Plumb pe hârtie

Întind o mână plină de speranţă, către tine,
Cu un picior de plumb, alerg desculţ,
Printr-un deşert de sentimente gol!
Înot prin seva vieţii mele triste,
Legate de un biet copac al frumuseţii,
Închinate unei biete pânze de păianjen.
Doar gândul către tine e un fluture
Ce zboară printr-o dorinţă albă spre
ŢInta unei săgeţi plecată dintr-un arc
Al încordării, unei coarde de vioară
Ce fluiera cu zumzet de pian...
Un vârf de lance îmi străpunge imaginaţia bolnavă
De frigul primăverii calde din suflet de bărbat,
Dornic de viaţă, etern
Blestemat de o femeie.
Cu un strigăt de speranţă, cerşind iubirea,
Fiind în război, eu şi tu,
Sau poate amandoi cu viaţa.
Dar acum ştiu
Că amândoi luptăm pe acelaşi front, fără speranţă.
Îmi amintesc, atât!
Că eram înarmaţi, doar cu iubire
Tu aruncai cu vorbe,
Căutai cuvinte, şsoapte, îmbrăţişări...
Iar eu venisem înarmat,
Doar cu un creion şi o bucatăa de hârtie...
Plumb pentru o femeie!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi multumesc!

În primul rând,
Îţi multumesc!
Ca te-ai oprit puţin,
Din mica ta călătorie,
Prin această viaţă,
În gara fără trenuri!
Doar litere amestecate,
Vei găsi...
Un curcubeu,
Ce eu l-am transformat, în poezie!
În care litera, îmi este notă muzicală.
Un sunet de pian,
Vioara sau poate-o notă răguşită de contrabas.
Oricine poate scrie pe portativul sufletului meu...
În gama poeziei,
În care frumuseţea, iubirea, speranţta şi absurdul,
Alcătuiesc culorile... penelul... literelor mele,
Ce dau seva, vieţii şi scrisului!
Mie imi e de ajuns o clipă, un cuvânt.
Minut ce pentru tine, poate fi chiar aruncat în vânt...
Dar mie-mi umple viaţa
Şi-mi dă încredere de sine,
Speranţă -n viitor şi chiar iubire!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă viaţă iubirii

Căuş din palmele eu fac
Pentru sufletul tău însetat...
Şi numele meu să îţi fie mereu
Un izvor nesecat de iubire!
Spre miezul vieţii păşim amândoi
Tu poem de iubire şi eu întregit de tine!
Doar împreună putem depăşi
Un prag ce se-nalţă către gândul trecut,
Când noi doi visam doar la iubire...
Hai să ne bucurăm de clipă oferită
Unindu -ne destinul,
Să coloram iubirea ce n-am trăit-o ieri!
Să nu uităm că părul va încărunţi
Şi ziua se va transforma în ani!
Te rog "Iubire"... dă-mi sărutul tău
Să dezmorţim încheietura vieţii
Iar dragostea să o împărţim la nesfârşit
Şi să o scriem pe coala sufletului nostru,
Cu litere rupte din răsărit!
"Picături de dulceaţă"
Nume să îi dăm iubirii.
Să dăinuiască o viaţă prin noi,
Şi o vecie pe -o coală de hârtie!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce psihoză

Cu fluturi prinşi în păr
Şi cu miros de flori pe buze
Tu poartă-ţi paşii
Peste pragul nopţii ce-a trecut
Şi lasă-te purtată într-o nouă zi!
O nouă şansă plină de speranţă...
Şi lasă ploile în urmă!
Uită trecutul ce-ai avut!
Hai, vino şi prinde-mă de mână
Să păşim în neant
Plini de iubire şi de dăruire,
Pe drumul celor ce au rătăcit,
S-atingem inimi pline de dorinţă!
Poartă-te pe tine, femeie,
Înger blând, ce-ai coborât din Rai,
Ce porţi în suflet doar lumină şi dorinţă,
Dulceaţa amară a fructelor iubirii,
Iubita mea "Psihoză"
Frumoasă "Afrodita",
Simbol al fericirii...

