Vino, primăvară!

Fii tare, primăvară, te luptă cu putere
Şi nu lăsa ca iarna să-şi facă a ei vrere.
Trecută-i este vremea, e palidă, slăbită,
Cojoacele s-au rupt, de babe-i părăsită.

Să nu te dai bătută, hai, nu mai fi timidă,
Un val de vreme rece ar vrea să mai întindă,
Dar soarele-ţi trimite mănunchiul lui de suliţi,
Copiii râd la poartă, se bucură pe uliţi.

Îţi stă mereu în cale, te-mpiedică să vii.
Prea mult n-o să reziste, se duce pe pustii.
E rece, nemiloasă, aşa îi este felul,
Să nu te întristezi, îi sună clopoţelul.

Cu ultime puteri încearc-o răbufnire,
Se chinuie-n zadar, e ultima zvâcnire,
Nu are altă şansă, plecând îi pare rău,
Hai, vino primăvară, acum e rândul tău!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

"Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi..." (Matei 11:28)

Deschisă-i şcoala lui Isus
Şi pentru noi şi pentru tine...
De ce-ai rămas pe gânduri dus?
Oricât ai fi de chin răpus,
Deschisă-i şcoala şi Isus
Te-aşteaptă-n lacrimi şi suspine...

Nu-ţi fie teamă... Vino, dar,
Să bei din Apa Îndurării!
E-atâta Dragoste şi Har
În şcoala Lui de pe Calvar!
Nu-ţi pierde vremea, în zadar,
Pe la fântânile pierzării...

Deschisă-i şcoala... Nu te-nscrii?
În poartă sună clopoţelul:
— Să vii, să vii, să vii, să vii!
Destul cu anii tăi pustii!
Nu vrei şi tu şcolar să fii
La şcoala ce-a zidit-o Mielul?

Nu vrei să cânţi şi să iubeşti,
Fugind de mlaştina tristeţii?
Nu vrei să nu mai fii ce eşti?
O, vino, vino să trăieşti
În slăvi de bucurii cereşti —
S-ajungi biruitorul vieţii!...

Deschisă-i şcoala lui Isus
Şi-aşteaptă să te-nscrii.
Hai, vină! Deschisă-i şcoala lui Isus
Şi şcoli ca şcoala asta nu-s,
Ca să te-mbrace până sus,
În albe straie de lumină!

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E primăvară iar

E primavara iar,
Natura reinvie
E primăvară iar,
Şi am mai rupt o filă
Din micul calendar.
E primăvară iar
Şi câte s-or petrece?!
E primăvară iar,
Viaţa mi se trece.
E primăvară iar,
Şi aş vrea să fiu mereu
La fel ca altă dată
Să intru-n jocul tău.
Să alergăm pe pajişti
Verzi şi de soare pline,
Să văd in jurul meu
Doar zâmbete senine.
E primăvară iar,
Ce-a mai rămas din mine?!
E primăvară iar,
Şi-n suflet simt durere,
E primăvară iar,
Dar totul e tăcere...
E primăvară iar,
Şi mă întreb mereu,
De ce nu-i primăvară
Şi în sufletul meu?!

poezie de Mariana Simionescu (9 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă iar...

Mai sunt trei file-n calendar
Şi anu-i pe sfârşite
Zilele s-au scurtat deja
Şi-s tot mai mohorâte...
E toamnă iar...
Şi afară simt miros de crizanteme
Hai, vino-n parcul desfrunzit
Unde stăteam o vreme...
Hai vino iar, că te aştept
Iubire, nu te teme!
Nu mă lăsa, că nu e drept
Hai, vino, mai e vreme...
E tare grea singurătatea
Şi viaţa-i tot mai grea
Când nici cei dragi nu te mai ştiu
Şi uită a te vedea...
E tot mai tristă şi mai goală
Viaţa mea acum
Ce poate să însemne oare:
Sfârşitul unui drum?!

poezie de Mariana Simionescu (2 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie rece...

E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n braţe tu nu stai
Şi plâng, şi plâng până târziu.

E o ploaie rece de mai...
Şi-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...

E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îţi aminteşti tu, oare?

E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat aşa departe...

E o ploaie rece de mai...
Dar va veni şi vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viaţă nu e doar furtună!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verde la geam

E iarăşi primăvară draga mea
Parcă nu a fost vreodată iarnă
Am şi uitat paltonul ce-l purtai
Cu gulerul deschis de blană

Bate o creangă zgâriind pe geam
Parcă mă roagă să-l deschid
Să las copacul verde cu-al lui ram
Să-şi dezmorţească sângele lichid

Să-l las să-şi facă legănarea lui
Să-l las să îşi întindă creanga
Vino iubito să-l privim sătui
De iarna dispărută noaptea

E iarăşi primăvară draga mea
E plin de verde tot pământul
E doar un nor uitat pe undeva
Vino să-l vezi, îl duce vântul

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, vino

Sărman pribeag rătăcitor
De ce nu îndrăzneşti odată
Mereu eu plâng şi te ador
Mi-e tare dor!

