Moartea îndrăgostiţilor

Paturile noastre fi-vor parfumate,
Şi-adânci divane sugerând morminte,
Flori pe etajere murmurând, ciudate,
Despre alte ceruri tainice cuvinte.

Ultimă caldură risipind, curate
Inimile noastre, două făclii sfinte,
Împărţi-vor dubla lor paliditate
Sufletelor noastre năzuind fierbinte.

Fi-va roş amurgul în misterele-albastre,
Nalta fulgerare, unică spre astre
Expirarea noastră plină de-amintiri;

Mai apoi un înger va deschide uşa,
Vrând să reînvie fostele iubiri,
Din oglinzi tăcerea şi din noi cenuşa.

sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bertrand: Da, într-adevăr, ştim ce gândeşte Miss Jarmond despre şcolile noastre, despre spitalele noastre, despre nesfârşitele noastre greve, despre vacanţele noastre, despre instalaţiile noastre sanitare, despre serviciul nostru poştal, televiziunea noastră, politica noastră, rahatul nostru de câine de pe trotuare.

replică din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de Ramona Paduraru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară fără tine

O vară grea,
o vară cu o altă lumină
în interiorul nostru.
O vară fără tine...
şi încă o lumină din noi,
învelită în lacrimi.
Un an lung fără sfârşit, greu,
visuri noi, visători,
ce vom scutura
în inimile noastre,
chiar dacă nu suntem acolo.
Tu pentru totdeauna...
aprinzi încă o lumină
şi vocea sufletelor noastre,
iar inimile noastre
vor fi veşnic în noi...

poezie de Eugenia Calancea (24 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu se ia după cuvintele noastre, ci priveşte până în străfundul inimilor noastre. Nu ceremoniile sau rânduielile au însemnătate, ci dacă inimile noastre sunt îndeajuns de curate sau nu.

Elif Shafak în Cele patruzeci de legi ale iubirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putem trăi o viaţă plină şi completă, gândind cu capetele noastre, dar trăind din inimile noastre.

citat din Helen Hunt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mod sigur, avem responsabilitatea să ascultăm în cele din urmă – şi să onorăm – chemările de sirenă ale sufletelor noastre, care au fost amuţite de egourile noastre de-a lungul vieţii? Cum altfel ne-am putea conecta cu esenţa noastră, sursa chemării noastre?

citat din Lance Secretan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

conştiinţă

Conştiinţa este oglinda sufletelor noastre, care înfăţişează greşelile din vieţile noastre în forma lor completă.

definiţie de George Bancroft
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visurile noastre profunde, curate pot "înfrânge" falsitatea concretului impusă de manipulatorii prezentului. "Visurile" noastre pot destrăma necredinţa, neiubirea din oameni, dedublarea lor, artificialitatea actelor interpersonale şi instituţionale."Visurile" noastre ne pot reactualiza indiferent de curgerea timpului, Dragostea.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara sufletelor noastre

Vino,
Cuprinde-mi inima
cu braţele iubirii;
Nu-mi spune:
este toamnă
în suflete.
Ştiu...
E vremea asfinţitului
când iubirile se sting
ca nişte stele căzătoare.
Dar te rog,
lasă-mi clipa aceasta.
Pentru mine
va fi
o eternitate.
Vino,
Nu privi spre iarnă...
Hai să topim
florile de gheaţă
de la fereastra
iubirii noastre.
Şi să ne bucurăm
de noi.
Eu mai am un strop
de primăvară
şi
cu toamna ta
vom face să fie
vara
sufletelor noastre...
Vino,
Eu încă te aştept...

poezie de Angelina Nădejde (18 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

pe vremea coronavirusului
fără măşti ne sărutăm
buzele noastre şoptesc
aşchii de sânge fierbinte
în
ţeapă inimile - noi ne simţim
loviţi de fulger - ardem
mistuiţi de pasiune
ne
atingem mângâiem pipăim
fără mănuşi se ating epi
dermele noastre tu eşti cal
dă
încă un sărut
şi catifelată ca o cafea
cu
ciocolată miroşi a pasiune
a flori sălbatice

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea...

