A șaptezecea oară...
Din palme de pământ curge o cascadă,
Iarna înghețată, țurțuri, vrea s-o vadă,
Să urce peste dânsa în papucei de vată,
Să cuprindă lumea în veșnicii brodată.
Cascada nu ascultă, palma-i de pământ,
Adună în suflarea-i foalele de vânt,
Scoate ghioceii din coarnele de melc,
Pune curcubeul pe frunți în semicerc.
Râd munți-nalți, cu fălcile în soare,
Aruncă-a iernii cușmă spre păsări călătoare,
În inima-mi zglobie, a șaptezecea oară,
Se instalează sigur o nouă primăvară.
Îmi iau papuci poetici, deretic printre rime,
Rămân precum cascada, mai verde în iubire,
Tu-mi întreții prezentul cu farmec și plăcere,
Urcăm în spațiul nostru cu vârsta în mistere.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Între pământ și soare
Între pământ și soare,
Nu am nicio scăpare,
Dar voi fugi, se pare?
Pe o ușă secretă,
Într-o lume discretă,
Într-o lume născândă,
Ce miroase a udă!
Cu mâini vii, călătoare,
Privind liniști de mare,
Și frunți calme, ce plutesc
Senine în vânt domnesc,
S-admir păsări din înalt,
Vopsind cerul tot în alb,
Să ascult iarba verde,
Privirea să-mi dezmierde,
Și cu fața spre zenit,
Să beau un nou răsărit!
poezie de Gheorghe Alionte
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transfuzii de iubire
Toamna își arata petalele de sânge,
De frunze prin ogradă ca un mare preș,
Vântul le înalță, le-alungă, le adună,
Niciodată în muncă nu dă greș.
Transfuzii colorate cerute de pământ
Trâmbițează iarna care stă să vină,
Sufletul în mine aprinde-o lumânare
Așteptând iubiri din floarea ta senină.
Ne-or dezgheța în cântec păsări călătoare
Când ghioceii vieții se-ndesesc în păr,
Mă las sub luna plină la pieptul tău cu dor,
Transfuzii de iubire să-mi faci gustând un măr.
Branula, n-o schimbăm, de alt măr îmi pui
În gura existenței, să mă trezești la viață,
După ce mă saturi de transfuzii multe
Îmi șoptești: când pleci, e dimineață?!
Mă furișez în toamnă prin petele de sânge,
În ograda largă doar frunzele foșnesc,
Un câine din vecini a apucat să urle,
Iarna mă cuprinde și-n urmă tot privesc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cascada de fluturi albi
Mă-nconjur de gândul
care a născut rădăcinile
pe care se sprijină lumea.
Au înmugurit demult frunze
în prelungirea mea,
cerul curge într-o cascada
de fluturi albi
a căror respirație
se îmbrățișează rotund
de fiecare dată când deschid ochii
simțind intersecții
crescându-mi din palme
poezie de Iuliana Șerban
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punct final
Zarea ține orizontul
Pe oase nevăzute.
Dealuri călătoare
Prin ochiul meu trec.
Tu porți cobilița
La fântâna trăiniciei
Din care curcubeul
Își soarbe culorile.
La cascada inimii
Orizontul se întreabă
Până unde ține
Imaginația mea
Definită ca un
Punct final
Sprijinit
Pe oase nevăzute!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mână întinsă...
O mână întinsă spre Tine, Doamne,
Mă-nalță din dureri spre plăceri,
Spre lumina de vis, spre iubire,
Spre ieșirea din trecute tăceri.
O mână crescută din bunul pământ,
Cu ierburi, cu pajiște-ntinsă,
Cu munții ce-au fesuri de brazi,
Vrea rugămintea de mamă atinsă.
Păsări din zbor și stele din nalt
Să-mi fie prin dânsa aproape în viață,
Raiul măreț pentru copiii copilului om,
S-aducă speranță, nu tulbure ceață.
Mâna-i întinsă, primește-o la Tine,
Dăruiește-i nemuritor împlinire,
Pace în suflet și nu întunecimi;
Dă-ne o fărâmă din veșnica iubire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-mi, Primăvară!
Spune-mi, Primăvară cochetă,
Unde ai ascuns harfele iernii înghețate de ger?
În murmur de izvoare limpezi sub cer?
Că s-au zbătut în zadar să reziste în anotimp de revistă,
Doar glasul lor sticlos purtat de vânt
În ecouri trecute, vesele sau triste,
Îmi amintesc cea fost ieri, în tainice clipe,
Vise peste vise.
