Fii larg la inimă
Fii larg la inimă și darnic,
fă binele cu pas tăcut.
Că n-ai făcut, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea făcut.
Ascultă sfatul și-ndrumarea,
îndreaptă-te când ești mustrat.
Că nu asculți, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai ascultat.
Mergi fericit în orice vreme,
oriunde te-ar chema Isus.
Că nu te-ai dus, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi că prea te-ai dus.
Fii răbdător până la moarte,
oricât de-adânc ai fi brăzdat.
Că n-ai răbdat, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea răbdat.
Iubește cald întotdeauna,
chiar și pe-acei ce te-au zdrobit.
Că n-ai iubit, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea iubit.
Și iartă plin de bunătate
tot răul pe nedrept purtat.
Că n-ai iertat, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea iertat.
Din ce-ai văzut să ai credință
și pentru tot ce n-ai văzut.
Că n-ai crezut, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea crezut.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ar fi prea trist
Să n-ai în tine apă și să doară,
Nervurile din frunze în dogoare,
Să n-ai o clorofilă de culoare,
Chitarei care cântă-n subțioară,
Să n-ai destul răsuflet, să n-ai boare,
Metaforele să le vezi că zboară,
Să n-ai un ochi curat de căprioară,
Să te îmbeți cu-o tulbure licoare,
Ar fi prea trist, să n-ai atâtea rime,
Să prinzi izvorul ce-a mocnit sub frunte,
Să mergi pe stele galbene de crime,
Când ai un suflet gata să le-nfrunte!
Ar fi prea trist, ca versurile prime,
Să n-aibă aer cu ozon de munte!...
sonet de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-ai să vii
N-ai să vii și n-ai să morți
N-ai să șapte între sorți
N-ai să iarnă, primăvară
N-ai să doamnă, domnișoară.
Pe fundalul cel albastru
din al ochiului meu vast
meteor ai fost și astru
și incest ai fost, prea cast.
Uite-așa rămânem orbi
surzi și ciungi de un cuvânt.
Soarbe-mă de poți să sorbi
"S" e rece azi din sunt.
poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă n-ai văzut
Dacă n-ai văzut cum crește iarba,
privirea nu e cu tine.
Trăiești pe pământ degeaba,
faci umbră la mărăcine.
Dacă n-ai văzut cum crește grâul,
tu nu simți miros de pâine.
Dacă n-ai văzut cum curge râul,
n-ai să știi de unde vine.
Dacă n-ai văzut cum ciocârlia
se înalță-n zbor spre soare,
N-ai să cunoști bucuria
zilelor în sărbătoare.
Dacă n-ai mintea cu tine
în zadar te străduiești.
Răul peste tine vine,
ferice, nu dobândești.
poezie de Dumitru Delcă (14 mai 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simone
Tu nu mi-ai dat, Simone, sărutare.
Pe tâmple mir nu mi-ai pus.
În casa ta am intrat ca oricare.
Un gând frumos nu mi-ai spus.
Tu nu mi-ai dat, Simone, sărutare.
La pieptul Meu n-ai căzut
N-ai cunoscut clipa de cercetare.
N-ai plâns ca fiul pierdut.
Tu n-ai văzut tălpile-mi ostenite
de-atâta drum cât am mers.
N-ai picurat lacrime fericite.
Cu părul tău nu le-ai șters.
Aș vrea să-ți pun, Simone, o-ntrebare:
N-ai tu păcat pe pământ?
O, cum mi-ai da, Simone, sărutare,
De-ai ști acum cine sunt!
Tu, cel umil, care-mi plângi la picioare,
Cu suflet ars de văpăi,
În casa Mea îți voi da sărutare,
Cu ochii plânși ca ai tăi...
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog, iubito, să nu plângi!
Te rog, iubito, să nu plângi!
Plânge tot cerul pentru noi
Și-al amintirilor strigoi,
Nu vei putea să îl înfrângi.
Te rog, iubito, să-nțelegi!
A spus-o ploaia lăcrimând,
Mii de pretexte invocând...
N-ai vrea iubirea să-mi dezlegi?!
Te rog, iubito, să nu plângi!
Iubirea-nvață s-o renegi.
Ea e făcută pentru regi,
Iar eu nu-s neam de nibelungi.
Te rog iubito, să-nțelegi!
Natura mi-a șoptit și ea:
Destinul nostru n-are stea
Și roade dulci n-ai să culegi.
Te rog, iubito, să nu plângi!
Am auzit norii plângând
Și m-a străfulgerat un gând:
Ce bine-ar fi să nu m-alungi!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirile vieții
Nu ai trăit de n-ai simțit
cum floarea de cais îmbată,
în primăvară
orice fată
și nici de n-ai stors vinul,
niciodată!
Nu ai trăit de n-ai simțit
în cântecul păsărilor,
o muzică a stelelor
și nici inimă n-ai avut,
prin crâng, de nu te-ai abătut!
Nu ai trăit de n-ai simțit
mirosul frunzei jeluite-n bătătură
și nici de n-ai adulmecat
mireasma primăverii-n arătură!
