Beția dulce-a clipei
Dinspre calende se invocă sfinții
Priviri încremenesc în legănare,
Norocu-mi este împlinirea minții,
Când buzele timide-și cer iertare.
Beția dulce-a clipei... mă seduce
Și mă-nvârtește-n dans amețitor
Lăsându-mă apoi într-o răscruce
A timpului rebel... și-nvingător
Te simt în mine ca pe-o sărutare.
Ca pe un zâmbet proaspăt inflorit,
În dimineti ascunse după soare,
Când sânul tău, tresaltă, fericit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mă joc abil cu razele de soare
Mi te acopăr cu nisip de aur,
Pe-o plajă risipită-n univers,
Adăpostind în tine un tezaur
Și fluturii... etericului vers.
Mă joc abil cu razele de soare
Și valurile albastre-ntr-un festin,
De litere ce ard ca o-ntrebare...
Când bate ceasul timpului puțin.
Apoi te scald în clipele rebele
Și te înfășor în tainice priviri,
Ascunsă te păstrez de toate cele,
Ca pe-un balsam exotic... de iubiri
Mi te-nvelesc cu visele spre seară,
Redesenând... speranțe-n așternut,
Cu sânii tăi vibrând ca o vioară
Și buzele topite-ntr-un sărut.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buze flămânde
Mi-s buzele de dor flămânde
Și ard, visând la alte buze,
S-ar odihni pe ochi, rotunde,
Pe sânul stâng, ar fi ventuze.
Te vor... alunecând în mine
Și zvârcolirea ți-o doresc,
Pe al tău trup le este bine,
Ușor și-adânc... îl dezgolesc.
Și mă afund nebun în tine,
Pe sfârcul drept când te sărut,
Te port spre clipele divine
Și-o luăm mereu, de la-nceput.
Și iar, mi-s buzele flămânde,
Prin degete, te simt, vibrând,
Cu tine m-aș iubi oriunde,
Ce dulce ești, când te pătrund.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buze flămânde
Mi-s buzele de dor flămânde
Și ard, visând, la alte buze,
S-ar odihni pe ochi, rotunde,
Pe sânul stâng ar fi ventuze.
Te vor alunecând în mine
Și zvârcolirea... ți-o doresc,
Pe al tău trup le este bine,
Ușor și-adânc... îl dezgolesc.
Și mă afund nebun în tine,
Pe sfârcul drept când te sărut,
Te port spre clipele divine
Și-o luăm mereu, de la-nceput.
Și iar, mi-s buzele flămânde,
Prin degete, te simt, vibrând,
Cu tine m-aș iubi oriunde,
Ce dulce ești, când te pătrund.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai stai
Mai stai o clipă, vara trece
Și strânge-mă într-un sărut,
Când sufletul... încă petrece
Dinspre târziu, spre început.
Iubește-mă, este iar toamnă
Și-atinge-mă... să-ți fiu noroc,
A lacrimei iertare... doamnă,
Trupul arzând nebun în foc.
Cuprinde-mă și mă-ncălzește
La sânul tău... de-o fi să plouă,
Păstrează-mă și mă-ntregește
Cu stropi de dor, în lună nouă.
Mai stai... ascunde-mă în tine
Și-n visul ce te dezgolește,
Când vântul patimilor vine
Fără a ști... ce mai găsește.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecute primăveri și veri nebune
Trecute veri și primăveri nebune
Mereu ascunse dup-un felinar
Ce arde-n suflet ultimul tăciune
Și-ascunde fumul patimei de jar.
Vă regăsesc în frunze de aramă
Când toamnele se-mprăștie tăcut
Făcând nemărginirilor... reclamă
Și taine risipesc... prin așternut.
Dezleg apoi cuvintele... a ploaie,
Atingeri... și speranțe ce mă ard,
Lăsându-mă-n apus fără de straie
Trăind iubiri... la umbra unui gard.
Va bate vânt rebel, în dușmănie,
Stele albastre... vor pândi discret,
Îmbrățișări, ce n-am crezut să fie
Decât în mintea... marelui poet.
Și mă întorc spre tine... veșnicie,
Încă mai vrei, pe buze, să mă ai
Ca pe-o dulceață caldă... sidefie,
Pusă-n aroma șoaptelor de crai.
Trecute primăveri și veri nebune
Reinventate-n toamne, ca un dor.
Când soarele la sânul tău apune
Rugându-mă în tine... să cobor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri dezgolite de veșminte
Patul meu, te-așteaptă dulce,
Să te-ascundă-ntre cuvinte,
Când vor gânduri să se culce
Dezgolite de veștminte.