Aş vrea să pătrund
din nou în tainele primăverii,
aş vrea să iau soarele de mână
să-l mângâi ca să dea mai multă căldură
şi apoi să ne jucăm cu razele lui
pe iarba verde din grădină
culegând flori multicolore.
Aş vrea să alergăm prin văi
şi se ne bălăcim în râurile limpezi,
să curăţăm murdăria din sufletele noastre
care s-a acumulat în noi de atâta vreme.
Aş vrea să ne jucăm noaptea
cu luna şi stelele plimbându-ne uşor,
alături de îngeri, la lumina licuricilor,
printre stelele din carul mare în calea lactee.
Aş vrea să ştiu ce e fericirea
alunecând pe pământ în iarba verde,
scăldându-mă în roua dimineţii
şi dansând cu un buchet de flori în braţe.
Aş vrea s-avem aripi imaginare,
să putem zbura odată cu păsările în înaltul cerului
şi s-ascultăm cântecele lor prin livezi.
Aş vrea să fim tot timpul cu zâmbetul pe buze
să uităm de griji, să fim ca o primăvară
plină de muguri şi flori parfumate
şi să aruncăm steagurile singurătăţii,
să fim învăluiţi de îmbrăţişarile noastre.

poezie de Eugenia Calancea (26 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul luminii

Drag copile, înger al luminii
- Vino, să ne prindem de mână!
Unde frigul, întunericul sau durerea nu există.
Este doar lumina în zbor, spre nemurire
O flacără de iubire se va aprinde
Şi spiritele noastre vor aduce armonie
Bunăstare, creaţie divină şi profeţie.
O linişte de cristal se aşterne peste poteca vieţii
Un cavaler ne întâmpină la poartă
Şi ne deschide o casă plină de bunătăţi
O casă de vis, plină de jucării, prăjituri.
Deschide-ţi inima cu dragoste sublimă
Până devine o pasăre Colibri.
Să fie ca o lumină deschisă spiritelor
O magie desprinsă din întunericul fad
Fetiţa ascultă desene pe prag
Copiii aleargă la case înapoi
Potecile zboară în faţa lor, spre rai
Este un cer, plin de stele strălucitoare
Şi-o maica le deschide uşa sufletelor
Până devine magie spre necunoscut
Regina adoarme prin lanul de grâu.
Visează la un alt destin....
Iubire, creaţie, vis... înflorire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ne este inima, aşa ne este şi viaţa. Dacă inima este curată, sfântă, pătrunsă de dragoste fierbinte faţă de Domnul Iisus Hristos, toate faptele, toate gândurile, toate opiniile noastre sociale şi politice, toată filosofia noastră de viaţă vor fi pătrunse de această simţire, de aceste sfinte porunci ale inimii – şi atunci din vistieria cea bună a inimii noastre vom scoate roade bune în tot ce facem, şi în primul rând în viaţa de zi cu zi, în legăturile noastre cu cei din jur.

Sfântul Luca al Crimeei în La Porţile Postului Mare, Predici la Triod (2004)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diluvii

s-a stârnit vântul de toamnă aducând cu el
vuietul dinspre oraş. forţele noastre au slăbit.

