Ultima casă
între tăcute clipe
mă izbesc de geamuri, astăzi mute
clepsidrele curg goale, agale
în umbra atâtor ani trecuți și petrecuți
ard în clipe tăcute alături de noi
tu vii și pleci
eu am rămas cu noi
ne tot lovea clipa prezentă
ne regăseam în depărtări
ardeai fierbinte'n mine
plecam între chemări
străini, în lumi străine
ne căutam pe noi
ne rătăceam între secunde
venise altă clipă
noi, două torțe vii
ardeam în întrebări, ardeam între cei vii
atunci te întrebam, de ce nu vii
alerg către tine, femeie, în noapte
aprind o candelă, pentru doi
să lumineze calea iubirii
sărutul a rămas pe o masă
e ultima casă, acum, pentru noi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre secunde
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ultimul rând
azi clipa trece și iar trece
plecam firesc în altă întrebare
cerneala se uscase pe pagina goală
plecam în noaptea aceea înstelată
mă ajungeau din urmă primii pași
seara mă întindeam pe coapsa lunii
fugise femeia, plecase și timpul rămas
ploua în tăcere,
pe geam se scurgeau anotimpuri
eram fugarul închis într-un ceas
căutam chei printre locuri închise
durerea se scurgea pe pereți
căutam femeia în ultima rană
eu scriam un poem
tu plecai într-un tragic roman
pana se uscase pe masă
eu scriam la gândul rămas
eu scriam, tu plecai în pulberi de stele
pluteau între noi între noi întrebări
urcasem pe scări în noaptea din noi
rătăceam amândoi prin timpuri pustii
mă așezam obosit pe un ciot de speranță
căutam o scară, cădeam amândoi
ora se sfarmă pe trepte, timpul doarme la ușă
tu așteptai ca să plângi timpul rămas
rătăcite pe pat, lângă mine, buze flămânde
căutam o femeie, visător pe cărare
la sfârșit nu mai am întrebări
rătăceam inutil pe o scară de doi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre tragedie, poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre sfârșit sau poezii despre seară
Ultimul rând
azi clipa trece și trece
plecam firesc în altă întrebare
cerneala se uscase pe pagina goală
plecam în noaptea aceea înstelată
mă ajungeau din urmă primii pași
seara mă întindeam pe coapsa lunii
fugise femeia, plecase și timpul rămas
ploua în tăcere, ploua peste noi
durerea oarbă plângea pe pereți
pe geam se scurgeau anotimpuri
eram fugarul închis într-un ceas
căutam chei printre locuri închise
sărutam femeia ca întâia oară
te scriam pe o coală rămasă prin casă
tu plecai într-un tragic roman
la final, pana se uscase pe masă
eu scriam la gândul rămas
pluteau între noi întrebări
urcasem pe scări în noaptea din noi
eu scriam, tu plecai în pulberi de stele
ora se sfarmă pe trepte, iubirea doarme la ușă
rătăceam amândoi prin timpuri pustii
mă așezam obosit pe un ciot de speranță
căutam o scară, cădeam amândoi
tu așteptai ca să plângi timpul rămas
rătăcite pe pat, lângă mine, buze flămânde
căutam o femeie, visător între stele
la sfârșit nu mai am întrebări
rătăceam inutil pe o scară de doi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lacrima iubirii
februarie a trecut sau a zburat demult
o amintire roasă de un gând pe calendar
lacrima a curs și s-a scurs între noi
cuvântul a sângerat la margine de veac
înlăcrimat cerșeam privirea, eu, ultimul damnat
fulgii cădeau în clipe apuse și târzii
iar mugurii înghețau în palmă
bătea o inimă pe ram și ciripitul era taină
curgeau lumini peste timpuri
mă rătăceam prin anotimpuri
mirosea a zăpezi prin pădurile de ieri
căutam o femeie, prin tăceri, aici, pe nicăieri
nu veneai, eu plecam
eram veșnicul prezent pe un drum absent
lacrimi curgeau pe cearceafuri frământate de noi
cu patima iubirii dintăi
tornada iubirii răvășise o mare în noi
eu scriam, tu tăceai
timpuri curgeau între noi, eu căutam un loc de doi
azi sunt doar un trecut
un om ce a iubit în noapte, odată, o fată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zăpadă, poezii despre tornade, poezii despre păduri sau poezii despre muguri
Fluturi
lumea dormea
așteptam ca să plâng
pe ruguri de gând
cădeau stele în noapte
piereau cuvinte printre triste șoapte
se scurgeau întrebări pășind printre scări
scările durerii în lacrima tăcerii
băteam în ușile lumii, cădea un blestem
pașii obosiți pe scânduri de lemn
gonit de idei, rătăceam într-un pat
dormeam între noi
adormeam între uși fără chei
se izbea de geamuri
raza crudă de lună
ploua peste timp
căutam un timp, mă loveam în răstimp
și în noaptea aceea
am venit acasă, călcând peste toți
în poartă fluturi
se jucau în privire
în casă, un pat și o masă
a rămas între noi
țigara ardea pe o masă
și în noaptea asta am înțeles
tu ești femeia mea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre plâns, poezii despre ploaie, poezii despre lemn sau poezii despre idei
Și... nimic nu poate fi
Între mine, între tine
Nu-i nimic ce ar putea
Să aprindă licărire,
Să privească ochi de stea.
