă nu mai au loc
Cocorii și berzele să stea pe casă,
Va veni toamna
Și căt nenoroc
Să fim părăsiți de-a verii crăiasă.
Va veni toamna
Mă doare un gând
Că și viata mea spre toamnă se-dreaptă
În mine speranțele și zilele-mi plâng
Și va fi ceata.... în orice dimineată.
poezie de Mihaela Ciubotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Va veni o zi în care
"Răbdare însă, vine o zi
Când legăturile s-or frânge
Când sufletul nu va mai plânge
Ci înălțat va întrezări
Lăcașul veșnic ce-i va fi
Lumina care nu se stinge!"
(Iulia Hașdeu)
Va veni o zi în care porțile vor fi deschise
Va fi ziua împlinirii milioanelor de vise
Acea zi ea schimbă toate, forțe noi vor fi trimise
Ca să scoată la lumină câte-n lume-au fost comise.
N-o mai fi ură pe lume și nici fapte neadmise
Răii ei umple-vor locul, milioane de abise
Va veni o zi în care porțile vor fi deschise
Va fi ziua împlinirii milioanelor de vise.
Va fi ziua întâlnirii, fericiri ce nu-s descrise
Leul cu mielul va paște, câmpii multe cu narcise
Pământul el dă rodire din noile învelișe
Lumina ce nu se stinge, luminează paradise
Va veni o zi în care porțile vor fi deschise.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curând Împărăția Sa (Rondel)
Nu-i multă vreme, e așa
Isus va reveni curând
Și-n revedere mulți plângând
De fericire-or tresălta.
Pe plaiuri sfinte or savura
Cereasca pace-n cor cântând
Nu-i multă vreme, e așa
Isus va reveni curând.
Nu sta nepăsător, nu sta
Și nu avea păcat în gând
La Isus vino azi plângând
Ascultă-mă pân' s-o putea
Nu-i multă vreme, e așa.
rondel de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu voi veni...
Eu voi veni la tine-n vis
Voi desfăta a ta făptură,
Cu vraja trupului învins,
Ce arde-ncet sub a mea gură.
Eu voi veni ca somnul lin
Și voi întra tiptil în tine,
In orice fibră, - să-mi alin,
Iubirea clocotindă-n mine.
Eu voi veni în al tău gând,
Mă voi prelinge prin ființă,
Voi urmări surâsu-ți blând
Și-ți voi jura pe veci credință.
Eu voi veni, te voi striga,
Te voi chema în altă lume,
Cu sfere noi te-oi intriga
Și universuri fără nume.
În lumea ce te voi chema,
Va fi mereu numai a noastră
Prin constelații vom zbura,
Tinzând spre zariștea albastră.
Eu voi veni, nu va fi vis,
Va fi poveste-adevărată,
Tu să m-aștepți și-necuprins
Ne vom topi ca altă dată.
poezie de Valentina Graur
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Presimtamantul
Va veni iarna,miroase a fulg,-
Taranii pun lemne-n soproane,
Si sfintii din mistice taine se smulg
Si incaruntesc in icoane.
Va veni iarna, la munte fac foc
Muntenii uitati de guverne,
Ei care nu au nici salarii, nici loc,
Ci doar existente eterne.
Va veni iarna si apele curg
Tragand dupa sine obarsii
Si-n scurtele zile cu vanat amurg
La geamuri de case bat ursii.
Va veni iarna curat si rapid,
Un rug pe sub brume se stinge
Si gura spre cer daca vreau s-o deschid
As spune, dar gura mea ninge.
Va veni iarna, iubito, e frig,
Un frig ce spre cerga nu mana,
Atata mai pot sa te rog si sa strig,
Da-mi aspra manusa de lana.
Va veni iarna, ba nu, a venit,
Caldura eu n-o voi gasi-o,
Ci trist am sa plec, garbovit, ostenit,
Prin muntii ce canta : Adio !
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai, frumoaso!
va veni o zi în care
nicio umbră nu te doare
nici apus, nici răsărit
nici lumina la zenit
va veni o zi în care
nu mai simți parfum de floare
nu vezi valul înspumat
nici pădurea cea de brad
va veni noaptea cu lună
care-n cer stele adună
va veni și vânt și ploaie
și lacrimi curgând șiroaie
va veni... nu-ți este frică
vei fi lut sau o furnică
viața asta ți-a fost dată
n-o mai poți trăi odată
hai, frumoaso lângă mine
să-ți fiu miere de albine
strălucești ca niciodată
în iubire îmbrăcată!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericit acela care...
Fericit acela care
El te poate lăuda
Pe care-L alegi Tu Doamne
Spre a sta în curtea Ta.
Fericit a cărui haine
Ele de Domnu-s spălate
Are drept la pomul vieții
Poate intre în cetate.