Lasă-te-ntre perne-ntinsă
Și cuibar îți fă din mine,
De-un sărut când ești atinsă,
Peste sânul stâng, știi bine.
Te topește-ncet, ca fulgul
Peste pieptu-mi ars de dor,
Cerul când ascunde-amurgul,
Într-o clipă de amor.
Cad în așternut, luceferi,
Aruncând scântei și foc,
Cât mai suntem încă teferi
Vreau în tine să-mi faci loc.
Și în noaptea asta sfântă,
Când priviri sclipesc nebune,
Palmele-mi adânc frământă
Trupu-ncins, ca un cărbune.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita mea cu vise interzise
Iubita mea... cu vise interzise,
Cu păr de cer și stele călătoare,
Păcatele de azi îți sunt prescrise
Și dorurile-s toate în ulcioare.
Iubita mea, te voi iubi oriunde,
Cu frenezia clipei... de tumult,
Când pasiunea-n inimă pătrunde
Și șoapta dulce-a iernilor... ascult.
Iubita mea, cu tainice smaralde
Ascunse în dulceața unui gând,
Când patimile nu pot a fi calde,
Mă-mbrățișază tandru... peste rând.
Și mă-nvelește-n coala de hârtie,
În inocența pașilor târzii,
În clipa de amor și de beție
Când bate ceasul înspre erezii.
Iubita mea... cu vise interzise,
Cu păr de cer și stele călătoare,
Păcatele demult îți sunt prescrise
Și dorurile-s toate în ulcioare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă caută iubire prin ninsori
Mă caută iubire!... prin ninsori,
Ce viscolesc atâta de rotund,
Când visele se-ncurcă uneori
Si-n dimineți tăcute, se-ascund.
Apoi m-atinge cu o sărutare,
Mă vindecă de dor și amintiri,
Uitărilor... ridică-le altare
Și mă sfințește cu nemărginiri.
Pe trupul meu omătu-i închinare
Târzie... și scăldată-n răsărit,
Când ning luceferii a sărbătoare
Și sufletul rebel... a tresărit.
Mă caută iubire!... prin zăpezi,
Când zorii ning a dragoste nebună
Și fulgii tot aleargă-nspre livezi
De crezi că veșnicia se răzbună.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu îndrăgostită
Uite cum se lasă seara,
Vise-ncep a-nmugurii,
Melancolică-i chitara
Și tu vrei... a mă iubi.
Uite luna... cum apare
Sus pe cerul fără nor,
Căutând... răscolitoare
Ochii tăi nebuni de dor.
Cad luceferii-n cărare
Și pe chipul tău curat,
Inocentă... ca o floare,
Asfințitu-ai fermecat.
Port sărutul tău pe buze
Definind... un dulce-amor
Și apusu-ntreg de frunze
Ce mă-nvață lin... să zbor.
Palma... sânul ți-l cuprinde
Și-l stârnește-nspre trăiri,
Când tot cerul se aprinde
Peste pulberi... de zefiri.
Tremură coapsa-n dorință
Mângâind-o... până când,
Ne simțim doar o ființă
Într-o viață... ca un gând.
Înger blând și zână bună,
Clipa patimei... de ieri,
Peste-mbrățișări stăpână,
Ești sfințită de tăceri.
Pică seara-nspre răscruce
Și-n parfum... de trandafiri
Ce-așteptările... seduce,
Tălmăcind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A mai trecut un an
A mai trecut plin de-ntrebări, încă un an
Și-n dimineți, abia simțit... ai pus culoare,
Reașezând păcate vechi într-un roman,
Făcând din clipe evantai... și sărbătoare.
Au mai trecut amiezi arzânde, fără rost,
Spre depărtări tot căutând... neștiutoare,
La pieptul lui poate că tu, nici nu ai fost,
Dar așteptai dinspre destin... o sărutare.
A mai trecut... înc-un amurg... însângerat,
Năluci și ploi răstălmăcind a ta chemare
Pusă-ntr-un dor... reverberând... manierat
Și aruncând... flămând priviri... năucitoare.
Au mai trecut... atâtea nopți... fără de stele,
Ascunse taine-au prins aripi... ca o mirare
Dintr-un album de clipe reci... sau infidele,
Când curge luna-n trupul tău... ispititoare.
A mai trecut... plin de-ntrebări... încă un an,
L-ai aruncat făr-de regrete-n... Carul Mare,
Când timpu-alergă... ca o umbră... pe tavan
Și-un ornic bate... a trecut... și a schimbare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reîmpărțind iubirile la doi
Ridic privirea înspre verzi destine,
Iubiri rebele... re-mpărțind la doi
Și te-nfășor cu trupul meu, pe tine,
Când cerul vieții ninge peste noi.