Între tine, între mine
Gol pustiul surâdea,
Se-neca speranța vie
Cerului ce ne veghea.
Între mine, între noi
Bate vântul și curg ploi.
Între tine, între mine
Depărtare e de-un veac,
Ca-ntre noapte și lumină,
Între verde și uscat.
Nu e nimeni ce-ar visa,
Să unească două fire
De tristețe-n iarnă grea
Pe un pisc frumos de lună!
Între mine, între noi
Bate vântul și curg ploi.
Între tine, între mine
Nu-i nimic, ce-ar încerca
Să aprindă o lumină,
Să ne bucurăm de ea.
Nu e timpul și nici locul,
Și nici clipe de răgaz,
Tristă-i ziua, crud e focul,
Pal e roșul pe obraz!
Bate Între mine, între noi
vântul și plâng ploi!
La ce bun aceste toate
Când speranțele ne mor,
Când plecat-a tot înaltul
Pe o frunză, pe un nor?
Între mine, între noi
Nu-i nici noapte, nu-i nici zi,
Curg doar lacrime șuvoi
Și... nimic nu poate fi.
Între mine, între noi
Bate vântul, toarnă ploi!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre verde, poezii despre roșu sau poezii despre moarte
Ultima lacrimă
de ce să plâng
când lacrimi curg
tu astăzi pleci
în vremuri reci, târzii și seci
iubirea între noi s-a așternut în veci
am împletit în doi suspinul cel dintâi
demult, odată, între noi
astăzi durerea țipă sugrumată
iubeam atunci, o fată, prima dată
la care porți să bat acum, îndată,
iubirea noastră este scrum sau poate ferecată
iar cheia am azvârlit-o în cer
în noaptea aceea de beție
acum adorm în nopți târzii și plâng în mine
femeie, ești cupa de cucută sau doar un vis târziu, trecut, o dulce amăgire
sunt piatră azvârlită într-un colț de mare
acolo, undeva, în depărtare
eram eu, erai tu
era doar o banală întrebare
pășeșc pe maluri de dor
pașii mă ard și mă dor
rătăcesc între noi
căutând zadarnic un doi
în amurg, pe țărmul pustiu
a rămas o piatră ce strigă în gol
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre durere
Între noi
Între astăzi și ieri mai există trecut
Între astăzi și mâine e timp ne-nceput
Între tine și mine se strânge chemare
Între noi nu există fiori de uitare.
Între noi doare oful, din visul secret
Ce se stinge tăcut incrustat în regret,
Între noi nu s-au scris până-acum amintiri
Între noi stau de veghe întristate priviri.
Între noi, și clipita se scurge fierbinte
În timpul ce-aleargă cu zel înainte
Între noi, gând tăcut se închină-n cuvânt
Între noi, mai răzbate doar sărutul din vânt.
