Pescuind luna
Într-o noapte cu lună plină au venit la malul apei,
unii cu furci, unii cu greble,
alții cu site,
iar unul cu o cupă de argint.
Și au pescuit până când un călător, în trecere, le-a spus,
" Nebunilor,
pentru a prinde luna trebuie ca femeile voastre
să-și despletească părul și să-l desfășoare-n apă
luna cea vicleană va sări să prindă
plasa aceea de fire lucioase,
gâfâind și scuturându-și solzii până rămâne,
neagră și nemișcată, la picioarele voastre. "
Iar ei au pescuit cu pletele femeilor
până când un călător, în trecere, le-a spus
"Nebunilor,
chiar credeți că luna poate fi prinsă atât de lesne,
cu paiete și cu betele de mătase?
Trebuie să vă smulgeți din piept inimile
și să folosiți ca momeală-n cârlige-acele animale întunecate;
ce contează niște inimi pierdute când dai fir întins viselor?"
Și ei au pescuit cu inimile lor, încordate și fierbinți,
până când un călător, în trecere, le-a spus:
"Nebunilor,
la ce folosește luna unui om fără inimă?
Puneți-vă inimile la locul lor, îngenunchiați
și beți cum nu ați mai băut niciodată,
până când gâtlejurile voastre vor fi poleite cu argint,
iar vocile va vor fi asemeni clopoțeilor."
Și ei au pescuit cu buzele și cu limbile lor
până când apa a dispărut,
iar luna a alunecat departe
în mâlul moale, fără fund.
poezie de Lisel Mueller, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre apă
- poezii despre timp
- poezii despre păr
- poezii despre pescuit
- poezii despre femei
- poezii despre întuneric
- poezii despre încordare
- poezii despre zoologie
Citate similare
La noapte
La noapte am să împușc Luna!
La noapte, pe ulița de derbedeu,
Voi scoate luneta, flinta și briceagul,
Și-am să mă cert cu Dumnezeu!
La noapte-am să mă cațăr între stele!
Am să mă pun pe cer de-a curmeziș,
Am să înfig cuțitul până la prăsele,
La noapte, voi ieși din ascunziș.
La noapte, Luna va urla la mine!
Am să o-mpușc fără de vreun motiv.
La noapte sângele turbat din mine,
În Lună s-o vărsa definitiv.
La noapte, Luna-i sângerie
Și în al patrulea(!) pătrar.
La noapte, Luna nu va fi, se știe,
Decât o mască a vieților pierdute în zadar.
La noapte, Luna împușcată,
Va cere îndurare de la noi.
La noapte, când Luna în pătrar se-mparte,
Vom împărți lumea la doi.
A mea, va fi la dreapta de Luceafăr!
A ta, la stânga de Polar!
La noapte, Luna nu va fi a noastră,
Iar tu, iubito, nu vei avea habar.
La noapte, Luna, ia forma lupilor bătrâni de mare,
Ce vor urla la ceru-ntunecat.
La noapte, Luna ți-o voi pune la picioare.
Dar ce folos acum, că s-a' mpușcat?!
poezie de Simina Păun-Moise
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Lună
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre stele
- poezii despre roșu
- poezii despre religie
- poezii despre picioare
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Luna plină și micuța Frieda
Un amurg rece, venit deodată cu lătratul câinilor și cu scârțâitul fântânii
Și tu ascultând.
Plasa unui păianjen întinsă sub greutatea boabelor de rouă.
O ciutură pe ghizdele, plină și nemișcată, oglindă
Ademenind tremurul primei stele.
Vacile se îndreaptă printre lanuri către casă, învălurind tufișurile
Cu răsuflarea lor caldă.
Un râu întunecat de sânge, niște bolovani
Legănând laptele nemuls.
"Luna!" ai strigat tu deodată. "Luna! Luna!"
Iar luna a făcut un pas înapoi, ca un artist privind atent la o pictură
Care îl arată amuzată cu degetul.
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre câini, poezii despre vaci, poezii despre râuri, poezii despre rouă sau poezii despre păianjeni
Bând singur sub lumina lunii
Eu aici printre flori cu o singură cupă de vin;
Fără prieteni apropiați, îmi torn singur.
Ridic cupa către luna plină, îi implor compania,
Apoi mă întorc cu fața către umbra mea și deja suntem trei.
Luna nu știe cum să bea,
Iar umbra mea nu poate decât să-mi urmeze trupul.
Totuși, pentru o vreme fac luna și umbra tovarășii mei;
Pentru a avea bucuria întreagă, ea trebuie să țină până în zori.
Cânt luna se leagănă încoace și încolo.
Dansez umbra se răsfiră și tremură.