Jur că n-am să te mai supăr niciodată
Şi uităm necazurile ivite
M-am săturat de certurile de altădată
De tot ce-mi spui îs binevenite

Hai! Vino, vino odată!

poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de martie

De dor primăvara se plânge,
Ar vrea să revină acasă,
Un înger cu aripa-n sânge
Îi mângâie rana rămasă.

Din nori de cenuşă şi pulberi
O ploaie măruntă şi rece
Un ropot aduce în plângeri,
Amarul ar vrea să-i înece.

Din vremea ajunsă-n răscruce
Se scurge al frigului val
Iar martie rece se duce
Şi moare-n decor hibernal.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să ne iubim

Hai să ne iubim ca la început
Vino mai aproape ca să te sărut
Să te iau în braţe, să stai lângă mine
Să simt focu-acela care arde în tine.
Trupul tău tresare blând sub mâna mea
A ta răsuflare este tot mai grea.
La ureche-ţi spun cuvinte duioase
Clipele acestea sunt foarte frumoase
Sudoarea iubirii curge pe divan
O ceaţă se-nalţă până în tavan.
Parfumul iubirii se împrăştie-n casă
Că ţipăm prea tare mie nici nu-mi pasă.
Suntem conectaţi, lumina păleşte
Trupul tău se-ncinge şi acum luceşte.
Ne mişcăm într-una, îmi place de mor
De-astfel de momente mereu îmi e dor.
Mă mângâi pe spate, mâinile-ţi sunt fine
Hai, nu te opri, că e tare bine.
Simt că te iubesc, te sărut pe pleoape
Trupurile-s vii, finalu-i aproape.
Inima-mi zvâcneşte, aud al ei ecou
Hai să terminăm, să-ncepem din nou.
Nu avem motive ca să ne grăbim
Vreau să te răsfăţ şi nu să vorbim.

poezie de Daniel Chapman, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor morbid

Sub noaptea palidă şi rece,
Pecetluit de al tău dor,
Îmi ascund strigătul în lacrimi,
Stingându-l în ardoarea lor.

Paşii mă poartă înainte,
Sufletu-mi pare mult prea greu;
Piatră durerii ce-l apasă,
Vrea iar să stea în drumul meu.

Mi-am înnoit vechi jurăminte,
Privindu-mi chipul gol şi şters;
- Eşti mult prea slab să porţi o luptă!
Aud o şoaptă-n al sau mers...

Şi-n noapte-ţi caut iarăşi paşii,
Pe o cărare ce cândva,
Alături ne-am plimbat... dar astăzi,
Păstrez doar amintirea ta.

poezie de Tai Bu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, tată!

Mă chinui din greu la poartă,
Dor şi lacrimi m-au cuprins,
Te aştept, dragul meu tată,
Zăvorul nu s-a deschis.

Praf s-a aşternut în vreme
Pe cărări reci şi pustii,
Curtea neatinsă geme,
Te aşteaptă ca să vii.

Vino, tată, pentr-o clipă,
Toate-s vraişte-n obor,
Să le aşezăm în pripă
Pe toate la locul lor.

Pe Cavancea, calul nostru,
L-am văzut plângând acum,
Vino şi să-i pui căpăstru,
Să plecăm din nou la drum.

Doar speranţa mai rămâne,
Toate s-au pierdut în vânt,
M-am apropiat de tine
Cu o floare la mormânt.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă primăvară

aş vrea să plec...
ce mă reţine?
vreau ca răspunsul
să mi-l dai
dar taci
iar eu zâmbind îţi mângâi
părul cărunt albit de ani.
aş vrea ca să rămân
-de ce?
mă-ntrebi privind
prin geam afară
sunt îngheţat... adevărat...
dar sper
o altă primăvară
-am înţeles
eu îţi sunt toamna
iar tu doreşti din nou să ai
tulpină fragedă-n grădină
ce va-nflori în luna mai

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet pe cale de dispariţie

Eşti o bombă de cuvinte
păi atunci hai explodează
nu mai fi aşa cuminte
şi aruncă-le o rază

Hai odată explodează
schije să-ţi arunce versul
poezia stă de pază
să nu fugă universul

Doar o schijă asta-i versul
nu mai fi aşa cuminte
tăcerea dacă-i reversul
fii o bombă de cuvinte