Nu ai trăit de n-ai simțit
aroma sfintelor gutui
îmbălsămând în iarnă, casa
și nici de nu te-ai odihnit
în fân, la coasă!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec deplin
N-ai dezmierda de n-ai ști să blestemi.
Surâd numaim acei care suspină.
Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi,
de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină.
Și dacă singur rana nu-ți legai,
cu mâna ta n-ai unge răni străine,
N-ai jindui după frânturi de rai,
de n-ai purta un strop de iad în tine.
Că nu te-nalți din praf, dacă nu cazi
cu fruntea jos, în pulberea amară.
Și dacă-nvii în cântecul de azi
e că mureai în lacrima de-aseară.
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-ai să vii
N-ai să vii și n-ai să morți
N-ai să șapte între sorți {...}
distih de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu știu ce pierd,ea nu pricepe
Eu știu ce pierd, tu habar n-ai
C-ai fost pentru o clipă-n rai.
Când ai plecat, ai luat cu tine
Focul păgân ce-ardea în mine.
Eu știu ce pierd, tu n-ai habar
Că îți făcusem sfânt altar
La poarta dintre amintiri...
Tărâmul dulcelor iubiri.
Eu știu ce pierd și par naiv...
Tu te căiești dar e tardiv...
Eu știu să iert, tu habar n-ai
C-ai fost pentru o clipă-n rai.
Eu știu ce pierd, ea nu pricepe
Că suntem suflete pereche
Și o ador... și o iubesc
Și simt cum mă îndrăgostesc!
poezie de Silviu Ungureanu (18 decembrie 2012)
Adăugat de Silviu Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până n-ai ajuns
Până n-ai ajuns la țintă,
Teme-te, și mergi mereu!
- Orice lene poate face
Să te pierzi de Dumnezeu.
Până n-ai sfârșit lucrarea
Câtă ți s-a rânduit
Teme-te de odihnire
Ea-ți dărâmă ced-ai zidit
Până n-ai învins în toate
Luptele pe-ai tăi vrășmași,
Teme-te ce-ți poate face
Chiar și cel mai slab ce-l lași.
Până nu ți-ai strâns tot rodul
Care-ți trebuia cules,
Teme-te căci lenevirea
Pierde chiar pe cel ales.
Până n-ai suit tot drumul
Crucii tale cu Hristos
Teme-te și mergi cu grijă:
- Orice pas e-alunecos!
Până n-ai trecut prin moarte
Fericit la sfinții drepți,
Teme-te mereu și luptă
- Poți cădea când nici te-aștepți.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi am fost la vie. Am tăiat-o. A început să plângă...
- Lăstarule, să nu mai plângi că n-ai motiv,
Ce greu ți-a fost... Îți dau dreptate ție...!
De vremuri grele ai scăpat definitiv,
Râzând mi-ai spus c-ai plâns de bucurie.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tranziție
Zadarnic, din măsele, strângi,
Că nu mai poți, cum se cuvine,
Pe dușii-n ceruri să-i mai plângi
Când n-ai timp să te plângi pe tine.
epigramă de Constantin Cristian din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar n-ai făcut-o
Îți amintești când mi-ai împrumutat mașina și ți-am avariat-o?
Am crezut c-o să mă omori....
Dar n-ai făcut-o.
Îți amintești când am uitat să-ți spun ca serata dansantă era
oficială, iar tu ai venit în blugi?
Am crezut că o să ma urăști...
Dar n-ai făcut-o.
Îți amintești de perioada în care flirtam
doar ca să te fac gelos, iar
tu chiar ai fost?
Am crezut că o să mă abandonezi...
Dar n-ai făcut-o.
De multe ori, ca să-mi fie bine, să simt iubirea,
nu ți-ai pus mintea cu mine și sunt
atâtea lucruri pe care pe care voiam să ți le spun
când te întorceai acasă din
Vietnam...
Dar n-ai făcut-o.
poezie de Merrill Glass, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-ai fi tu
Au amuțit de prin păduri toți cerbii.
Și lupii, deodată, au tăcut.
De n-ai fi tu să îmi respiri aproape,
Eu unde aș fi fost? Ce-aș fi făcut?
În scoaba de copită se adapă
Mici vietăți ce vor mai rătăci.
De n-ai fi tu să îmi respiri aproape,
Din ce motive-aș supraviețui?
Cu sufletul plecat în pribegie,
Ecoul depărtării a-ncremenit.
De n-ai fi tu, să îmi respiri aproape,
Aripa mea unde-ar fi odihnit?
În umbra de-ntuneric, pe furiș,
O altă dimineață se-ntrevede.
De n-ai fi tu să îmi respiri aproape,
Pădurea n-ar mai fi atât de verde!
Sălbăticia fără adăpost
Pierdută-i într-o urmă de copoi,
De n-ai fi tu să îmi respiri aproape,
Te-aș căuta în lumea de apoi.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ilustrului
Ai apărut de nicăieri
Peren și mândru ca o floare
Parca-ar fi ieri, -
Dar n-ai onoare.