Cât sunt treaz, ne bucurăm împreună;
Când mă îmbăt, fiecare o apucă pe drumurile lui.
Fac legământ să călătoresc întotdeuna liber de sentimente,
Dându-le întâlnire departe, în Calea Lactee.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre bucurie, poezii despre prietenie, poezii despre lună plină, poezii despre lumina lunii, poezii despre libertate sau poezii despre flori
Bătrâni pescari la malul mării
Se întâlnesc acolo în fiecare dimineață... în fiecare zi a anului.
Se adună la capătul digului... cu toate sculele lor de pescuit.
Uneori se salută unul pe altul strigându-se pe nume.
Uneori doar își zâmbesc...
Uneori fac numai un gest cu mâna...
un semn cu ochiul sau din cap.
În vreme ce pun momeala-n cârlige și aruncă firele
sporovăiesc fără contenire despre viețile lor,
despre familii, iar uneori despre pescuit...
acești bătrâni pescari de la malul mării.
De-i întrebi, dacă-au pierdut o zi de pescuit vreodată,
ei îți răspund de-îndată...: " Noi? Niciodată."
Sunt fericiți dacă prind vreun pește,
iar dacă nu, împăcați.
Pentru că deși pescuitul i-a adus împreună,
din câte simt eu,
aici este vorba mai mult decât despre pescuit
acești bătrâni pescari de la malul mării...
poezie de Jim Yerman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre pești, poezii despre ochi, poezii despre mâini, poezii despre fericire sau poezii despre familie
Unii au spus: "Cu sudoarea frunții mele voi uda câmpul, și acesta va fi felul meu de a-l lăuda pe Creator." Dar a venit diavolul și le-a șoptit cu vocea mieroasă: "Va trebui să cari stânca asta până în vârful muntelui în fiecare zi și, când vei ajunge sus, ea se va rostogoli din nou până jos". Iar toți cei care credeau în diavol au spus: "Viața nu are nici o noimă, e repetarea aceleiași sarcini." Iar cei care nu credeau în diavol au răspuns: "Atunci am să încep să iubesc piatra pe care trebuie să o car până în vârful muntelui. Astfel, fiecare clipă lângă ea va fi o clipă petrecută lângă ceea ce iubesc." Ofranda este rugăciunea fără cuvinte. Și, ca orice rugăciune, ea cere disciplină dar disciplina nu este sclavie, ci alegere.
Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Munca și ofranda"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie, citate despre draci, citate despre voce, citate despre viață, citate despre stânci, citate despre sclavie, citate despre munți, citate despre miere sau citate despre laudă
Rotirile mâinii
... se-ntorc trăirile ierbii
se rumenesc la focul mocnit
și-adorm în poala uitării
și visează că dorm
și se trezesc
când râzând
când vuind
tu măsoară arămitele gânduri
de când până când
tulburare
de când până unde
îndemn
cum urcă treptele cerului, dorul
zilei de ieri și de mâine
așa drumuri bune și rele
în ploile albe rămân
tu măsoară prundișul cu pasul
de când până când
fără seamăn
de când până unde
zidirea de viu
cresc rotirile mâinii în valuri
și Luna mijește a taină
cum iarba
cineva macină
tăcerile și chemările lumii
și altcineva
încarcă la Jiu
tu măsoară odată cu ziua
de când până când
roată
de când până unde
uimiri
și vremuie uitările-n poală
și vântu-și scutură floarea
asemeni
și necuprinsul de suflet măsoară
parfumul
și ochiul plămădește cascade
și numai acorduri afabile curg
în praful și pulberea mării
măsurându-ne multul
de când până când
țintuirile mâinii
de când până unde
lumini...
poezie de Maria Pirlogea (2015)
Adăugat de mariada
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre somn sau poezii despre ploaie
Străjerul vieții... luna
De ce să pleci când n-ai habar
Că viața e prea dură?
De ce să pleci când e-n zadar
Pe drumul fără lună?
Căci viața e un sentiment
Nu e o faptă-n sine,
Iar gândurile toate reci
Le uiți când vin la tine.
Chiar dacă sari peste greșeli
Sau treci direct prin ele
Din viața asta făr' de legi
Tu chiar acuma poți să pleci,
Iar luna va rămâne.
Și tot așa, privind în jos
Să mergi în alte locuri
Crezi oare că e mai frumos?
Că alți-ți vor norocul?