Fericit de acela care
Păcat are acoperit
Pe care-l numești Tu Doamne
Spre a fi neprihănit.
Fericit, Doamne, de acela
Ce-și pune tăria-n Tine
Care rău nu săvârșește
Și el face numai bine.
Fericit acel ce-n Tine
El își pune a sa soartă
Care zilnic poposește
În a Ta măreață poartă.
Cel ce pragul îl păzește
După el este flămând
Cel ce poartă a sa minte
Și la Tine al său gând.
Fericit cine găsește
În Domnul înțelepciune
Despre Domnul povestește
Și la toată lumea spune.
Fericit de cel sărac
Că el se va îmbogăți
Fiul Celui Preaînalt
La sfârșit se va numi.
Fericit de acela care
Îngrijește de sărac
Și îi dă ca ajutor
A sa pungă, al său sac.
Domnul boala îi păzește
Durerea i-o ușurează
Îl păzește-n a sa viață
Și de el Domnul veghează.
Fericit de acela blând
Că va moșteni pământul
De acela ce-i creștin
Și el seamănă Cuvântul.
De cel împăciuitor
Căci el Fiu Ți s-o numi
Fericit de acela care
El la nuntă-Ți va veni.
Fericit de omul care
Umple tolba cu săgeți
Și a cărui curte Doamne
Este plină de băieți.
Ferice de acea gură
În care minciună nu-i
Fericit este poporul
Care este a Domnului..
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Va veni cândva o vreme
Va veni cândva o vreme
Când cuvinte or să moară,
Când priviri or să blesteme
Și nimic n-o să ne doară.
Va veni o noapte lungă,
Plină de-ndoieli... și rece,
Clopote vor bate-n dungă,
Toți pe lânga noi vor trece.
Va veni cândva o vreme
Când pământul va fi piatră,
Când lumina... se va teme
De cenușa strânsă-n vatră.
Va veni... o clipa-n care
Plumbuitul întuneric,
Ne va arunca-n uitare
Și-ntr-un univers eteric.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu auzi, îngerii cântă
Slavă-n locuri preaînalte
Pace pe întreg pământ
A cântat oastea cerească
Într-un glas frumosul cânt
Marea noastră bucurie
Îngerul a răspândit
S-a născut Mântuitorul
Glorie, fie mărit.
Oameni buni, lăsați averea
Astăzi S-a născut Isus
S-a împlinit și profeția
Ce profetul el a spus.
Pacea lumii e în lume
Mergeți frați la răspândii
S-a născut speranța vieți
Mesia ce va veni.
Vezi natura e preasfântă
Azi și tu o poți privi
S-a născut Ocrotitorul
Ce creștini-i va iubi.
Nu auzi în a ta minte
Fredonând un cor frumos
Îngerii pe Domnu-L cântă
- Astăzi s-a născut Hristos -
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O toamnă va veni
O toamnă va veni cândva târziu,
Când tu iubito-mi vei cuprinde gâtul tremurând
și strâns vei atârna de mine cum atârnă o cunună
de flori uscate
de stâlpul alb de marmoră al unei cripte.
O toamnă va veni și-o să-ți despoaie
de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul
și-ți va răpi petalele și zorile
lăsându-ți doar amurgurile grele și pustii.
O toamnă va veni și mașteră
din toate florile ce le-ai avut vreodată
numai pe-acelea n-o să ți le ia,
ce-o să le-așterni peste mormântul tuturor,
acelora, care se duc pe veci
cu primăvara ta.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profeție
Va veni o zi în care, într-adevăr,
Vom scoate cuțitele pe masă.
Noi nu vom discuta nimic atunci.
Din tăișuri se vor ridica miresmele ucise.
Din cenușă se vor ridica lăstarii care nu au apucat să își vadă rodul.
Trilurile alungate din cuiburi
Ne vor izbi tâmplele.
Va veni o zi în care vom privi unul prin celălalt
Vâzând toate mecanismele ego-ului
Toate tocătoarele de frumos...
Rușinați, vom plânge apoi cu țăndări, cu bucăți din noi.
Neîndoielnic, va veni o zi!
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet care a publicat într-o revistă poezia "Voi mai veni"
Eu nu mă sperii de uzanță
(Poetul m-a avertizat)
Chiar dacă nu voi fi chemat,
Voi mai veni... cu siguranță!...
epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scara de vis
Când vreau să scriu, mă-nalț, ușor, spre nori
cu ochii-nchiși, cu sufletul tăcut,
cu pași treptat grăbiți, nerăbdători,
pe drumul ce-a rămas nestrăbătut.
Și mi se pare că acolo, sus,
e-o viață care, doar din când în când,
mă duce într-o clipă ce s-a dus
și-o port mereu, ascunsă într-un gând.