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacii fără vânt sunt trişti

Nu cunosc unduirea
Şi freamătul frunzei.
Pământul fără nori e sterp,
Nu gustă ploaia!
Orele fără secunde sunt vide,
Nu cunosc şi nu văd clipa de miraj şi durere.
Eu fără tine,
Sunt doar o formă care există!
Prezenţa ta lângă mine,
Îmi umple sufletul de dragoste şi iubire,
Tu îmi dai viaţă!.
Te iubesc femeie!
Şi-mi eşti singura si ultima speranţă,
În scurta mea călătorie, prin viaţă!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Am pentru tine, stele decupate din hârtie.
Şi sunt gata să ţi le dau.
Nu au în ele nici o vrajă.
Dar dacă le împerechezi
Poţi forma din ele o floare, ce ţi-o dăruiesc!
O zi liniştită, plină de iubire şi speranţă, îţi doresc!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu faci niciodată o femeie să plângă...

Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că ochii ei sunt făcuţi să te privească cu drag,
Când vii acasă.
Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că va uita să-ţi mai zâmbească;
Îşi va pune pecete gurii şi nu va mai putea rosti,
Cuvinte de dragoste.

Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că-i vei ucide visele;
Iar daca visele mor, îi va fi greu sa trăiască
Fără speranţă.
Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că -i vei răni inima;
Iar inima ei este făcută doar pentru iubire....
Pentru copiii ei şi pentru tine.

Să nu faci niciodată o femeie să plângă
Pentru că va privi prea des către moarte;
Şi-i va muri mai intâi sufletul apoi trupul....
Atunci, vei dori să-i auzi paşii venind către tine.
Iţi va fi dor de zâmbetul ei şi de cuvintele de dragoste...
Dar ea va fi atunci mult prea departe de tine...

poezie de Angelina Nădejde (1 iulie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mamă! Alfabetul vieţii mele!
Tu pe unde calci cresc flori,
Suflete aduci la viaţă.
Şi ne creşti, cum doar tu ştii,
Cu iubire şi dulceaţă!
Tu îmi eşti iubirea caldă
Ce o port mereu în suflet.
Tu eşti cartea vieţii mele,
Mi-ai fost primul alfabet
Şi acum tu, unde eşti?!
Mamă, unde sunt plecat?! Unde sunt?!
Departe de tine, de casă, de pământ...
Am plecat copil, de-acasă,
Iar acum când te-am văzut,
Ningea la tine-n păr, măicuţă,
Ca şi la mine-n suflet!
Am vrut sa zbor,
Ca pasărea din cuibul ei, spre cer,
Să-mi caut fericirea!
Credeam că mă voi întoarce, repede...
Dar soarta mi-a descris alt drum.
Departe de părinţi şi casa părintească!
Viaţa ni-i scurtă şi ştiu că într-o zi
Tu vei pleca de lângă noi.
Spre îngeri te vei îndrepta, în altă casă!
Şi mai ştiu, mamă,
Că tu ne vei veghea de sus,
Aşa cum ai făcut mereu.
Privind cum noi, călătorim prin viata!
Întotdeauna mamă, căci pentru noi vei fi trăind mereu,
Vei fii deasupra tuturor un curcubeu,
Pe-acest pământ şi-n cer ne vei zâmbi,
În suflet te purtăm, mereu te vom iubi...
Lumină albă, blândă mângîiere,
Doar cu iubire!
Şi nutrim speranţa regăsirii ce ne întinereşte,
Că vom rămâne etern împreună.

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia dintre un bărbat şi o femeie care nu duce la o căsătorie sau către dorinţa unei căsătorii, poate fi experienţa de o viaţa a celor mai înalte valori ale celor doi, dar şi ale cercului lor de prieteni şi cunoştinţe, însă, într-o astfel de relaţie, sunt necesari un bărbat şi o femeie extrem de deosebiţi. Poate că ar trebui adăugat că fie bărbatul, fie femeia dintr-un astfel de cuplu de o viaţă trebuie să-şi găsească un partener foarte deosebit cu care să se căsătorească, pentru realizarea unei caramaderii în trei, plină de succes.

citat din Anna Garlin Spencer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actor pe scena vieţii

