În umbră, amintirea luminii capătă contur.
aforism de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare
Sonetul gândurilor tale
Te strâng în brațele privirii mele
Și îți străpung tăcerea cu a mea,
Învăluindu-ți trupul în dantele
De mângâieri cum le visai cândva.
Ai ochii-nchiși, am buzele petale,
Aroma vieții capătă contur
Și se revarsă-n simțurile tale
Cu teama doritoare-a unui fur.
Devin, pe cerul tău, un duh ce poate
Înlocui dorințele din vis
Cu-nflăcărarea inimii ce bate
Când sufletul îi cere drum deschis.
Mă mai strecor prin gândurile tale...
Ai ochii-nchiși, am buzele petale.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina de sus
Că e răsărit sau apus,
că mergi în direcția bună,
e greu doar privirea să-ți spună
în lipsa luminii de sus.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te simt
Te simt aproape, moale și fierbinte
într-un senin al zilei ce răsfață
iubirea florilor ce, doar cuminte,
luminii se oferă-n scurta viață
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albstru Voroneț
tu ești o umbră albastră
neștiută de lumină
ascunsă-n gânduri
care-ți desenează contur
eu sunt dincolo de ea imperceptibil
viu în conștiință și atât de îndrăgostit
urc prin tine un Voroneț
cu pereții sângerând albastru
în același contur
infinit
cu o iubire-n afără de timp
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirea ta
amintirea ta
o umbră în gând
pe care nu pot s-o ating
nici să-i vorbesc
prin cețuri
uneori o privesc
și îngân -
tu mereu tânără
eu de ce atât de bătrân?...
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâinile, contur de aripi
Peretele de care mă sprijin
nu se vede,
are în el cuvântul ziditor la cer
și tot încerc să-l trec.
Soarele se proptește-n el,
la răsărit și apus,
în fiecare zi îl știu imaculat,
numai noaptea alunecă și cade pe pământ,
rămân deasupra stelele și luna.
De câtăva vreme mâinile mi se alungesc
și capătă contur de aripi,
mi-e frică să mă las în zborul lor
să nu mi se frângă visele
și să cad din somn în apă.
Sunt o pasăre adormită pe cablu,
deasupra fluviului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (26 iunie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Faustina: Răul e necesar, într-o anumită proporție. În contrast cu răul, binele capătă contur.
replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Poezia: bozonii Higgs ai Literaturii. În prezența ei misterele se dezvăluie, sentimentele capătă contur, imaginația prinde aripi iar sufletul îți cade-n palmă.
Cornel Stelian Popa
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul din umbră
Mi-ai apărut, din nou, în gând,
Cum te știam: frumoasă;
Erai la ușa mea, sunând,
Și te-am poftit în casă.
-De ce ești trist? m-ai întrebat
Privirea ta e sumbră.
-Când te-am văzut, m-am bucurat,
Dar tu ești doar o umbră.
-Sunt umbră, da, sunt umbra ei,
Dar ea m-a vrut la tine,
A vrut în brațe să mă iei,
A vrut să-ți fie bine.
-Greșeala ei, greșeala mea!
De vină e uitarea,
Căci n-a venit când trebuia
Să-mi fie alinarea.
Acum și-n gând e prea târziu,
Iar visul de iubire
E doar al tău: nu pot să-ți fiu
Decât o amintire.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muzica luminii
Ce este lumina? De alungă
Frica de intuneric, intr-o umbră!
Suntem opaci oare?
De am fii.. ar mai curge sudoare!
Părem de carne când ne atingem,
In plăceri de umbre...
Când iubim, ne intrepătrundem
Sufletele, intr-un fuior de sânge
Ridicându-ne din corpuri străvezii,
Contopiți intr-o singură
Fiintă curcubeu sferă,
Unde inimile cântă sublime,
Iubirea ce o auzim in ochii
In muzica luminii!
Fără timp și umbrele fricii de noi...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansăm
Dansăm și dansăm și dansăm
Prin ploaia ce-aleargă cu noi
În stropi ce se-adună, șiroi,
Cerând peste ei, să călcăm.
Dansăm și stropim și stropim
Cu picuri ce saltă în jur,
Dând scenei un vesel contur
Iar nouă, decorul sublim.
Dansăm și stropim și uităm
De griji, de căldură și chin,
De rugi terminate-n amin,
Și-n muzica ploii, dansăm.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra
Pașii tăi făceau cărare
Unui răsărit de umbră
Tremurândă, temătoare,
Cu un gând în mintea-i sumbră:
"Mi se-apropie sfârșitul
Și mă doare vai ce doare!
Soarele, când este sus
Și mă trece pe-o cărare
Dintr-o viață viitoare,
În apus."
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumini și umbre
"Lumini și umbre" ar putea să pară
descrierea lui Rumi a iubirii
cuprinsă-n astrolab, dar legea firii
e însăși existența ei. Stelară?
Au, oare, toate stelele lumină?
Le paște, oare,-o soartă-atât de sumbră
pe cele care s-au născut în umbră
să-și plângă neiubirea în surdină?
E greu de descifrat cum de apare,
se naște, crește peste timp sau moare,
apare-n altă parte și mai mare,
valsează între umbră și lumină,
vioaie, fragedă și libertină.
O fi trecut și pe la mine, oare?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă te-ai trezi într-o dimineață și ai observa că toate cuvintele pe care le grăiești capătă formă, contur, viață chiar în fața ochilor tăi, oare ai mai continua să jonglezi nonșalant cu sensurile lor ca și cum ar fi niște simple portocale sau mingi de ping-pong?
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Formă de umbră
Nu încerca să devii
o umbră a cuiva
stropii de apă
îngheață
în neasemănătoare
conturatoare
forme de fulgi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
contur infinit
în vocea de mirare
culoare pe cer
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
trup de Nazteca
bătătorit de mine
cu al tău contur
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce suntem Născuți?
nu simt durerea ce curge-n valuri
printre tenebre colonade,
simt,
doar,
clepsidra risipită ce picură din noi,
și fiecare pas ce conturează amprenta
iubirilor pierdute
în zâmbetul care primește aprobul
clipei născută din genuni,
din sfânta încrucișare a ispitirii în cei buni,
cei mai nebuni
dintre nebunii născuți din farmecul
frământării lutului sumar,
simt,
doar,
culoarea ce capătă contur
în quadratura seninului din Univers,
acolo unde...
unde nu-s...
acolo unde fiecare vers capătă sens
și-un adevărat culcuș cuvântului din noi...
de ce suntem Născuți,
doar... din Nevoi?
poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (2016)
Adăugat de Stelu Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra
Mă caut prin mia de umbre,
dar nu e niciuna a mea:
nu pot, în privirile sumbre,
să văd strălucirea de stea.
O caut și nu știu de ce,
dar simt o nevoie acută
să simt că există, că e,
o am și în lumea tăcută.
Nu cred c-ar putea să se piardă
e-aici, e cu mine mereu!
Prin minte începe să ardă
un gând: sunt o umbră și eu?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O umbră
Între coapsele tale fierbinți
pietrele iadului,
le urc apoi pe umeri.
Smolesc fântâna
îi scot nisipul și izvorul vieții
țâșnește dureros afară,
dar se naște păcatul,
o umbră
în calea luminii
pe segmentul atât de limitat
din timpul infinit.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!