Iar el... se vede rar, dar îl mai văd:
sinistrul drum, pe care va veni
singurătatea clipei ce-o prevăd
chemându-mă spre... ceea ce va fi.
Cobor, încet, pe-o scară ca de vis
și recitesc ce, printre nori, am scris.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte-mperecheate
Aș veni spre seară, dacă bate vântul,
Să-mpletim cuvinte lângă un pahar,
Numai eu cu tine și dac-o vrea sfântul,
Dezlega-vom dulce... clipele de jar.
Lângă scrinul tainic... voi citi scrisoare
Și în ochi albaștri... tainice dorinți,
Pasiuni ascunse... și ademenitoare,
Vor deschide drumul... palmelor fierbinți.
Aș veni spre seară, când afară plouă,
Să te strâng în brațe și să te-nfășor,
Adunând năvalnic... picături de rouă,
Șoapte-mperecheate tandru... pe covor.
Lângă foc voi pune... așteptări divine,
Mângâieri de care... n-aș putea vorbi,
Degetele... iată... hoinăresc prin tine
Răscolind adâncul... pentru a te-nrobi.
Aș veni spre seară, cu-un alai de stele,
Cu parfum de floare... și cu sărutări,
Luna ne pândește.. visele-s rebele,
Trupuri înflori-vor... mii de-mbrățișări.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proorocie de sfârșit (Matei 24)
Din Templu când a ieșit
Ucenicii I-au venit
Pe când Isus tot mergea
Templul spre a-I arăta.
Isus însă le-a vorbit:
"Vedeți Templul strălucit
Adevărat spun, va fi odată
Nu va sta piatră pe piatră".
Apoi pe munte s-a dus
Pe-a Măslinilor în sus
Ș-ucenicii L-au oprit
C-aveau multe de vorbit.
"Spune-ne, când s-o întâmpla
Și ce-ai spus va fi așa
Care-i semn la a Ta venire
Când veni-vei din mărire".
Ș-atunci Isus de sfârșit
Drept răspuns El le-a vorbit:
"Voi de seamă să băgați
Că puteți să vă înșelați.
Mulți în Nume-Mi vor veni
- Sunt Hristosul -vor vorbi
Și să știți, va fi așa
Ei pe mulți vor înșela.
De războaie-ți auzi
Vești de acestea multe-or fi.
Dar vă spun, să ascultați
De astea nu vă înspăimântați.
Toate acestea ele or fi
Dar tot nu se va sfârși.
Un neam el se va scula
Peste altul va pleca.
Pe alocuri vor veni
Mari cutremure vor fi
Foametea s-o răspândi
Ciumă mare ea va fi.
Dar să știți că ce am spus
Început doar este pus
Atunci veți fi chinuiți
Numele-Mi că răspândiți.
Voi veți fi de toți urâți
Pentru Mine omorâți.
Mulți proroci se vor scula
Vor minți, s-or înșela.
Fărădelegea s-o înmulți
Dragostea ea va răci
Dar cine rabdă, la sfârșit
Acel va fi mântuit.
Evanghelia trebuie a ști
Peste tot se va vesti
Martor fi-va deslușit
Cuvântul El la sfârșit.
De aceea, când veți vedea
Ceea ce Daniel vorbea
Urâciunea pustiirii pe pământ
Așezată-n Locul Sfânt.
Atunci cei ce-n Iuda sunt
Fugă spre muntos pământ
Cine citește, el să știe
Ce atunci în lume vine.
Cine pe casă va fi
Trebuie bine a ști
Să nu se pogoare zic
N-are timp pentru nimic.
Cine în câmp el va lucra
N-are timp haina a lua
Vai și vai va fi de toate
De femei însărcinate.
Care ele or alăpta
Chiar în zilele acelea
Rugați-vă neîncetat
Fugă să n-aveți în Sabat.
Dacă voi vă veți ruga
Nu va fi fuga iarna
Atunci fi-va necaz mare
Va fi mare strâmtorare.
Niciodată n-a mai fost
Și n-or fi în neamul nost'
Zilele de n-ar fi scurtate
Nimeni n-ar scăpa de moarte.
Dar din pricina celor care
Pentru Domnul au lucrare
Din pricina aleșilor, vor fi gătate
Zilele vor fi scurtate.
Atunci cineva de zice
- Iată Hristosul colo, iată-l aice -
Să nu-l credeți, nu-i așa
Mulți Hristoși se vor scula.
Prooroci mincinoși vor fi
Minciuni vor înfăptui
Să înșele, de au putință
Și pe cei din pocăință.
Preaiubiți să țineți minte
Iată că vă spun nainte
De-or zice Iată-L în pustie -
Nu mergeți că nu se știe.