Un suflet călător,
Prin viaţa-mi către tine,
Un fluture al nopţii, cu aripi de iubire,
Un mesager al dragostei,
Ce îngenunchează către renaştere.
Călătorie pribeagă, de furie şi chinuri,
O goană a anilor după o dragoste visată,
Trudă în vânt!
O frunză prea frumos colorată!
Ajuta-mă Doamne, să-nfăptuiesc în viaţa-mi rămasă,
Măcar cuprinzând prin scris,
Un gând călător, grăbit,
Ce uită prea uşor ca pe pămât, sunt doar un suflet trecător,
Un spectator şi totodată un simplu actor.
Pe scena lumii, în decorul dragostei tale!
Un păstor al sentimentelor mele...
Lasă –mă sa te iubesc!
Vreau să simţi cum mori şi renaşti, alături de mine.
Săa scriem, destinul clipei simţite,
Tăind şi dansând pe notele muzicii născute din dragostea noastră...
Şi inimile să explodeze în extazul fericirii...
O rază de soare ce se odihneşte pe umbra unei lacrimi născute doar din iubire...
Să ne redăm libertatea sentimentelor simţite,
Poveste fără sfârşit să creăm.
Oriunde am fi să ne simţim acasă,
Pe drumuri de piatră, în iarbă, pe uliţi, pe străzi,
Prin soare, ploi şi prin vânt...
Călăuză, doar destinul să ne fie.
Numele nostru să se unească într -un singur hotar,
Dăinuind pe vecie,
Niciodată sfârşit al unei opere scrise de mine,
Iubire trăită de noi pe scena vieţii sculptată în infinit!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gram de speranţă

De multe ori greşesc ş-apoi vine teama de-a vorbi,
Dar nu vreau cuvinte rele ce-n suflet te pot răni.
Alţii înlocuiesc adevărul cu minciuni în cuvinte îmbrăcate
Şi durerea este mare când se vede ca-i dreptate.
Trebuie încet, încet şi treptat să cred în tine,
Cu ale tale mustrări şi vorbe ce mă-nbie către bine,
Să cred în a ta iubire şi a noastră răbdare,
Iar dacă tu mai ai în suflet un gram de speranţă,
Vino şi-mi dă-mi o-mbrăţişare şi vino de mă iartă.
Pot să-ţi cer de azi din nou să crezi în mine,
Să mergem împreună spre ale noastre vise.
Priveşte apoi duios şi simte al meu suflet
Ş-apoi sper să merit de la tine un nou zâmbet.
Să simţi că mă iubeşti şi să fii de-acum cu mine,
Să m-ajuţi ca împreună să mergem din nou spre bine.
Că mult am căutat şi ca tine în lume nu găsesc,
Vreau împreună să luptăm şi multe-n viaţă am să reuşesc.

poezie de Eugenia Calancea (2 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aş vrea că versul ce îl scriu
Să fie simplu şi discret.
Să dea speranţă şi iubire
Celor ce îl citesc!

Pe piscurile munţilor,
În adâncurile apelor
De te-ai afla...
Eu pot doar scrie
Pe o bucată de hârtie,
Gândul sufletului meu
Ce îţi mărturiseşte dragostea!
Fii fericit şi sănătos "Omule ".
Asta îţi doresc!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Iubire, a nopţilor fecioară
Litere pe o bucată de hârtie
Cuvinte pe tâmplele timpului
Secunde în paharul meu de vin
Parfum în flacără de lumânare.
Sau patul viselor mele!
Gene închise,
Un strigăt de plăcere
Miere în urechi
Dulce adiere
Iubire, toartă potirului însetat
O piatră ruptă dintr-un munte
Un sunet,
Un zbor spre comete
O mare care în gându-mi se zbate
Doar la ţărmul ei.

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chitara cu corp si suflet de femeie

Un murmur de chitară-n noapte...
Ca şi intr-o melodie,
Se pot ivi norii tristetii sau ai bucuriei, peste noi.
Totul depinde de tine, iubire...
Pod de stele, desprinse din gândurile mele.
Săldată în note muzicale.
Statuie, transformată în abur,
Beţie îmi eşti!
Melodios calvar al sunetului tău,
Ce mă transportă în altă lume.
Cu picături de lacrimi şi scâncet de bucurie...
Se aud note scrijelite pe scoaţa unui copac...
Inima crudă de deznădejde şi de iubire. Tic-tac, tic, tic-tac...
Tunet crunt, liniştitor al răului,
Curs către inima mea, îin pas de melodie.
Speranţa găsesc. Şi iubire!
Dar şi tristeţea chitării goale din interiorul trupului singuratic...
Spre tine se-ndreaptă ţipătul meu.
Un sunet de chitară, mângâiată pe corzi...
În pasul dansului meu,
Către tine, iubire! Te rog! Oh, insist,
Mâna ta să-mi acorzi,
Să fac parte din tine...