Ești impecabil îmbrăcat
Și sarea noastră din mâncare
Într-un regim adevărat, -
Dar n-ai onoare.
Cu experiența ta solidă
De procuror făcând dosare
Ai o imagine candidă, -
Dar n-ai onoare.
Curat, destoinic, vesel, sincer
Bărbat de stat - unic sub soare
Un ajutor căzut parcă din cer, -
Dar n-ai onoare.
Ești floarea noastră dintre flori
Dorit de generații viitoare
Cireașa de pe tort între copiatori,-
Dar n-ai onoare.
Păcat că nu ești om obișnuit
Util, discret, un oarecare
Că te-ai fi dezobișnuit:
Să n-ai onoare!
poezie de Octavian Lupascu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catrene improvizate
Ca o cometă fără coadă
Ai apărut pe firmament
Cu-al tău Luceafăr pus pe sfadă, -
Dar n-ai talent.
Ai tot ce-ți trebuie: hârtie,
Cerneală, public indulgent,
Parale și tipografie, -
Dar n-ai talent.
Te-ai instalat în Capitală
Ca să creezi și tu curent.
Vrei să te-afirmi ca cap de școală, -
Dar n-ai talent.
La cafenea când vii alene
Îți iei un aer grav, absent...
Satisfăcut te umfli-n pene, -
Dar n-ai talent.
Iar când te duci să scrii acasă
Un nou articol vehement,
Te strâmbi urât, te-așezi la masă...
Dar n-ai talent.
Avântul tău și idealul
Plasat în țară cu procent
Îți saltă-ntruna capitalul, -
Dar n-ai talent.
Constați de două ori pe lună
Că-ți dă bilanțul excedent.
Negustoria merge strună, -
Dar n-ai talent!
Ești fără scrupul și măsură
Când vrei să scapi de-un concurent.
Îți fierbe sufletul de ură, -
Dar n-ai talent.
Nu ne distruge dintr-o dată,
Catone, fii mai indulgent!
Tu ai o mutră indignată, -
Dar n-ai talent...
(în onoarea ilustrului Tăslăoanu)
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, să taci!
Sfătuitorule, prea mult vorbești
Și n-ai habar de lumea de afară,
De toate câte... tu le zici "lumești",
Așa că taci și, poate-ntâia oară,
Încearcă ce-i normal: să nu hulești!
Nu mai vorbi de lucruri ce nu știi
Tu, cel ce doar cu vorbe te fălești,
Ești mortul ce, spre lumea celor vii,
Își vinde-nchipuitele povești
Și tot conjugă verbul "a iubi".
Nu ai habar, n-ai simțuri, n-ai nimic
Cu care poți veni în ajutor
Acelora ce vor, măcar un pic,
Să simtă fericirea până mor,
Așa că taci! În lume, ești prea mic.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă toate-acestea
Dacă n-ai auzit
cum crește iarba,
și nici nu ai văzut,
trăiești pe pământ degeaba.
Ești umbră fără azimut.
Dacă nu ai văzut
cum muguri se deschid,
și nici cum crește frunza,
în viața ta e numai vid,
pe ochii tăi se-așterne pânza.
Dacă n-ai văzut
cum floarea
în lumină se răsfață,
nu vei cunoaște valoarea,
acelora care te-învață.
Dacă n-ai simțit
cum vântul
îți mângâie fața,
în zadar ți-e gândul,
cum să trăiești viața.
Dacă n-ai sărutat roua,
în zori, dimineața,
n-ai să cunoști șansa
ce-ți oferă viața.
Dacă n-ai văzut
cum cerul
se aprinde dimineața,
nu vei afla misterul,
cum apare viața.
Dacă toate-acestea,
tu le stăpânești,
mai ușor copile,
viața o trăiești.
poezie de Dumitru Delcă (28 august 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără de tine
Mă-ncearcă de o vreme
ca o teamă
de n-ai să vii de strigăt
de n-ai să vii de dor
de noaptea ce-ai strivit-o
ca toate celelalte
în urmă risipite
de n-ai să vii de iarnă
de toamnă și de ploi
de-atâtea neînțelesuri
de îngrădiri
de noi
un cântec de împăcare
un strigăt de întors
pe alocuri
sunt tot iarnă
în care ești și tu
poezie de Eli Gîlcescu (21 decembrie 2015)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu n-ai nimic
Tu n-ai nimic în lume,
nimic din tot ce-i rău,
nici bogății, nici nume,
nici desfătări, nici glume,
dar ceru-ntreg e-al tău.
Tu n-ai nimic în viață,
nimic pe-acest pământ,
nici vinul ce răsfață,
nici haina cea măreață,
dar tot ce ai e sfânt!
Tu n-ai nimic ce leagă,
ca cei ce totul vor.
A lor e clipa dragă,
a lor e lumea-ntreagă,
dar cerul nu-i al lor.
Tu n-ai nimic sub soare
și toți te râd mereu.
A lor e-a vieții floare
și cupa-mbietoare.
Al lor e tot ce moare.
Al tău e Dumnezeu.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!