Afară (în memoria lui Mihai Eminescu)
Afară plouă fulgerând!
E dis-de-dimineată.
E primavară doar în gând
și tristă-mi este fața!
Îmi amintesc - din când în când -
că tu mi-ai dat povață
să fie primavară-n gând
înseninându-mi viața!
Dar cât de trist se zbate-n cer-
dorința-mi să ajute-
acest eter de lerui ler
și lacrimi ne-ncepute...
poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cu tine-n gând
În visuri lungi, mereu te-am căutat
Când amintiri în brațe m-au cuprins
Și toamna a venit și m-a surprins
Cu gândul doar la tine, ne-ncetat
Cu tine-n gând și anii mei se duc
Și primăveri și veri cu flori...
Cu toamna m-am trezit în zori
Cad frunze galbene din nuc...
Cu tine-n gând, eu scriu acum poeme
Strivind o lacrimă sub pleoapa grea
Și rana-i încă vie-n inima mea...
Cu gândul doar la tine, de o vreme
Cu tine-n gând, ades eu mă trezesc
Și calc în lacrimi, urmele de pași
Aș vrea să uit dureri, dar nu mă lași...
Cocori plecând, de tine-mi amintesc...
poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce bine mi-e când dorm în gând la tine
Ce bine mi-e când dorm în gând la tine.
Nu port povara gândurilor mele.
Umblu pe poante moi, de balerine,
Până-mi zâmbesc frumoasele zorele.
Pășesc prin vise rătăcind agale.
Mă pierd în dorul tău și cat spre stele,
Să îmi arate cea mai dreaptă cale,
Spre dimineți cu ghiers de turturele.
Ce bine mi-e când dorm în gând la tine.
Cu șoapte dulci, auzul mi-l mângâie
Și treaz fiind, să te sărut îmi vine,
Cu foc, din creștet până în călcâie.
Să-ți spun iubite, bună dimineața,
Ca glas de-arcuș pe strune de vioară.
Atât de drag îmi ești, cum mi-este viața;
Mai stau la tine-n gând, că-i primavară...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitare
Nu vreau decât să te întorci, să reapari în viața mea,
Să mă alinți cu-n zâmbet blând și să mă țin de mâna ta,
Nu-ți cer decât o mângâiere și să mă lași să te iubesc
Când printre lacrimi de durere o lume-ntreaga-ți dăruiesc
Cu toate astea ești departe și nici nu vrei să mă privești
Când eu ador povesti uitate, tu nici nu vrei să-ți amintești
Și pentru ține-i doar un joc doar o dorință nebunească
Finalul trist și echivoc ce e menit să mă rănească
Oare greșesc când te ador și noaptea te găsesc în vise?
Din dorul meu nemuritor, rămân ușor doar vorbe stinse
TU nu mi-ai dat decât minciuni și o iluzie falsă
Nu ți-am cerut să readuni decât fărâme de speranță!
Și poate v-a veni o clipă când doar în gând te voi păstra
Tot construind o viață nouă când tu mereu vei regreta
Un zâmbet viu dar presărat cu dor și cu credință
Când astăzi știu: N-am meritat atâta suferință!
poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de AndreeaPalasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cîntecul ploaiei
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca și-n casă, -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiți de-ntristare... -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Ființa mea și simțirea
Sufăr și plîng amîndouă...
Viața-și urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
e seară și plouă!
din bulboană
răsar flori
cu lacrimi pe pleoape
rămas-am singuri
în abisul ce mușcă rotund
cu colți de gând
din amintiri zdrobite
Doamnă
rămas-am între destinații
în inima bulboanei
nici lacrimă nici abur
gene șterse de vânt
nici gând la suprafața lumii
Doamnă
și pașii ne sunt singuri
când plouă pe gânduri
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe
de ce mereu mergând pe drum
vorbesc tăcând și plâng în gând
de ce lacrimi curg dar nu ajung
să stingă durerea unui om
de ce nu tac când pot să plâng
de ce-aș vorbi când atunci când zac
de ce doar zac pe cripta vieții
aici nimeni nu trece
e frig și e atât de rece
doar moartea petrece
nu știu cine sunt
de ce sunt
dacă mai sunt
doar merg și plâng
și uneori întreb în gând
dar oare până când...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povață
Dac-al tău suflet e inexpugnabil,
Înconjurat c-un meterez solid,
Nimeni din lume nu va fi capabil
Să năruiască acest trainic zid.
Însă atunci când te ascunzi de viață
Îți pare totul searbăd și anost
Mai bine ascultă acum a mea povață
Și fii din nou așa precum ai fost.