Între noi, arde slova din timp renăscut
Între noi sunt doar munți în eternul tăcut,
Un baraj ce respiră eter din abis
Un roman de iubire ce nu a fost scris.
poezie de Ștefan Doroftei Doimăneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor sau poezii despre uitare
Pașii sufletului
trec obosit printre gânduri zălude
mereu mă petrec, nimic nu aleg
e noapte polară, se iubește la fel
foc este în mine și în timpul prezent
eu nu știu azi ce știu
mă ninge în lumină în mod coerent
mă cauți femeie prin vreascuri globale
mă cerți, mă alungi și mă ierți
pe urmă e ceață
nimic nu a mai rămas la urmă
apoi a fost o zi nouă în altă zi
fugeam să mă uit
ardeam pe un rug
picioarele curg printre trepte de lut
este ceață și plouă
pe treptele lumii și plâng
apoi s-a pus ninsoarea la poli
ningea cu fulgi albi de fecioară
mă apropii de tine tăcut și confuz
era frig în tine, în noi
se întuneca iarăși în lume
ningea cu tăceri
nici nu mai știam dacă sunt
eu te chemam într-o zi, știam că n-ai să vii
ningea pe la noi
bătea timpul în geam
mereu ca altădată
eu căutam în nămeții sufletului, o fată
clipa asta nu mai tace
veneam târziu
când nu o să mai fii
și dacă vii, eu cine sunt în nopți pustii
te strigam, te chemam
era frig în casă
picurau pe geamuri amintiri
se stingea clipa, era târziu, în lume, în jur
și totuși ninge afară
mereu ca altădată
ochii tăi, făclie în noapte
mă întrebai retoric, dacă tu, atunci eu
pe coapsele tale
căutam un iad
frigul iar mă arde
mâinile se loveau de un sân, ireal
se scurge un timp, mai trece un veac
pașii fug, nu se ajung
între noi, doar părul tău, dorul meu
și sărutul a rămas
mă înțepam în spini
rana asta doare
eu scriam femeie
cu îngeri trecând
clipa asta se învârte
se întinde și cuprinde
trupul, gândul și femeia
ce mă așteaptă în prag, de drag
nu, nu pleca femeie
chipul tău, icoană vie
voi veni în zori la tine
peste pașii scurși în gând
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre gânduri, poezii despre întuneric sau poezii despre îngeri
Întâlnire ratată
noi nu ne-am întâlnit niciodată
eram însingurat și trist
pe un ciot strâmt de zare
te-am creat într-o noapte, femeie
din alge, scoici și un strop de mare
peste buze am așternut un surâs
ochii tăi, două stele
culese din visele mele
au trecut zile, ani
azi, între cer și pământ
umbre diafane se târăsc pe un drum
doi străini pe un țărm
valuri se sparg tăcute în mare
departe de tine, de noi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Scriu pe cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre ochi
Ultima scrisoare
plouă în cer și ceață este în lume
cafeaua arde pe masă
ochii au rămas să plângă în urmă
în urmă doar o urnă
se tace în jur
curg gânduri pe rug
mereu călător pe tragice drumuri
la final, mă caut, mă fug
e ceață deasă în casă
plouă în vatră
cafeaua e amară
și cina absentă pe masă
hipnotic în noapte
căutam câte o fată
dar fata fugea
într-o noapte cu ninsoare în noi
mă apropii de tine
visam, meditativ, un ideal
sărutam forma, cuvântul și trupul
căutând un sărut, doar atât
ilogici și goi
cu ochii puri
pășeam către noi
purtând în suflet doar cifra doi
scriai
se oprise timpul în loc
căutam zadarnic un vis
vroiam să fiu doar un surâs
treceau oameni pe stradă
pe geamuri, iarna se scurgea ireal
eram absentul grăbit
dintr-o iarnă globală
mă despart de tine
pășind către noi
căutam un înger
în sărutul absent
mai venea o ploaie
eu căutam pe țărm femeia
îți scriu iubito de pe mare, o scrisoare
îți scriu iubito viața mea
te-am rugat să vii
tu nu ai rămas
atuncea las
pe sânul tău, un semn de carte
a plecat și clipa
e pustie ziua
gândul iar mă doare
printre lungi apusuri, iarăși trecătoare
e de ajuns o fugă
de ce ard în mine
caut un răspuns
eu străinul lumii, rătăcit în noi
pe o pagină
rătăceam femeia
despuind aivea pagina tot goală
căutam iubirea și în ea femeia
eram o scrisoare
tu, tainic ideal
scriam pe o cruce
destinul final