Ca-ntr-un alint... ispitele ne leagă
Tot împletind atingeri diavolești
Și încercând nebune să-nțeleagă
De voi pleca... sau dacă mă oprești.
Mă tragi ușor... pe trupul care arde
În profunzimi fierbinți, fără cusur,
Eliberând privirea de smaralde
Și sânul, ce mă-ndeamnă să te fur.
Desfac abil a coapselor răscruce
Și scutur curcubeul... de tăceri,
În dimineți ce vor a mă seduce
Bătând la poarta viselor... de ieri.
Și iar ridic privirile-nspre tine,
Reîmpărțind iubirile... la doi,
În așternutul marilor destine
Când cerul vieții ninge peste noi
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai am o sărutare
Mai am o sărutare pentru tine,
Tu știi... iubito!... unde-i locul ei,
Pe sânul cu sclipiri diamantine,
Sau pe tăcerea buzelor scântei.
Se umple parcă cerul de lumină
Și-mbrățișările... ne dezgolesc,
Când patima-i lipită... de retină,
Iar focul se înalță diavolesc.
Mai am o sărutare... nenuntită,
Alunecând spre coapsele de foc
Și răscolind... pârdalnica ispită,
Între mătăsuri pline de noroc
Dansează flăcări... ireal de dulce,
Obrazu-i roșu... ca un nobil vin,
Ce știe-ntre păcate să ne-arunce
Topindu-ne... puțin câte puțin.
Mai am o sărutare... îndrăzneață,
Ce risipește-n trupuri veșnicii
Gălăgioase ca o precupeață
Ce vinde inocentă... erezii.
Trosnește lemnul magicei clipite
Privirile tot leagă și dezleagă,
Soroacele nebunelor ursite
Afară ninge... cine să-nțeleagă?
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am cules
Te-am cules din flori... iubire,
Într-o seară fermecată,
Dinspre margini de uimire
Fără gard... și fără poartă.
Te-am cules din clipa rece,
Și din frunza de trifoi,
Când stau fluturii să plece
Și când sânii-ți-erau goi.
Te-am cules târziu... din vise,
Tainică și zâmbitoare,
Sau din gânduri interzise,
Calde... ca o sărutare.
Te-am cules dintr-o poveste,
Ca un prinț rătăcitor,
Dintre astrele celeste
Pitulate dup-un nor.
Te-am cules... dinspre lumină,
Și din candela sfințită,
Când luceferi stau să vină
Și când luna-i... părăsită.
Te-am cules din depărtare
Și din așteptări adânci,
Dintr-un val pierdut de mare,
Trist, încolăcit pe stânci.
Te-am cules... știu asta bine,
Din parfum de trandafiri,
Din smaralde și rubine,
Din speranțe... și-mpliniri.
Te-am cules din veșnicie,
Dintre doruri și tăceri,
Din extaz, din agonie,
Din durere sau plăceri.
poezie de Constantin Triță din Trubadur prin dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumătate din mine
În fiecare seară pleci cu un tren nevăzut,
ieși din viața mea pe jumătate
și abia în zori revenim un întreg,
spunându-mi că buzele mele
au cea mai gustoasă aromă de cafea.
În fiecare zi
mă simt ca un înger crescut la sânul tău
mirosind a iarbă proaspăt cosită
când îmi scutur părul
fără să-mi pese
că moartea îmi suflă în ceafă...
Și chiar dacă pleci jumătate din mine,
la fel de frumos bate ceasul vieții...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când am iubirea ta cu mine
Când am iubirea ta cu mine-i
Mai dulce-a mierlelor cântare,
Înfloresc macii pe coline
Iar soarele arde mai tare.
Când am iubirea ta cu mine
Trec toate grijile deodată
Și pot s-adorm fără suspine
Căci mă simt binecuvântată.
Când am iubirea ta cu mine
Și cerul pare mai senin.
Și orice-aș vrea să fac, știu bine,
Că va fi un succes deplin.
Îmi e de-ajuns doar o privire,
Un zâmbet sau o vorbă blândă,
Și-a mea e-ntreaga omenire,
Prin tine îngeri-mi cuvântă!
Tu îmi ești sprijin și noroc,
Puterea mea de-a face bine
Și trec prin apă și prin foc
Când am iubirea ta cu mine!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa sentință... execut
Instigi priviri și-atingeri blânde,
Zâmbești și plângi... vrăjitorie,
Când palmele cuprind plăpânde
Un infinit... de nostalgie.
Complicități... arunci în suflet
Și raze care ard... cumplit,
Enigma... veșnicului umblet,
Cuvântul încă... nerostit.
Compui apoi... nemărginirea,
Din ape... vise... și tăceri,
Punând în slove, strălucirea
Și-argintul ultimelor veri.