// tăcerea continuă într-o formă imuabilă, imposibil de detectat
atunci când creştem speranţele la loc//

e un drum părăsit pe care am apucat
spre o mare pe care o visăm uneori.

marinarii continuă să pescuiască ton/ pentru conservele noastre necesare supravieţuirii.

aici în dreapta e căsuţa noastră în care tot ce mai există e dragostea.
plasturii pentru nelinişti i-am pus pe gură.

aparatele pentru suportul vieţii le vom deconecta cândva,
dar nu azi.

azi stăm cu capetele noastre vii în bătaia vântului rece
şi privim peste dealuri. drumul se face din ce în ce mai abstract.
căsuţa noastră din ce în ce mai mică,
iar eu,

aş dormi toată ziua gândindu-mă la tine
aş visa o ploaie de paraşutişti acostând pe un ţărm
în timpul unui război
luptând ca să ne salveze dragostea.

doar soarele mai poate face asta. o extincţie din care să
nu mai putem ieşi decât goi / arşi
dar cu inimile curate & blânde.

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de dragoste

Genele noastre au ascuns lacrimi calde... şi compatibile...
Am vorbit despre tăcerile noastre mutual.
Fiecare por era o destăinuire.
Receptorii şi stimulii se transformaseră-n cuvinte.
Până şi lacrima era o picură din dragostea noastră.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate relele de care specia noastră este bântuită nu provin decât din erorile noastre, din interesele noastre, din interesele noastre rău înţelese, din prejudecăţile noastre, din ideile false pe care le avem asupra lucrurilor. Omul a fost întotdeauna înşelat de prejudecăţile sale, de speranţele şi de temerile sale.

citat din P. H. D. Holbach
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acţiunile şi achiziţiile noastre spun o mulţime de lucruri despre noi. Ele relevă filozofia noastră de viaţă, atitudinea, cunoştinţele şi gândurile noastre - chiar şi caracterul. Pentru că exteriorul reflectă întotdeauna interiorul, ele ne oferă un comentariu continuu asupra abilităţii noastre de a cântări şi a percepe.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândim la fel

gândim la fel, scriem altfel
despre înmugurire
despre primăvară în general
despre iubire în par(c)ticular –
deeesigur
degetele mele sunt mai umflate cu zboruri
de fluturi-zambile mirositori (?!)
deosebiţi uneori numai prin
drastice deplasări către roşu
ale nărilor parcului din boscheţii din vis
de câte alte deosebite
dulci flori – eee
dulcorate, a
deseori, despuiatele noastre sub astre
dimineţi ne şi întristează

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe calea fără nume

Iubirea se tot duce
spre neştiute astre,
adesea nici cu gândul
nu o putem găsi,
pierduta sa trăire
din sufletele noastre
ne tulbură tăcerea
puterii de-a mai fi.
.
Dar poate vreodată
va reveni pe-o rază
să lumineze calea
parcursă, cea dintâi,
ce strajă neuitării
din haos ne veghează
cu-o ultimă dorinţă
rămasă căpătâi.
.
Voi aştepta minunea
când zorii la fereastră
veni-vor din văzduhuri
cuprinse de uitări
să-alunge luna plină
rămasă sus pe creastă
sub vraja revărsată
din mitice viori.
.
Atunci voi înţelege
că într-o zi anume,
călare pe licornul
cu frâul de argint,
vei reveni, iubito,
pe calea fără nume,
să te alint în patul
cu flori de hiacint.

poezie de Corneliu Neagu din antologia de versuri Poeme peste timp (2020)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cele două vieţi ale noastre şi anume: cea trăită prin intermediul propriilor noastre persoane şi cealaltă viaţă, pe care o trăim în constiinţa celorlalţi, atât înainte de aşa-zisa noastră moarte, cât şi dupa ea, cea de a doua este un factor la fel de esenţial ca şi prima, al vieţii noastre integrale, ba uneori chiar mai însemnat.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tainici amintiri

Tainice punţi de-amintiri, retrã ite,
reînvie
din sufletul copilã riei
în ochii deplinã tã ţii;
se regã sesc
în tainice punţi de-amintiri, renã scute,
se retrã iesc
amintindu-se.

Pe sub sã lcii şi tei - râu de-amintire,
parfum de trecut încã viu,
rã dã cini nevã zute
prin tainice seve trã iesc.

poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!