durerea mea azi a plâns în tine
eu strigam o fată
uitat era totul
iubirea noastră a fost odată, poate niciodată
trupuri ce se caută, disperate în noapte
voi pleca acasă, ultimul damnat
îți scriu o scrisoare
când șoaptă nu este, nu mai sunt nici eu
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre trup și suflet sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Un tren, o gară, o viață
te-am așteptat în gară iubito
o viață întreagă
plecau trenuri grăbite spre vremea de apoi
apoi nu a rămas nimeni în gară, decât noi
treceau trecători, prin noi, pe lângă noi
azi noi nu eram doi
mereu mă întreb, unde eram noi
eram străini, într-o gară de doi
era frig și era ger, între noi, amândoi
trec trenuri, prin gară, prin noi
eu am așteptat într-o parte
tu nu ai venit astăzi la noi
un tren, o gară, o viață
și o iubire uitată între noi
te-am așteptat iubito, într-o gară
în suflet, o chitară ruptă de gânduri
în mână, un trifoi cu trei foi
trenul s-a dus
nu a oprit între stații
a plecat fără noi
trec timpuri în gara uitată de lume
cafeaua arde pe masă
nu e nimeni acasă
tăcerea, uitarea, zace în noi
iubirea plânge pe-o bancă, iubito
în gara aceea, la margine de noi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre gări, poezii despre viață sau poezii despre suflet
Într-o noapte
uneori strângeam stele în palmă
să nu se rătăcească în galaxii
mă aveai, eu visam
clădisem un monument pe ăst tragic pământ
mă întrebam mereu cine sunt
treceai printre stele, suavă ca ele
erai senină și pură iubito
te frângeai între gânduri, eu pășeam printre spini
erai primăvară, fecioară...
îmi era atâta dor de tine, dor de casă
să vin, să mă întorc astăzi acasă
dar lupii ăștia mă omoară, nu mă lasă
și dacă tu...
atunci eu...
ce labirint al sufletului croisem într-o noapte între noi
e trist că n-am știut atâta timp de noi, noi, doi nebuni
noi, amândoi, în șir de doi
începe tu, eu...
tu mă strigai în noapte, chemarea era mută
plutea pe lac un nufăr, iar tu plângeai prin colțuri
te adunam în palmă și printre gândurile lumii
te-am sărutat femeie, ca întâia dată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate sau poezii despre primăvară
Ultima adresă
eu stau undeva, unde timpul a stat
mă caut, știu că mă am
am pus la cap un gând din clipa dintâi
căutam niște pași să ajung iarăși la mine
ultimii pași dintre cei rămași
pășeam înapoi printre ace de brad, prin frânze uscate de griji
plecam dincolo, noi, amândoi
de ajuns nu a ajuns decât pasul, noi am rămas suspendați între noi
acoperiți-mă iarăși cu flori
potecile zac stranii la picioare de nori
șuvoi de sânge țipă în mine, arterele sunt pline de glod
cad firele vieții când pleci
mă cațăr pe firul de iarbă
mă aștepți iarăși în prag
offf, mi-e dor de cel drag
dar pasul e gol, se afundă în nămol
vroiam să mă nasc, dar unde să fac acel pas
acum zac în firul de iarbă țesut între noi
poarta e deschisă dar pragul e gol
sunt pasul uitat într-un veac
și plâng astăzi, mă plâng
eu am plecat cel dintâi
adresa mea o găsiți, mâine, la căpătâi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre picioare sau poezii despre nori
Jocul iubirii
venise iarăși toamna
eu încă scriam în vară cuvinte moi
iar în iarba verde
ne jucam, doi copii, amândoi
rătăceam, privind cum se scurg anotimpuri
venise-i de mult
într-o noapte globală
ființă în neființă în doi
eram doi într-un gând
înnoptam aiurea prin parcuri
îmbrățișări ireale, săruturi furate
rătăcind pe aleile toamnei în doi
treceau trecători pe stradă
venise și clipa
uitasem de ea
eram singuri cu noi și cu ea
eram un copil pe o bancă
veșnic timid
priveam către tine
oftând
se scuturau pe alei toamne letale
știam că vine iarna
știam că ninge în munți
mă priveai zâmbind pe o rază de stea
dacă tu n-ai veni
eu pe cine aș iubi
atunci, jelui-m-aș cerului în vatra pământului
despre tine, despre mine
dacă tu m-ai privi încă o dată
eu pe cine aș avea