Cum un fulger iese de la răsărit
Și el tot se vede pân' la asfințit
Așa va fi a Lui strălucire
Fiul, ce avea-o la a Lui venire
După acele zile prezise
De necaz care sunt scrise
Soarele s-o întuneca
Luna n-o mai lumina.
Stele din cer vor vedea
De pe cer cum vor cădea
Și să știi măi dragă frate
Ceruri vor fi clătinate.
Atunci știți, se va arăta
Pe cer semn Fiu va avea
Tot pământul s-o boci
Când Hristos El va veni.
Pe nori Fiu se va zări
Cu putere va veni
Va veniicu slavă mare
Așa-i va fi arătare.
Îngeri va trimite jos
Vin trimișii lui Hristos
Aleșii-I vor aduna
De pe unde ei vor sta.
De la smochin învățați
Pilda lui voi să luați
Când smochinul frăgezește
Când mlădița înfrunzește
Știți că vara va veni
Și-ntru totul așa va fi
Tot așa e, chiar așa
Astea lucruri de-ți vedea.
Să știți Fiul că El spusă
E aproape, e chiar la ușă
Adevărat vi se spune
Nu va trece neam din lume
Până astea s-or întâmpla
Până va fi venirea Sa
Despre ziuă ș-acel ceas
Nu va știe nici un glas.
Îngerii n-au cunoștință
Nimeni n-o avea putință
Fiul când El va veni
Tatăl singur poate ști.
Cum cu Noe s-a întâmplat
Așa și sfârșit este dat
Când potop a început
Oamenii au mâncat, băut.
Se însurau, se măritau
De sfârșit nimic nu știau
Până Noe el a intrat
Până ce ușa s-a încuiat.
Până potop a venit
Și răii au avut sfârșit
Tot așa e, s-aveți știre
Și la al Fiului venire.
Atunci din doi ce-au plecat
Din câmp, unul va fi luat
Din două ce-or măcina
Este scris, una s-o lua.
Vegheați deci, că nu e știre
Despre a Domnului venire
Stăpânul casei de-ar ști
Hoțul când el va veni.
Credeți că nu ar păzi
Să nu spargă ar urmări
De aceia gata voi fiți
Căci nici voi nu o să știți.
Ceasu-i scris că nu se știe
Când Hristos are să vie
Deci cel bun se pregătește
Ș-atunci bine el sfârșește.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curând vei cunoaște o altă formă de iubire. Când va veni ziua aceea împărtășește-o cu acela care te va iubi; visele trăite în doi alcătuiesc cele mai frumoase amintiri.
Marc Levy în Și dacă e adevărat...
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu veni, încă, primăvară
NU VENI, ÎNCĂ, PRIMĂVARĂ
Daniel Voica
Nu veni, încă, Primăvară,
Mai zăbovește până trece,
Jalea din lume și țară,
Moartea cu fioru-i rece.
Nu veni, încă, Primăvară,
Mai zăbovește până când,
Vom putea ieși afară,
Firul ierbii căutând.
Să simțim parfum de tei,
De liliac abia-nflorit,
Îmbrățisând-ui pe acei,
Ce, cu ardoare, i-am dorit.
Nu veni, încă, Primăvară,
Ține doliu ca și noi,
Și plângi și tu seară de seară,
Când ne listăm morții, pe foi.
Nu veni, încă, Primăvară,
Cât te privim doar din balcon,
Cât viața ne este amară,
Și respirăm printr-un tifon.
Nu veni, încă, Primăvară,
Cât parcurile sunt închise,
Și drepturile noastre, toate,
În Ordonanțe sunt cuprinse!
poezie de Daniel Voica
Adăugat de Voica Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râul uscat
Eu, râul - acum sunt propria-mi albie
poți să mă treci cu talpa uscată
dar numele nu mi-l uita
Sunt râul care așteaptă ploaia
ea va veni dinspre munte
Sunt râu bătrân
așează-te pe pietrele mele
și dacă crezi în mine
cântă-mi torentul învolburat și adâncile ape
Din păduri sălbăticiunile vor veni să asculte
vorbește-le despre mine
cu buzele tale crăpate de sete
Cântă-mă
tu care ai băut din apa mea
și ți-ai spălat ochii
spre a vedea.
poezie celebră de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Va veni o vreme
Va veni o vreme când mă voi gândi
unde eram eu când scriam aceste rânduri,
din care parte bătea vântul și soarele
și cum îmi țineam în scaunul acela electric
mâinile și picioarele.
poezie de Ileana Mălăncioiu din Sora mea de dincolo (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preferau plecările liniștite care lăsau o urmă de mister și o alta de îndoială. Va veni? Nu va mai veni? Ce chin dulce...
citat din romanul Nopți la Monaco de Natașa Alina Culea (2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!