Şi-nc-o dată explodează
fii cu moartea hai pe fază

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mickey (îl găseşte pe Rocky în Biserică, rugându-se pentru Adrian, care este în comă): Salutare, Rock. E ora trei dimineaţa. M-am dus la tine acasă şi mi-au zis că eşti aici. Este ora trei dimineaţa, puştiule. Adrian e o fată bună. Şi ştii că îmi pare rău pentru voi doi. Nu pot face nimic în legătură cu asta. Doar că... vreau să îţi zic ceva... şi e pentru ultima oară... Dar Rock, ai o altă şansă. Este a doua. Nu ştiu... cel mai mare titlu posibil... şi o să schimbi pumni cu cel mai periculos luptător din lume. Şi asta în cazul în care creierul tău nu prea te ajută... Toate astea se întâmplă rapid, iar tu nu eşti pregătit. Nu eşti nici pe departe în formă. Aşa că, pentru numele lui Dumnezeu, de ce nu te ridici să îl baţi serios pe tipul ăsta? Cum ai făcut-o data trecută. A fost minunat. Nu te lăsa aşa. Ca şi cum nu ai fi conştient... ca o stârpitură sau ceva de genul ăsta. Că o să-ţi spargă faţa. Exact. Tipul ăsta nu vrea doar să câştige. Vrea să te bage în pământ, să te umilească, să demonstreze lumii întregi că prima oară nu ai fost altceva decât... o curiozitate. A zis că ai fost un vagabond care a avut noroc. Acum, nu vreau să mă înfurii într-un loc sfânt ca ăsta, dar cred că eşti mult mai mult decât atât, puştiule. Mult mai mult! Dar, aşteaptă un minut, dacă vrei să dai totul naibii, să-l dai naibii, am s-o fac şi eu cu tine. Dacă vrei să stai aici, voi sta şi eu cu tine. Voi sta cu tine. Voi sta şi mă voi ruga. Ce am de pierdut?

replică din filmul artistic Rocky II, scenariu de Sylvester Stallone
Adăugat de Nicoleta Mitrofan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti prima mea iubire

Eşti prima mea iubire
Şi ultima vreau să fii!
Strânge-mă tare în braţe,
Hai să privim la fulgii aceştia vii.
Hai să ne lăsăm purtaţi pe aripi de vânt uşor,
Căci vreau să fiu ca pasărea care zboară dincolo de nor!
Eşti prima mea iubire şi ultima vreau să fii.
În acest miez frumos de iarnă, hai să ne jucăm cu dragostea,
Hai să fim din nou copii!
Căci dragostea e pură şi curată ca fulgii care se topesc în palma mea.
Hai spune-mi încă o dată că mă iubeşti şi veşnic voi fi a ta!

poezie de Vladimir Potlog (12 ianuarie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, primăvară

Mi-ai apărut în cale, primăvară,
Surâzătoare, cu ochii de azur,
Salbe de ghiocei şi viorele-ţi dau contur,
Trezind totul din amorţeală.

Pe Crivăţ cel neobosit
Ce-a alergat din zori în noapte,
Prezenţa ta l-a domolit
Că deseori vorbeşte-n şoapte.

Simt raze cu lungimi de undă
Care pătrund în nevăzut
Ce fiinţa-ntreagă mi-o inundă
De la prezent către trecut.

În pajiştea cu braţe moi,
Hai, primăvară, nu rămâi la noi?!

sonet de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, sparge-te [Break, break, break]

Hai, sparge-te, nu te opri,
De stânca cenuşie, mare!
Aş vrea acum să pot rosti
A mele gânduri călătoare.

Despre băiatul de pescar,
Ce strigă-n joc la a lui soră!
Despre flăcăul marinar,
Ce cântă-n golf, când stă la proră!

Despre vapoare ce-au plutit
Spre portul lor de sub colină;
Dar mâna mi-a cam amorţit,
Iar vocea-mi este cam străină!

Hai, sparge-te, nu te opri,
De-a ta faleză, dragă mare!
Dar vraja zilei va muri
N-o să mai simt a ei chemare.

poezie de Alfred Tennyson, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arc peste timp

hai.. vino cu mine, fă arc peste timp
pune-n panere toţi anii de-argint
şi lasă-i acolo în depărtare
tu vino cu mine in luncă la soare

intrăm unde apa în limpede cerc
învârte sub poduri inele de cer
tu vino cu mine în apa cea rece
se scutură macii în vântul ce trece

tu prinde petale... aruncă-le-n val
vor duce spre mare pornind de la mal
tot roşul de foc... apusul de soare
privirea ta caldă şi muta mirare

poţi învia iubirea pierdută
ascunsă de vreme sub piatra tăcută
cu-n zâmbet şi macul cel roşu în floare
hai... vino cu mine... priveşte spre soare

apune şi el... la fel ca şi tine...
îi tremură glasul... tu vino cu mine
ursita mi-a spus... nu-ţi trebuie bani
întoarce-te-n luncă... fă arc peste ani.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proverbe

Pe când lumea fierbe, noi mai mari, mai mici
Învăţăm proverbe ce se spun pe-aici,
Vrem o altă limbă, toţi ar învăţa,
Lupul părul schimbă, dar năravul, ba.