Și spun aceste lucruri cu emfază
Și fără niciun fel de gând perfid
Poate rostirea mea te epatează,
Sau poate crezi că vreau să te desfid.
Deși, în sinea ta, tu îți dai seama
Că-mi este greu să fiu exhaustiv,
Și că de-aceea, doar îmi exprim teama,
Că te-ai însingurat fără motiv.
Eu știu ce zic, nu sunt elucubrații,
Căci viața are ritmul trepidant,
Și ea ne scoate-n cale noi tentații,
Iar cursul ei este mirobolant.
Ascultă-mă, nu mai fi abătută
Căci nu ești nicidecum năpăstuită
Și nu uita zicala cunoscută,
Că viața trebuie din plin trăită.
poezie de Octavian Cocoș (6 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu credeți gândurile voastre: "Eu sunt corpul" este un gând. "Eu sunt mintea" este un gând. "Eu sunt făcătorul" este un gând. Grija este doar un gând. Frica nu este decât un gând. Moartea nu este decât un gând.
citat din Ramana Maharshi
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă
Da, plouă cum n-am mai văzut
Și grele talăngi adormite,
Cum sună sub șuri învechite!
Cum sună în sufletu-mi mut!
Oh, plânsul și când plouă!
Și ce enervare pe gând!
Ce zi primitivă de tină!
O bolnavă fată vecină
Răcnește la ploaie, râzând..
Oh, plânsul și când plouă!
Da, plouăși sună umil
Că tot ce-i iubire și ură
Cu-o muzică tristă, de gură,
Pe-aproape s-aude-un copil.
Oh, plânsul și când plouă!
Ce basme și le spun!
Ce lume-așa goală de vise!
Și cum să nu plângi în abise,
Da, cum să nu mori și nebun?
Oh, plânsul și când plouă!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ploua pe afară
Când plouă rece pe afară
Să numeri lacrimile vagi,
Care din ceruri într-o doară
Plouă pe mine și pe dragi.
Și îmi e rece fără tine,
Și tremur când mai bate vânt,
Îmi este tot amărăciune,
Îmi ești durerea cât mai sunt.
Și plouă, plouă toată ziua,
Chiar dacă-i soare, dacă-i cald
Și simt în mine cum mă plouă,
Anunță ploi un mic herald.
E apă multă, multă apă,
Cade din cer peste pământ,
Cad lacrimile și se crapă
Din ochii mei și din cuvânt.
Când ploua rece pe afară
Să te gândești, să mă privești,
Din când în când, iară și iară,
Să te întrebi, mă mă iubești?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conștiința se auto-recunoaște ca simplă ființare în momentul în care ne disociem de gând. E starea noastră naturală de bebe, pe care o aveam dinainte de a învăța primul gând. Odată ce acest spațiu tainic a fost invadat de gânduri am creat prin identificare un "eu" fals. Când acest "eu" este văzut ca fals, disocierea de gândire este bruscă, spontană și mintea încetează să ne mai dea târcoale pe vecie. În loc să mergi cu gândul în afară/exterior, întoarce-ți atenția pe dos și mergi pe firul gândului în interior să îi vezi sursa. În acest fel căutătorul se dizolvă în cel veșnic căutat!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ochii mei...
Când ochii mei se vor închide
Și voi avea mâinile reci,
Tu atunci inima-ți deschide
Și pe la cripta mea să treci.
A tale lacrimi când vor curge
Vreau să le simt calde pe piept...
- Ca și amorul ce n-ajunge,
Deși eu încă-l mai aștept.
Te-ai rătăcit prin tainic gând
Și ai uitat că mai exist,
Grăbită te-am văzut plecând
Și de-atunci sufletul mi-e trist.
.......................................................
Acum sunt dus în veșnicie,
Eu cu speranța am murit,
Nu mi-ai dat iubirea mie,
Și pân' la moarte-am suferit.
poezie de Răzvan Isac (27 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă plouă
Mă plouă dincolo de visul vieții,
mă plouă cu tine,
culoare din ploi,
ridică-mi de poți cortinele ceții,
și lasă-mi să plouă o ploaie
de joi!
Îmi lasă să plouă pădurea
pe mine
și gândul, iubito, îmbibat doar de noi,
să simt gustul holdei sub coaja
de pâine,
să fim doar iubire, iubind
amândoi!
Ne plouă trecutul cu clipe
uitate,
ne plouă tăceri în săli de așteptare,
apusuri cu tine, atingeri
furate,
pe cât azi me place, ne plouă...
ne doare.