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie pictată

pentru Adriana

Stau şi îmi ascut creionul
într-o pată a lunii
Şi cu-n vârf de cărbune
penetrez un ciob de hârtie
Dând naştere unui gând...
aşa cum dă naştere o femeie.
Tu o fantomă mai ieri închisă
în sufletul meu
vei avea libertatea să trăieşti
şi să călătoreşti în lumea mea cea vie.
Crini albi înfloresc în ochii tăi blânzi
Şi valul iubirii mă cuprinde
Văzând comete ce ţâşnesc din sânii tăi
sub atingerile petalelor mele ce-mi curg din mâini
Şi plouă cu sfârcurile gândurilor tale valurile mării de stele...
Doar focul iubirii poate stinge
sângele ce-mi arde în vene!
Trăieşte prin mine femeie aici pe pământ, pe lună...
sau pe această mică bucată de hârtie!
Dă-mi voie să te re aduc la viaţă, femeie!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea

Eşti răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzeşte sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream să te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai ştiu ce eşti...
Eşti timpul... eşti gândul meu matur...
Sau eşti dorinţa copilului din mine!
Ştiu cine eşti!
Eşti calea ce-o urmez orbeşte
Eşti fiinţa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit şi ai ştiut ca să mă schimbi
Ai depăşit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea şi focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Eşti viaţa însăţi...
Dar ce spun... eşti nemurirea!
Tu eşti icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Şi ziua îmi încântă gândul şi privirea.
Eşti mai presus de toate
Eşti dor, eşti bucurie, destin şi nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Şi totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Eşti tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranţei
Şi şansă unei vieţi... în doi!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bun găsit, singurătate!

Ne întâlnim din nou,
Pe aceste străzi întunecate.
Mi-ai rupt inima...
Dar nu m-ai dat pe spate.
Te voi învinge precum un erou.
Draga mea singurătate,
Te felicit, mi-ai făcut un bine!
Nu m-aşteptam s-ajung aşa departe,
Cu braţele legate, lângă tine.
Sufletul mă doare!
Dar zâmbesc, fără vreo remuşcare,
Oricum lupta noastră a fost mereu. fără-ncetare.
Trebuia să ştiu ca n-ai răbdare
Şi vii să-mi furi si ultima rază de soare!
De acum nu mai am nimic de pierdut!
De-abia acum încep să lupt serios...
Doar tu poţi pierde!
Deja m-am batut cu tine şi te-am învins..
Nu mai ai ce sa-mi iei, vei muri!
Zâmbete triste, afişez pe faţă.
Mi-e gândul scrum şi mâna dreaptă arsă,
Mi-e inima cioplitul cub de gheaţă.
Singurătate, nu mai ai nici o speranţă.
Ai pierdut lupta, la mustaţă.
Dar te salut! Arar, te văd un gând hoinar,
Învăluit în ceaţă...

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către cel ce aşteaptă, păcatul moştenit, iubirea

Diseară aşteaptă-mă!
E tot ce mi-am dorit...
Căci o să vin cu flori şi şampanie...
Mă voi aduce şi pe mine.
Vom fi doar noi.
Dar dacă nu eşti de acord, să mă suni.
Anunţă-mă negreşit!
Voi trimite doar gândul să te însoţească.
Aştept să-mi scrii...
Şi de vei vrea, doar pregăteşte-te pe tine!
Nu vreau să te rujezi, sau să pomadezi exagerat faţa
Căci nu vreau să ieşim undeva.
Nu in seara asta!
În seara asta eu te vreau aşa cum eşti,
Aşa cum noi ne-am cunoscut odată
Nu vreau să mături casa, nici să pregăteşti mâncăruri.....
Căci eu, în astă seară mă voi hrăni cu tine noaptea toată.
Dar hai să nu fiu rău
Şi să-ţi dau voie şi ţie să faci ceva ce-ţi place.
Mă poţi privi cum te sărut şi te desmierd,
Înainte de a mă înfrupta din tine...
Vei fi deliciul casei.
De nu mă-nşel,
(Parcă ţi-am mai spus, de atâtea ori, nu?!)
Ţi-aŞ mai aduce flori să fiu galant,
Dar nu le-am cumpărat,
Nici nu le rup din cuibul lor, iubind natura...
Ţi-aş aduce, de-ai dori, flori ce-au încolţi la mine-n suflet,
Crescând doar din iubire
Şi înrădăcinându-se pentru o veşnicie în noi.
De aceea te-am primit pe tine, în casa sufletului meu,
Călcând pe petale de roze...
Sunt flori ce chiar prin viaţa lor ar fi putut da nastere sau moarte primaverii...
Aşteaptă-mă, aşteaptă-mă,
Căci voi veni purtând iubirea-n suflet!
Sau aş putea să înot prin lumea mea de basm,
Călărind pe-un nor din dragoste făcut
S-ajung mai repede la tine.
Dar până atunci,
Deschide doar fereastra să intre dorul meu
De-acuma transformat în strofe de iubire...
Doar pentru tine, femeie!
Aşteaptă-mă căci voi purta
Chiar şi păcatul moştenit de noi - "iubirea",
Păcatul dragostei
Şi sentimentul de tată
Pe care pruncii mi l-au tatuat
În sufletul rănit de aşteptări.