Te culci și te trezești... cu mine
Ca un sărut... pe sânul drept,
Ce vrea picanterii virgine,
Pe sfârcul viu... ca un accept.
Și mă condamni... poruncitoare,
Doi ani întregi să te sărut,
Fără a pune... o-ntrebare
Așa sentință... execut.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te gândești la mine
Când te gândești la mine și ți-e dor,
Din gândurile tale mă coboară,
Sărută-mă... i-atâta de ușor
Și-n așternutul moale mă doboară.
Ia-mi părul și pe perne mi-l răsfiră,
Gustă mireasma trupului de foc,
Ești ca și marea care se înșiră
Pe-o plajă goală, când își face loc.
Caut obrazul pentru... sărutare,
Pe jar pun pasiunea drept zălog,
E gura ta, cea mai fierbinte, oare!
Sau va rămâne doar un biet prolog.
Dezbracă-mă de vorbe-n mângâieri,
Deschide ușa templului când bat,
Nimic nu-i azi, așa cum a fost ieri,
Din noaptea asta, parcă-s mai bărbat.
Tine-mă strâns, căldura dă-mi-o toată,
În inimă și-n pori vreau să te simt,
Adânc pătrund în trupul tau de fată,
Ești viața mea și nu pot să te mint.
Ca și nebunii... ne iubim sălbatic,
În noaptea vieții... ceasul e oprit,
Luceafărul, pe cer, e singuratic,
Amorul... două trupuri... a unit.
Și dacă risipiți vor fi fiorii,
Iar patima să o strunim e greu,
La pieptul tău, trezit voi fi de zorii,
Ce adevărul l-au știut, mereu.
Doar tu și eu... în patul ca o floare,
Mi-e dimineața dulcele păcat,
Pe trupu -ți gol mai pun o sărutare
Și-apoi iubito, iarași, am plecat.
poezie de Constantin Triță din Trubadur prin dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limpedele gândului
Limpedele gândului... mă ține,
Verilor răcoare-nspre amurg,
Flacără pătrunsă-ntre rubine
Și albastru ochilor ce plâng.
Aș putea rămâne... într-o doară,
Cumpănă sărutului străin,
Fluturii-n petale de coboară
Ignorând ermeticul destin.
Uneori... frumoasa mea iubită,
Palmele-s cuvinte și tăceri,
Înflorind pe-a sânilor ispită
Când apar ai nopții grăniceri.
Te-aș cuprinde într-o legănare,
Fluturând speranțe încă verzi
Și dosind regrete-n buzunare
Când în iarbă... patimile-așezi.
Mă voi da păcatelor... încinse,
Stelelor, ca un descântec viu,
Buzelor ce ard... abia atinse
De prezentul tainic, sidefiu.
Limpedele gândului... m-aruncă,
Așteptând tomnatice plăceri
Și ursitele, ca pe-o poruncă,
Din arșița nu știu cărei veri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești floarea dulce-a macilor din vise
Esti floarea dulce-a macilor din șoapte,
Ascunsă în adâncuri de suflete rebele,
Când bate ceasu-a dor de buze coapte
Și inima aleargă prin pulberea de stele.
Se înroșește zarea topindu-se-n petale,
Privirea zâmbitoare pică-n sărut de foc
Și dansul... ca o vrajă... de tinere vestale
Aprinde vâlvătaia de patimi... și noroc.
Cuvinte dezgolite... par mlădieri divine,
Dobândă pentru suflet în firele de fum,
Chemări demențiale spre clipele puține,
Iubirea ca o haină... căzută peste drum.
Ești floarea dulce-a macilor... din vise,
Înghețul și dezghețul trăirilor trupești,
Când fulgeră cu fluturi la ore indecise
Și te-nfășor iubito... în magice povești.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra tinereții
Se-ascunde după val și după șoapte,
Umbra fierbinte-a tineretii mele,
Păstrată în parfum de micșunele
Și în argintul stelelor de noapte
Firavă și gingașă... ca o floare,
Nu m-a pierdut vâltorilor, nici ceții,
O cântă în metafore... poeții,
Risipitori de vise... pe cărare
Pare un vis de primăvară tristă,
Cu iarba și cu mugurii... mijind,
Când dinspre veșnicie mă cuprind
Tăcerile ascunse... în batistă.
Și-a încercat norocul, oare unde?
În fluture, în dor, în asfințit
Un orizont... la minus infinit
Care în suflete, mereu, pătrunde.
Același eu, pornind spre înainte,
Cu siguranța umbrei, drept atu,
Ce nu a spus și nu va spune, nu,
Când depărtarea curge în cuvinte.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!