Ne plouă pe dealuri, iubirea lumină,
ne plouă un gând, rătăcind
depărtări,
ne plouă pământul mereu cu o vină,
la țărmuri de ape, pe tulpina
de mări.
poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu la margine de gând
Plouă în neștire azi, toamna plânge pribegind
Fă-mi din frunza ta un cufăr, să-nchid lacrima si un gând.
Ca să nu mai strâng la sân doar tristeți și amăgiri
Toamnă lacrimă de gheață, sufletul nu-mi rătăci.
Eu la margine de gând, visele le-am semănat,
O speranță să răsară, și cu lacrimi le-am udat.
Și o clipă de tăcere, răsădit-am lângă-un gând
Azi mă pierd cu înserarea, să prind visul rătăcit.
Ziua bună, toamna mea, cu tristețea te aștept,
Stai alăturea cu mine, spune-mi unde ti-am greșit?
Tu nu știi că iarna vine, singură-s azi și mi-e frig,
Și cărările din frunze, pentru mine-au dispărut?
Am fost doar un vânt pribeag, pe un țărm la malul mării,
M-ai lăsat pe un câmp pustiu, pașii mei au rătăcit.
Valuri-se întorc la mal, eu unde să mă întorc,
Azi, distrusă și tăcută, unde oare să m-ascund?
Gândurile mele toate, devenit-au amintiri
Viața curge înainte, tot mereu către amurg.
Cu regret te-treb pe tine, plâng degeaba si oftez,
Ce-ai avut viață cu mine, de mi-ai dat cruce să port?
poezie de Maria Nedelcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul din umbră
Mi-ai apărut, din nou, în gând,
Cum te știam: frumoasă;
Erai la ușa mea, sunând,
Și te-am poftit în casă.
-De ce ești trist? m-ai întrebat
Privirea ta e sumbră.
-Când te-am văzut, m-am bucurat,
Dar tu ești doar o umbră.
-Sunt umbră, da, sunt umbra ei,
Dar ea m-a vrut la tine,
A vrut în brațe să mă iei,
A vrut să-ți fie bine.
-Greșeala ei, greșeala mea!
De vină e uitarea,
Căci n-a venit când trebuia
Să-mi fie alinarea.
Acum și-n gând e prea târziu,
Iar visul de iubire
E doar al tău: nu pot să-ți fiu
Decât o amintire.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte de gând
Șoapte de gând,
Cu dor flămând,
Pot săruta,
Privirea ta.
Dar cum ar fi,
De mi-ai strivi,
Zborul tăcut,
Într-un sărut...
De-aș fi cuvânt,
Flutur în vânt,
Aș poposi,
Când te-aș iubi
Printre fiori,
Si-am fi culori,
Păsări de foc,
Flăcări în joc...
Timpul furat
Și-ntemnițat,
A devenit,
Un răsărit,
Pentru ca noi,
Un gând în doi,
Să fim izvor,
Șoaptei de dor...
poezie de Lili Albu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sus, boieri
Sus, boieri, nu mai dormiți,
Vremea e să vă treziți;
Casa să vă măturați
Lerui ler,
Și masa s-o încărcați
Lerui ler.
Că umblăm să colindăm
Și pe Domnul căutăm;
Din seara Ajunului
Lerui ler,
Până-ntr-a Crăciunului
Lerui ler.
Căci s-a născut Domn prea bun
În locașul lui Crăciun;
Căci s-a născut Domn frumos
Lerui ler,
Cu numele lui Cristos
Lerui ler.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai treci din când în când prin viața mea...
Dacă un gând fărâmițat de piatra uitării
În izvor de lacrimi se va transforma,
Vei auzi cântecul neterminat al mării
Trecând din când în când prin viața mea.
Dacă mai poți privi aceeași stea
De noi aleasă-n noaptea marilor iubiri,
Mai treci din când în când prin viața mea
Ca pe-o alee a unui parc cu amintiri...
De vei auzi un fel de chemare
Din adâncuri de trecut, de undeva,
Răspunde învechitei răni, ce încă doare,
Trecând din când în când prin viața mea...
poezie de Cristian Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea e tandră
Înfloream ca trandafirii sub mușcături
ne străpungeam cu dinții
ne sfâșiam
ne amestecam
ne adoram
eram toată doar tu
tot erai
doar eu
dar
abia atunci când
mi-ai desfăcut pumnul
mi-ai descleștat degetele
ți-ai așezat încet obrazul în palma mea
și mi-ai sărutat ușor linia vieții,
abia atunci
am numărat în gând
prima zi
de dragoste
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bun, ți-a venit gândul ăla nașpa... Dar cât poate să dureze un gând, când viața lui nu-i mai lungă decât viața unei umbre? Și cât de mult poate fi afectată Viața Eternă de un gând ce se aprinde și stinge fulgurant în ea?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!