Privește-n sus și stai mai drept
Căci luna e deasupra
Și lupt-acum,
Și stai pe veci
În viața asta fără legi
Și fără de nimic.
poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simțurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Anabella Eliza Cotovanu despre viață, citate de Anabella Eliza Cotovanu despre timp, poezii despre noroc, poezii despre legi, poezii despre gânduri, citate de Anabella Eliza Cotovanu despre gânduri, poezii despre greșeli sau poezii despre frumusețe
Înțelepciunea strigă pe uliță și în piele își ridică glasul său. Ea propovăduiește la răspântiile zgomotoase; înaintea porților cetății își spune cuvântul: "Până când, proștilor, veți iubi prostia? Până când, nebunilor, veți iubi nebunia? Și voi, neștiutorilor, până când veți urî știința? Întoarceți-vă iarăși la mustrarea mea și iată eu voi turna peste voi duhul meu și vă voi vesti cuvintele mele. Chematu-v-am, dar voi n-ați luat aminte! Întinsu-mi-am mâna și n-a fost cine să ia seama! Ci ați lepădat toate sfaturile mele și mustrările mele nu le-ați primit. De aceea și eu voi râde de pieirea voastră și mă voi bucura când va veni groaza peste voi, când va veni peste voi necazul ca furtuna și când nenorocirea ca vijelia vă va cuprinde. Atunci mă vor chema, dar eu nu voi răspunde; din zori mă vor căuta și nu mă vor afla, pentru că ei au urât știința și frica de Dumnezeu n-au ales-o, fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele și cercetarea mea au disprețuit-o. Mânca-vor din rodul căii lor și de sfaturile lor sătura-se-vor, căci îndărătnicia omoară pe cei proști și nepăsarea pierde pe cei fără minte; iar cel ce mă ascultă va trăi în pace și liniște și de rele nu se va teme".
Solomon în Pildele lui Solomon, Cum se dobândește și se pierde înțelepciunea - 1:20-33
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prostie, citate despre râs, citate despre nebunie, citate despre cuvinte, citate despre înțelepciune, citate despre știință sau citate despre sfaturi
Iubiți-vă unul pe celălalt
V-ați născut împreună și veți fi împreună pentru eternitate.
Veți fi împreună când aripile îngerului morții vă vor spulbera zilele.
O, veți fi împreună chiar în tăcerea memoriei lui Dumnezeu.
Dar lăsați puțin spațiu în îmbrățișarea voastră,
Pentru ca briza paradisului să danseze între voi.
Iubiți-vă unul pe altul, dar nu puneți lanțuri iubirii:
Lăsați-o să fie o maree unduitoare între țărmurile sufletelor voastre.
Umpleți-vă paharele unul altuia, dar nu beți dintr-un singur pahar.
Dăruiți unul celuilat din pâinea voastră, dar nu mâncați aceeași pâine.
Cântați și dansați împreună, și fiți veseli, dar lăsați-l întreg pe celălalt,
Până și strunele lăutei sunt singure, deși vibrează la aceeași melodie.
Dăruiți-vă inimile, dar fără să fie prizonerele celuilalt.
Numai brațele vieții pot cuprinde inimile voastre în întregime;
Și stați împreună, dar nu prea aproape:
Coloanele templului nu sunt lipite,
Iar stejarul și chiparosul nu cresc unul în umbra altuia.
poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre muzică, poezii despre îngeri, poezii despre zile sau poezii despre stejari
Dansează-mă...
Dansează-mă
până îmi vor crește aripi
în loc de picioare
iar sângele
să mi se aștearnă
ca o poteca
pentru acei pelerini
ce poartă luna pe frunte
fără ca pintenii timpului
să-i fi atins.
Dansează-mă
ca și când ar umbla moartea
pe strada mea
și eu aș vrea să mă înalț
să văd cum e
când îți urlă pământul
sub tălpile-păsări
de teamă că nu se vor întoarce pe el...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pelerinaj, poezii despre moarte, poezii despre frică, poezii despre creștere, poezii despre aripi sau poezii despre Pământ
Vedere de seară
În fiecare seară, tatăl soarelui din dimineața următoare
Moare.
Luna tânără, trăiește după ce moare luna bătrână
O lună.
Stelele sunt atât de departe, încât seamănă cu mamele lor
Până mor.
Femeie, să fii mama iubitei mele sau fata ei
Vrei?
Că de când nu mai văd foarte bine, mă încurc și pe mine
Cu mine!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 aprilie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre tinerețe, poezii despre seară sau poezii despre iubire
Gică! La pescuit
Păstrăvul, pește de munte,
Să-l prinzi? Dă bătăi de cap,
Sigur te apucă criza
Până să-l coci la proțap.
epigramă de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri (august 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre păstrăvi, epigrame despre pești, epigrame despre pescuit, epigrame despre munți sau epigrame despre criză
Când toamna mă duce
Și luna mă duce
atât de aprinsă
de dor
de durere
până când pământul mă duce
încordat prin tăceri
până când
poezie de Eli Gîlcescu (17 septembrie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre durere sau poezii despre dor
Până când stelele vor apărea
Ține-mă în brațele tale
Înconjoară-mă cu iubirea ta
Mai rămâi cu mine o vreme
Până când stelele vor apărea.