Iată, ici colo câte un pâlc de Brândușe cu guler alb regesc,
Râd în albastru violet îngeresc,
Ghioceii golași, mândri nevoie mare,
Că sunt râvniți de ziua mamelor și la oraș,
Fac horă în cărare,
Căci Primăvara e în parcare.
Miresmele iernii încă mai inundă umed văzduhul,
Oamenii frumoși sunt mult mai bogați cu duhul,
Primăvara e numai zâmbet în floare pe orice cărare,
De la munte până la mare, bucuria curge în valuri la vale,
În natură, printre oameni și necuvântătoare,
Iarna cred că e plecată la mare.
Mii de ciripitoare gălăgioase, călătoare de după iernat,
Se întrec în concerte vii de invidiat, prin tufe golașe,
Sfidând liniștea albă de altădat.
Curcubeele eșarfe divine, picuri de soare și ploaie,
Fac paradă de neuitat
Amintind lumii pacea divină, necondiționat.
Primăvară, miracol ceresc ne-ai fermecat
Cu parfumurile tale îmbătătoare,
Iarna elegant ai alungat-o din cale,
Precum norii raza de soare.
Primăvară snop de amprente,
Cu și fără grai, la gleznă de rai,
Romață sub cerul nopții înstelat,
Toți te-am așteptat, în mii de fregvențe.
poezie de Valeria Mahok (23 martie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cascada
E strigătul
De disperare
Al unui râu
Ce-a întâlnit
În cale
Șirag de stânci
Și în cascadă
S-aruncă
Peste prag
Să vadă
Tot omul
Că-i victorios
Pe drumul lui
Fără întors!
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre rânduri...
Ți-am pus inima în palme
Cu-ale florilor culori,
Din iubire au țâșnit
Mii de fluturi și cocori.
Fluturii-au luat-o razna,
S-au ascuns la tine-n sân
Iar cocorii-n zbor întins
Caută culcuș în fân.
Eu, ce caut? Mă întrebi,
Știi răspunde, dulce vis,
Tu ești lacrima din soare
Ce-n iubire m-a cuprins.
Nu mai pune întrebări,
Nu te încorda în gânduri,
Inima pusă în palme
Îți răspunde printre rânduri!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă topesc
Te-am căutat în bobul de rouă
În picurul ploilor de vară
Despic și cascada în două
Ne regăsim până deseară
Strigă-n ropot de cascadă
Izvorul ce curge din munți
Lacrimi scăldate -ntr -o cadă
Cad gemând pe stîncile muți
Dintr-un vartej chip îngeresc
Cu plete ude și piele măsline
Valuri din cascadă -l învelesc
Pe lespede el doarme bine
Iar din senin peste el plouă
Cerul îl strigă tunetul urlă
Apare pe cer Luna cea nouă
Norii cu lacrimi curg gîrlă
Cât te-am iubit n-am obosit
Am străbătut munți și câmpii
Acum pe stâncă -am poposit
Mă topesc iubire de nu vii
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-avem sub tălpi, nu apă, ci pământ
În derivă sufletul naufragiază,
Lumea-i oceanul în care vibrează
Și când e furtună, și când e comoară,
Pusă-n palme pentru prima oară.
Un singur loc mă ține ancorat
La pieptul tău fierbinte și-ncărcat
Cu stele ce plutesc din cer în ochii tăi:
Cărarea amintirii din ascunse văi.
Poteca cea flămândă a iubirii noastre
Întinde stindardul din iedere albastre,
Ne pune leac în vise pentru trăinicie
Unde heruvimii cer sângelui moșie,
Cu iarbă verde, cu păsări prinse-n zbor,
Cu floarea fericirii ce-aduce vieții dor,
Cu prinderea de mână și intrarea-n joc
Să înălțăm derivei altarul de noroc.
S-avem vatră de jar în suflet și în gând,
S-avem sub tălpi, nu apă, ci pământ,
S-avem sufletul sub candele aprinse
În iubirea scrisă prin fapte și prin vise!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chitara
Vine iarna peste mine
Dar ce vară aș vrea să-ti fiu
Dezvelită de veșminte
Sub un soare auriu
Vine iarna braț de țurțuri
În genunchi la patinoar
Ridic ochii către ceruri
Totul este în zadar
De-aș ajunge-n primăvară
Să-mi pun sălciile-n plete
Adieri de vânt, chitară...
Ochii tăi să mă desfete!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământului...
Măi pământ, pământ,
Am ceva să-ți cânt,
Cânt de veselie
Și de temelie...
Tu-mi ești casă,
Tu-mi ești masă,
Tu-mi ți viața prețioasă,
Tu mă huzuri
Și mă bucuri
Cu-ale firii meșteșuguri...