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai întrebat ce fac

Îmi curăţeam simţirile de umbre.
Afară plouă şi ploaia nu mă doare.
Mi-e ploaie toată ziua-n noapte.
Şi eu doar frigul gheţii...
Un gând înfrigurat în timp!
Doar picături de ploaie
Îmi pictează-n suflet un carnaval
Cu vânt, cu ploaie... soare...
Eu un miros amestecat
Într-o cascadă a trăirilor mele!
Şi nici tăcerea ta nu mă surprinde
În care eu aud doar gândurile
Ce strigă după mine...
Trezindu-mi chiar şi visele
Ce îmi deschid o uşă către vară.
Cu tine-n gând păşesc desculţ
Chiar şi pe cioburile colii de hârtie.
Tu eşti o pasăre ce-alungă
Singurătatea copacului din mine.
Eşti urma ce penelul meu o lasă
În deşertul sentimentelor mele.
O rochie albă de ploaie
Peste umerii zilei de jar.
Eu... lacrimă ce cade-n nisipul ce arde
Atunci când Soarele devine vulgar,
Doar când nisipul devine prea fierbinte!
Şi eu... respir picuri de ploaie...
Acum te las...
Dormi... lacrima mea de ploaie!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inel de vise

Iubito, hai întinde mâna către mine,
Căci astăzi vreau sa-ţi dăruiesc...
O viaţă nouă, speranţă-n viitor.
Să-ţi pun pe deget un inel
Încununat cu nestemate visuri!
În el se oglindeşte toată seva dragostei
Care mi-a dat curajul
De a-ţi spune cât te iubesc
Şi cât îmi eşti de dragă.
E dragostea ce face să-nflorească
Noian de flori în primăvară.
Prin el eu vreau să întorc timpul
Să-mi amintesc sărutul tău
Dulce ca fagurele stupului.
Visând mereu la ziua asta mare
Când tu îmi vei permite,
Să-ţi dăruiesc aceasta zală
Ruptă dintr-un lanţ de legăminte.
Care pe mâna ta înmugureşte,
În flori de iubire, din lumea de sus,
Prinzând culoare o speranţă,
Ce zace în mine de ani, si ani, din apus...
Când tu cu vocea mi-ai dat viaţă
Şi cu iubirea întrupată-n floare
Ţi-am pregătit în suflet, acest inel.
Acceptă azi şi hai să transformăm,
Aceasta zi în sărbătoare,
Iubito, întinde mana către mine!
Să-nmugurim îcă odată
În lumea asta-ntunecată!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muguri de speranţă

mi-au crescut în suflet muguri de speranţă
se hrănesc cu iubire cu vis din astral
înălţaţi spre azur nu ştiu de discrepanţă
sorb seva luminii pe arbori de cristal.

privesc numai spre soare cu cutezanţă
fremătând sub piele dorul ancestral
mi-au crescut în suflet muguri de speranţă
se hrănesc cu iubire cu vise din astral.

rădăcini de gânduri cu augustă substanţă
se unesc cu glia la modul ideal
doina sângelui în sublimă nuanţă
am cules-o cu ardoare din noaptea de opal.

mi-au crescut în suflet muguri de speranţă
se hrănesc cu iubire cu vise din astral.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!