Hai la moşu' cu proverbe
Dai un ban, dar ştii că fierbe,
Fierbe-n sus şi fierbe-jos,
Hai la moşu' cu proverbe.

Hai la moşu' cu proverbe
Pentru-n nume şi trei verbe,
Iar proverbul dureros,
Hai la moşu' cu proverbe.

Avem multe treburi, făţuim oglinzi,
Fugi după doi iepuri, niciunul nu prinzi
Vocea ni-i peltică, deci vorbim mai rar,
Buturuga mică pleacă de sub car.

Doamne, ce osândă dinspre glasul tău,
Ca pisica blândă zgâriază rău,
Marea mea mândrie în aceasta stă,
Ce nu-ţi place ţie altuia nu-i fă.

Înţelesul scapă, treaba e mai grea,
Altuia-i sapi groapa, tu ajungi în ea,
Îmi vei duce dorul, frate grădinar,
Dar să laşi ulciorul la apă mai rar.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, iartă-mă, te rog...

Hai... iartă- mă te rog, e vină mea.
În astă seară nu mă aştepta.
O altă fată eu voi întâlni,
O altă inimă precis voi cuceri.

Hai... iartă- mă... sunt tânăr am greşit,
Nu-s vinovat... ci trupu-mi răzvrătit.
Degeaba am umblat din floare-n floare,
Tu ai rămas mereu învingătoare.

Hai... iartă- mă... te rog... sunt vinovat.
Şi creanga ce-a mai verde sa uscat.
E nefiresc... un singur pas greşit,
Regret enorm... ştiu cât te-am chinuit.

Hai... iartă- mă, că nu vei regreta.
Rămâi pe veci te rog... iubirea mea.
Când stelele pe cer vor răsări,
Eu... până-n zori de zi te voi iubi.

Dar... am zărit în ochii tăi durere,
Credeam că poţi ierta... un timp... o vreme?
Cu buzele plângând m-ai sărutat,
Apoi te-ai dus şi nu m-ai mai iertat.

Am rămas singur trist şi-n'găndurat,
Şi mă -n'trebam... de ce te-am înşelat?
De ce nu am ştiut a te păstra?
Când tu... erai prinţesă-n viaţa mea.

Am înţeles... că totul sa sfârşit,
Că mai iertat prea mult, chiar dacă am greşit,
Îmi pare rău că tot sa terminat...
Hai iartă- mă te rog, ca altădat.

poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă

1

Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă
Se prăbuşesc din ceruri ca fiarele-nsetate
Să sfâşie pământul şi vântul cum ne bate
Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă?

Acum e clipa aia măreaţă, hai la luptă
Dă-mi merele, frumoaso, arată-ţi coapsa dulce,
Să nu lăsăm zăpada cea pură să ne spurce -
Şi luna de durere pare acuma suptă

Pe fruntea ta senină se sprijină pământul
Auzi cum se-ndârjesc şi stelele, şi vântul
Vrând parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc

Hai, sfâşie-mi cămaşa şi caută-mi o armă
Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi şi mă sfarmă
De-aceea, minunato, candoarea ţi-o cerşesc.

2

Se pregătesc copacii să Înflorească iară
Din florile de gheaţă or să se nască miei
În visul tău cu fluturi cu tine să mă iei
Acum când vine iarna ca altă primăvară

Şi ţine-mă în braţe, tu eşti aşa fierbinte
Zâmbeşte-mi, nu sunt sigur, dar cred că mă iubeşti
Îţi dau tot Universul cu struguri de doreşti -
Cuvinte mai frumoase nu mai îmi trec prin minte

Tu eşti plină de taine şi mă îmbeţi cu şoapte
Suntem atât de singuri noi doi în recea noapte
A început să ningă... şi părul mi-a albit

Salcâmul de la stradă... cum scârţie-amărâtul
Ce soartă tristă are. Nu l-a cuprins urâtul?
Trosneşte de durere că nu este iubit.

poezie de Ioan Lila
Adăugat de Madalina
Comentează! | Votează! | Copiază!