Descântare,
Frământare,
Prins la brâul tău sub soare,
Pupătură
Peste gură
Ca să-ți dau semănătură,
Iar alene
Printre gene
Mă însuflețești în vene...
Tu, azuriu,
Nu vreau să-ți fiu
Ispravă de rău și pustiu...
poezie de Vasile Zamolxeanu (22 aprilie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pod de curcubeu
Norii negri dau să cadă,
dar îi agață un pui de vânt,
ploile vor să cuprindă
tot ce este pe pământ.
Pod de curcubeu se pune
peste văile deșarte,
norii toți se răspândesc,
apele rămân umflate.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta primăvară
Să vină primăvara cu sclipiri de soare
Cerul să-și arunce albastru-n viorea
Vălurească grâul precum o mare
Ghioceii aibă străluciri de nea
Să danseze, vesel, frunzele în vânt,
Păsările câte triluri săltărețe
Să miroase a proaspăt reavănul pământ
Eu cu bucurie să le dau binețe.
Doamne, că pe lume nu-i nimic mai sfânt
Ca o primăvară, când învie toate,
Parcă-s ale mele, toate câte sânt,
Să le strâng în brațe, aș vrea, dacă se poate.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta primăvară
Să vină primăvara cu sclipiri de soare
Cerul să-și arunce albastru-n viorea
Vălurească grâul precum o mare
Ghioceii aibă străluciri de nea
Să danseze, vesel, frunzele în vânt,
Păsările câte triluri săltărețe
Să miroase a proaspăt reavănul pământ
Eu cu bucurie să le dau binețe.
Doamne, că pe lume nu-i nimic mai sfânt
Ca o primăvară, când învie toate,
Parcă-s ale mele, toate câte sânt,
Să le strâng în brațe, aș vrea, dacă se poate.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta primăvară
Să vină primăvara cu sclipiri de soare
Cerul să-și arunce albastru-n viorea
Vălurească grâul precum o mare
Ghioceii aibă străluciri de nea
Să danseze, vesel, frunzele în vânt,
Păsările câte triluri săltărețe
Să miroase a proaspăt reavănul pământ
Eu cu bucurie să le dau binețe.
Doamne, că pe lume nu-i nimic mai sfânt
Ca o primăvară, când învie toate,
Parcă-s ale mele, toate câte sânt,
Să le strâng în brațe, aș vrea, dacă se poate......
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăpătura de pământ
Pe o crăpătură de pământ
Se-mbrățișează viața cu moartea,
Fiecare își vrea cu duritate partea,
Dându-și onorabil ultimul cuvânt.
Cei de deasupra ascultă privighetori,
Cei răsturnați au sângele-nfundat
Într-un borangic negru, colorat,
Înmuiat în steagul care dă fiori.
În adânc monștrii așteaptă cuminți
Să umple cu tăciuni crăpătura
Când suflete tinere se dau dea dura
Peste osul plecaților părinți.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere grea
S-a stins lumina-ntre pământ și cer,
Întunecarea m-a cuprins deodată,
În viaț orice gând e efemer...
Sunt flori de soare și copaci de vată.
S-a desfrunzit polpoana unui nor
Și-n labirint de vise se rotește,
Timpii-oglinzi, de suflet, ca de-un gol,
S-au strâns... Și val de vânt ne urgisește.
Să ne cuprindă tainicii fiori?!
Să ne ascundă-n luminiși de stele?!
Ne amintim de toate uneori...
De teamă, de iubire, de durere...
S-au descarnat furtună, vuiet, clopot,
De-al vieții noastre și-al durerii ropot...
Un ruginit ceasornic peste care
S-a abătut un vânt de remușcare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tenacitate
Înflorită și tenace,
Crizantema
Privește spre cer,
Trădată de soare,
Înghețată de brumă
Ciufulită de vânt.
-Nu-i nimic...
Pierd din petale,
Păstrez opincuțele
În pământ.
Răsar în primăvară
Prind culoare
Și toamna înfloresc
Din nou....
Învinsă? Niciodată!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna ezitantă
Iarna asta șugubeață
Și cu nasturi de verdeață
Pune grilă la valori
Și transformă fulgi în ploi.
Ori e soare, ori e nor,
Sau un vânt răscolitor,
Nici îngheț, nici săniuș
Ghioceii stau ascunși.
Caisul a-nflorit deja,
Înghețat cam tremura.
Lebăda pe lac plutește
Liniștită ca-n poveste.
Salcia verde de ciudă
Tot încearcă s-o ascundă.
Iarna pare ezitantă....
Însă toți o vor plecată.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!