Lasă luna să se oglindească
În ochii tăi iubitori și onești
Căci noaptea asta eu am nevoie
Să simt cât de mult mă iubești.
poezie de Philipa James, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără relevanță
ce cred nu mai are relevanță
contează numai că ne-am întâlnit
când iubirea trebuia strigată
cu frunzele căzute peste buze
când eu trebuia să te trăiesc
până la prăpastie
și tu trebuia să mă prefaci
în luna unui pârâu
ce am spus nu mai are semnificație
contează doar sărutul săvârșit
visând
doar iarba călcată din dragoste
și cercul acela de foc
care ne strângea unul în altul
de parcă eu eram în tine
sufocat
și tu te sfâșiai
într-o pasăre țipătoare
cu petale galbene
de vânt
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre sărut, poezii despre păsări, poezii despre prăpăstii, poezii despre galben sau poezii despre frunze
Visul unei ciuturi goale
Sub luna plină
Iubirea mea
Ciutura goală
De la fântână
La miezul nopții
Luna se coboară pe Pământ
Și vine la apă
Iar ciutura se coboară la apă
Și vine la Lună.
Rămân amândouă
Pline și ude
Până la ziuă.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul nopții
Eu nu dau niciodată prima lovitură până când piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie să îi fac. Aștept până când imaginea interioară s-a format bine în mintea mea. Câteodată durează săptămâni întregi până când piatra îmi vorbește. Trebuie să privesc foarte atent înlăuntrul ei. Nu mă uit la vreo aparență. Mă depărtez cât mai mult posibil de aparențe.
citat celebru din Constantin Brâncuși
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre timp, citate de Constantin Brâncuși despre timp, citate despre săptămâni, citate despre posibilitate sau citate despre imagine
Făt-Frumos porni și el tot pe oțopina lui. Iar după ce trecu toată oastea făcând haz de dânsul cum se muncea ca să-și scoață iapa din noroi, se îmbrăcă cu hainele cele cu soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în umeri, își lăsă părul de aur pe spate, încălecă calul și într-un minut fu iarăși pe munte, unde aștepta să vază ce s-o întâmpla. Se întâlniră oștile, se loviră din mai multe părți și se tăiau unii pre alții fără de cruțare, atâta erau de înverșunați ostașii. Iar când fu către seară, când văzu că oștirea vrăjmașe era să ia în goană pre a împăratului, unde se repezi odată Făt-Frumos din munte ca un fulger; și unde trăsni în mijlocul lor, încât se îngroziră de nu mai știau ce fac. Strălucirea hainelor lui Făt-Frumos până într-atâta orbise și zăpăcise pe vrăjmaș de nu mai știau oștile unde se află.
Petre Ispirescu în Făt-Frumos cu părul de aur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre armată, citate despre vestimentație, citate despre cai, citate despre umor, citate despre seară, citate despre păr blond sau citate despre păr
Până ajungi unde nimeni
trebuie să mai faci un pas
și încă un pas
până la mal
și să fii tu malul de care se agață
cei ce vin din larg
obosiți
trebuie să-ți continui drumul printre stânci
chiar și atunci când capetele mici de șobolani
te împresoară
cu căldura valului lor
dinții lor mărunți
rod malul abrupt
rod carnea albă
ronțăie drumul
pe care trebuie să mergi mai departe
până ajungi unde nimeni nu este
poezie de Angela Furtună din Prizonier în Ego (1998)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre dinți sau poezii despre alb
Două distanțe de o frunză
Când nu vrei să vorbești cu nimeni
Când ți se urcă sufletul pe aripi moi
Până la ceruri
Ori găsești în oameni Luna în eclipsă
Scrie-mi pe un petic de stea.
Spune-mi cum s-a răcit pământul din urma lor
Cum se-nfierbântă frunzele moarte
În vântul răsucit al toamnei
De parcă ar fi aripi de stele.
Când nu ai nimic de spus și vrei să taci
Rotește-ți inima către mine
Să zac la umbra ei.
Tu să calci dumnezeiește
Pentru un sărut
Urcându-ți buzele pe ochii mei.
Scrie-mi când
Două distanțe de o frunză
Ne despart privirile.
Altfel tot largul lumii mi se pare a fi cenușă
Fără tine.
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire