Eu n-am uitat-o încă...
Eu n-am uitat-o încă, în marginea cetății,
Căsuța noastră albă, sălaș al singurătății,
Pomona ei de ipsos și Venera-nvechită,
Ferindu-și după ramuri făptura-i dezgolită;
Nici soarele, spre seară, în mantie superbă,
Părând - un ochi la pândă în cerul curios -
Că ne contemplă prânzul tăcut și tacticos
Și răspândind frumoase reflexe de făclii
Pe masa-ne frugală și peste draperii.
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- citate de Charles Baudelaire despre tăcere
- poezii despre singurătate
- citate de Charles Baudelaire despre singurătate
- poezii despre seară
- citate de Charles Baudelaire despre seară
- poezii despre frumusețe
- citate de Charles Baudelaire despre frumusețe
- poezii despre crengi
- poezii despre alb
- citate de Charles Baudelaire despre alb
- poezii despre Soare
- citate de Charles Baudelaire despre Soare
Citate similare
Mantie, cerul
Norocul zilei era lumina
Unui pescăruș cu lacrimile pe aripi,
Mîhnirea ei, cînd apa durerii
Trece de pe aripă în ochiul de viață.
Cerul mantie vroia
Peste minunea acestei priviri a florii
Încă nechemate de trecerea unei stele.
Clipa neîncrederii în adîncuri,
Poate ploaia, poate seara ce vine...
poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre aripi
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre noroc
- poezii despre neîncredere
Vizită
Mă-ntămpini azi
cu mirarea dintâi
așezând mantie albă
peste povârnișul cuvintelor.
Bănuitor e doar pragul acela
peste care-au înflorit amăgitor
macii singurătății.
Ziua decupează-n ferestre
aripa liliecilor zăpăciți
de festinul anotimpului
ce mi-a lăsat trupul zdrențuit
somnambul.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre prezent, poezii despre flori, poezii despre cuvinte sau poezii despre anotimpuri
Mă uitam, în acea seară, la ceața veselă de copii adunați în jurul acelei frumoase jucării germane, bradul de Crăciun. Pomul fusese așezat în mijlocul unei mari mese rotunde și se ridica cu mult deasupra capetelor lor. Era luminat minunat de o mulțime de micuțe lumânări și peste tot în ramuri sclipeau și scânteiau obiecte strălucitoare.
citat celebru din Charles Dickens
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre seară, citate despre lumânări, citate despre lumină, citate despre jucării, citate despre frumusețe, citate despre crengi, citate despre copaci, citate despre brazi sau citate despre Germania
Gaspar Hauser cântă
Mă-nfățișez, tăcut orfan,
De înșiși ochii-mi zăpăcit,
Orașelor; nu m-au găsit
Pe-a lor măsură de viclean.
La douăzeci de ani curios! ,
Cu dragostea muncesc prin oase
Numai femeile frumoase;
Dar ele n-au spus că-s frumos.
N-am nici o patrie așternut
Și nici nu sunt prea îndrăzneț,
Dar n-am dorit al luptei preț
Eu morții tot nu i-am plăcut.
Născut, îmi pare, în zadar,
Că-i prea devreme sau târziu,
Vă spun cinstit, nici eu nu știu;
Rugați-vă pentru Gaspard.
poezie clasică de Paul Verlaine, traducere de Mihai Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre patrie, poezii despre oraș, poezii despre naștere, poezii despre muzică, poezii despre muncă, poezii despre moarte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ramuri se țin
Tăcerea unui câmp e albă
Rămânând urme în salbă
De slove in rime dalbă..
E ruginie ca o gloabă
Părând mută veșnicie
In cântarea ei corbie
Printre ramuri gheare
Ce se țin în vânt de zare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre poezie sau poezii despre cai
Avea în ochi puterea inimii...
citat celebru din Charles Baudelaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inimă sau citate de Charles Baudelaire despre inimă
Liniste
Liniste...
Liniste...
peste tot numai liniste...
Mi-e atat de bine aici langa liniste,
langa cerul adus, incovoiat ca un ram
peste inima mea, cand inima n-am,
peste cantecul meu, cand cantece n-am,
peste dragostea mea, cand dragoste n-am,
la marginea lumii, cand lume nu am...
poezie de Dominic Stanca
Adăugat de avallon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire sau poezii despre inimă
Moartea îndrăgostiților
Paturile noastre fi-vor parfumate,
Și-adânci divane sugerând morminte,
Flori pe etajere murmurând, ciudate,
Despre alte ceruri tainice cuvinte.
Ultimă caldură risipind, curate
Inimile noastre, două făclii sfinte,
Împărți-vor dubla lor paliditate
Sufletelor noastre năzuind fierbinte.
Fi-va roș amurgul în misterele-albastre,
Nalta fulgerare, unică spre astre
Expirarea noastră plină de-amintiri;
Mai apoi un înger va deschide ușa,
Vrând să reînvie fostele iubiri,
Din oglinzi tăcerea și din noi cenușa.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre suflet, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Înălțare
Deasupra, peste iazuri sau văi întunecate,
Peste păduri și nouri și munți și mări albastre,
Chiar dincolo de soare, de spațiul dintre astre,
Și chiar peste hotare-ale bolții înstelate,
Tu, mintea mea, alergi cu-o sprintenă mlădiere
Și, ca pe valul apei un bun înotător,
Despici imensitatea profundă, zâmbitor,
Cu-o foarte bărbătească și de nespus plăcere.
Ridică-te deasupra miasmelor scârboase
Și caută-ți curățirea sus, tot mai sus, spre soare,
Bea, ca pe o divină și limpede licoare,
Văpaia care umple-înălțimile sticloase.
Peste amărăciune și peste norii groși
Ce-apăsător se-așează pe trista noastră viață,
Ferice cel ce poate, cu aripă-îndrăzneață,
Să se înalțe în câmpii senini și luminoși;
Cel ale cărui gânduri ca pasărea se-avântă
Spre cerul dimineții în viu și liber zbor,
Plutind deasupra lumii și-înțelegând ușor
A' florilor cuvinte și-a tot ce nu cuvântă!
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de George Pruteanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre întuneric, poezii despre înot, poezii despre zâmbet, poezii despre văi, poezii despre păsări, poezii despre păduri sau poezii despre plăcere
Liniște albă
în izolare albă
marmurei îi place somnul
față încremenită
adună tot albul zăpezii
dar ce multe întristări aduce
această respirare isprăvită în
oftatul prelung
odihnindu-se pe cerul sticlos
pe când ochi deschiși gustă tăcerea
cât de aproape stăm de
stele reci din vremi ce-au trecut
cu ecouri calde
în somnul lor tulburat statuile
gânduri răzlețe învie
ninge și sună a liniște albă
în această oră a cetății când
totul pare curat
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre stele, poezii despre somn sau poezii despre sculptură
Iubiri neîmplinite
Cerul îmi vorbește în tonuri de mov și roz aprins
Soarele zâmbind mi-a spus pe curând,
Un stol de iubiri neîmplinite își iau zborul
Gândul mi-e la tine iar
Te aștept...
Luceafărul mi-e prieten bun
În taina serilor de vară,
Privesc spre cer și vreau un semn, o minune divină
O stea căzătoare să-mi lumineze calea spre tine,
Și te voi afla într-un final!
Capătul de drum se află la marginea singurătății
Inima îmi tresară,
Și alerg spre iluzia unei iubiri împlinite.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre stele căzătoare, poezii despre sfârșit, poezii despre roz sau poezii despre prietenie
Femei frumoase
Îmi trec prin gând aleatoriu
Arome de hașiș, femei frumoase
În transparențe de mătase
Prin mari castele de ivoriu
Și cum, plutesc lascive prin odăi
Cu miros de ambră și de mosc
Le privesc dar nu le recunosc
Ascunși pe după draperii, călăi
Dac-aș întinde-o mână, le-aș atinge
Dar stăpânit de-o lene suverană
Cadânele ca un balsm pe rană
Și un păcat spre ele m-ar împinge
Dar vin pirați cu săbiile curbe
Se clatină seraiuri în oglinzi
Și tremură păienjenii pe grinzi
Și cade înserarea peste urbe
Și-atunci femei frumoase de hașiș
Se estompeză-n baia de lumină
Și se grăbesc să moară pe retină
Ca apele molatecului Criș
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre senzualitate, poezii despre piraterie, poezii despre lene sau poezii despre gânduri
Pe marginea cerului
Pășesc ferm pe marginea cerului...
Frânturi de mister
Aleargă peste timp, peste zare.
Lumea nu mai are culoare...
Ochi oblici ne privesc a mirare.
S-au prelungit spre periferie,
Ca un con de hârtie.
Pleoapele par niște metale
Curios concepute.
Coasa morții a șlefuit pe pereți
O câmpie și-un munte.
Dumnezeu a uitat poarta Raiul deschisă
Iar ei, curioși, au intrat.
Voiau să simtă mirosul de Iad.
Acum stau cu divinul la masa verde.
Umbre gelatinoase învelesc
Centura de castitate universală.
Trebuie respectată distanțarea
În unghiuri egal depărtate față de moarte.
O boală invadase realul,
Iar îngerii aveau aripile pătate de sânge.
Dumnezeu... plânge...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre virginitate, poezii despre verde, poezii despre sânge, poezii despre rai sau poezii despre plâns
Surâsul îngerilor minții
Iubite! e noaptea singurătății sufletului de anemonă
tu ești eroul visărilor autumnale
rătăcite în liziera pădurii de insomnii,
de dureri și amăgiri obeze
e târziu,
iar eu veghez două suflete de copii
pierdute prin universul unui balon de heliu
ce le sufocă respirația dragostei.
Muzica cerului le însoțește pașii
pe aleile cetății ascunse, prin negurile orașului roșu
ea are menirea de-a le curma tăcerea
de a spune cuvinte șoptite într-o limba uitată
a zânelor basmelor tale cu iz de lavandă și maci
ochii le contemplă lacrimile înghețate din deșertul alb
invocând moartea și viața de dincolo
de pe malul opus al oceanului negru de fumul trăirilor
Luna se stinge prin cerurile uitate deschise
de castelanul ce-și pierduse lujerul cheilor albastre
flacăra rugului ei funerar se înalță până la cerul lui
râul ei e tăcut
lumina lunii dispare și ea istovită de pe cerul vieții
luând cu ea tainele vieții și ale morții
în murmurul întunericului
din surâsul îngerilor minții femeii-copil...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare
Tu ești soarele meu...
Tu ești soarele meu de pe cerul însorit
Vreau să te fac să te simți dorit
În sfârșit eu te-am găsit.
Prin cuvinte nu pot să exprim
Cât de mult noi ne iubim
Cu atâta dragoste nu mai biruim.
Tu îmi înseninezi ziua
Ești soarele meu de pe cer
Nimeni nu mi te poate lua
Fără tine am să pier.
Seară de seară vreau să stau lângă tine
Totul este simplu și ușor alături de tine
Și vreau ca iubirea noastră să dureze o veșnicie.
poezie de Petruș Ida-Andreea (1 februarie 2022)
Adăugat de Petruș Ida-Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe
Sonet de toamnă
M-ai întrebat cu ochii tăi limpezi de cristal:
"Iubitul meu cel straniu ce daruri îmi găsește?"
- Iubito, taci! Ți-aș spune că inima-mi dorește
Candoarea ce-avusese străvechiul animal!
Tu, care-mi legeni somnul cu mângâieri ușoare,
Să nu știi niciodată cumplitu-mi nenoroc,
Nici taina scrisă-n mine cu litere de foc!
De patimă mi-e silă și orice gând mă doare...
Să ne iubim cuminte. Amorul stă la pândă
Și, nevăzut, țintește cu arcul lui fatal.
O, îi cunosc prea bine eternul arsenal:
Rușine, furii, crimă... O, mărgărită blândă,
Suntem două amurguri de toamnă ostenită,
O, tu, atât de albă și rece Mărgărită!
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoș
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre toamnă, poezii despre rușine sau poezii despre inocență
Celui care-mi spune că n-am piper, nici sare-n epigrame
Peste tot, la drumul mare,
Mă bârfești și mă deochi,
Că n-am nici piper, nici sare...
Vrei să ți le-arunc în ochi?
epigramă de Gheorghe Roman din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre epigrame sau epigrame despre bârfă
În epoca noastră, mult preacinstita Penelopă nu și-ar mai găsi locul nici în muzeul figurilor de... ipsos.
aforism de Vasile Ghica din Rezervație gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre muzee sau aforisme despre Penelopa
După ce se duse vestea în țară, mai mulți voinici se vorbiră să meargă împreună la pândă și să mântuiască țara de un așa balaur înfricoșat. Ei se înțeleseră între dânșii ca să facă un foc la marginea cetății, care era mai apropiată de locul unde trăia balaurul, și în care cetate era și scaunul împărăției, și acolo să stea să privegheze pe rând câte unul, unul, pe când ceilalți să se odihnească; și ca nu cumva cela ce ar fi de pândă să doarmă și să vie balaurul să-i mănânce d-a gata, făcură legătură ca cela care va lăsa să se stingă focul să fie omorât, drept pedeapsă daca va dormi când ar trebui să fie deștept. Cu acești voinici se întovărăși și un om verde, pui de român, știi colea, care auzise de făgăduința împăratului și venise să-și încerce și el norocul. Porniră, deci, cu toții, își aleseră un loc aproape de groapă și se puseră la pândă.
Petre Ispirescu în Balaurul cel cu șapte capete
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre somn, citate despre foc, citate despre verde, citate despre noroc, citate despre mântuire, citate despre inteligență, citate despre frică sau citate despre România
Acuma soarele suia pe scara cerului în zodia întâia și se auzea, din prăpăstiile de jos, tunetul zăporului. Pe plaiuri, era încă iarnă dulce, cu ostroave de omăt subt brazi. Cucoșii cei mari sălbatici începeau să-și cheme găinile în marginea poienelor. Dela peșteră se auzea mugetul bourilor, în hățașurile văii. Cintezii și stigleții care ceruseră sălaș în peșteră cât ținuse puterea iernii se mutaseră pe crenguțele mestecenilor de deasupra celor trei izvoare și se închinau primăverii cântând subțirel și sticlindu-și în lumină àcele ochișorilor. După ce se arătă pe cerul nopților luna plină a luminii lui Martie, cei doi ucenici așezaseră la altar făcliile de ceară poruncite, căci la sfârșitul acelei săptămâni postul lor se sfârșea, și, după trei zile de mâhnire, tăcere și taină, urma o nouă înviere a Dumnezeului tuturor veacurilor.
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre iarnă, citate despre zăpadă, citate despre zile, citate despre văi, citate despre tăcere, citate despre tristețe sau citate despre săptămâni