dacă te-aș iubi doar o dată
tu cu cine ai fi
erai pură, fierbinte
pielea ta mă ardea
sugera o chemare
ea, era ea
te priveam dezbrăcată
de gânduri, dureri și de toate
cerul zâmbea
erai stea, doar a mea
mă săturasem să mor în fiecare iarnă
iar la sfârșit să fiu din nou damnat
trecuse cruda iarnă
topind zăpezile din noi
păstrasem în palmă
un mugur de suflet
va veni o primăvară târzie
pentru noi amândoi
te strângi între gene
când te frâng din mine
mă chemi, mă dai
dar ochii tăi, cui îi dai
cobori caldă felină noaptea în parc
mă întreb
de ce eu, dacă tu
dacă tu, atunci eu
au trecut clipe, zile, ani
trăim acum în labirint de suferințe
am sfâșiat în zori veșmintele dintre noi
ce trist a fost, eu căutam un doi
dar cine azi mai suntem noi
te-am iubit, femeie
de ce-ai plecat atunci
lăsând în urmă lacrima și dorul
și mă întreb, cine suntem astăzi noi
și plecai femeie, plecai
lacrima la sân îți ajungea
pășesc pe cioturi de gând
căutând un pas către noi
acum, singuri amândoi
printre lacrimi, femeie
te-am mai sărutat o dată
la final
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre parcuri
Îngerul iubirii
trec nopți, trec zile, trec ani
străini printre noi
tu ai venit, eu am plecat
o poartă s-a închis, timpul ucis
atunci, unde suntem noi
de ce mai caut inutil un doi
curg nopți și totuși te întreb
de ce ai mai venit
tu pleci,
sunt clipe reci
eu nu stau
și pașii trec
se împletesc iubirile în gând
perechi, perechi
pe unde uneori mai trec
mereu te pierd
te regăsesc în taina primului sărut
furat, mușcat, demult
când rătăceam îmbrățișati
în acel parc, la margine de veac
aștept să vii prin stropii cruzi de ploaie
eu știu că te iubesc
de restul nu îmi pasă
dau de pereți cu sticle și pahare
în noaptea asta am să-ți bat în poartă
să caut îngerul din cer
să-ți cer, să-ți cer să-mi fii aleasă
femeie, chip cioplit de Dumnezeu
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut furat sau poezii despre religie
* * *
Închide ușa dacă vii
Chiar dacă
Zăvoarele sunt ruginite.
Închide ușa asta bine.
Nu simți sărutul
Dulce-al iernii
Cum ne apasă sufletul?
Închide și fereastra
Cu brumăriul prunelor
Rămase în livadă.
Si, dacă totuși vrei să vii
Închide după tine
Tot ce-a rămas deschis
Între noi.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar vânt
Între răsărit și apus
A mai rămas o filă.
Între cer și pământ
A mai rămas un zbor.
Între buze și cânt
Se frânge un cuvânt.
Între noi
Rămâne doar vânt.
Pe urmele tăcerii
Mă frâng.
Te strig.
Ecoul se rupe
La capăt de gând.
Aripile mă strâng.
Între zori și asfințit
A mai rămas un rând.
Scrie-mi pe el
Un pas
Să te ajung.
Rupe tăcerea din glas...
Între cer și pământ
Sentiment frânt.
Între noi doi
Doar vânt.
poezie de Alexandrina Vlas din Când universul cade
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre cuvinte sau poezii despre aripi
Rondel târziu
Te aștept să vii, copilă
Ca să afli că trăiesc,
Dar să nu îmi plângi de milă
De-i vedea că mă albesc.
Între noi a fost idilă
Și de-atuncea te-ndrăgesc,
Te aștept să vii, copilă
Ca să aflii că trăiesc.
Doruri te însuflețesc,
Vii la mine fără silă
Gingașă ca o zambilă,
Să mă faci să-ntineresc...
Te aștept să vii, copilă!
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zambile, poezii despre dor, poezii despre copilărie sau poezii despre alb
La final
am tăcut între gânduri
căutând cine sunt
durerea arde în mine
eu gem în ultim cuvânt
adun stele în palme
căutam un sărut
răsari între clipe
în nopți de delir
rătăceam și priveam cum mă scurg
iarăși și iar prin timpurii globale
mi-era teamă și ochii mă curg
te iubeam femeie, în ultimul burg
priveam lumina cum plânge
mă apropii de cer și e sânge
e jale în lume
și timpul a înghețat între docme
se moare femeie
în altare de dor
dar ce este dorul
decât un tainic fior
se sfarmă statui de pe socluri
credința e furată
pășim singuri și goi
jalnici eroi în noroi
ilogică viață în doi
timpul e scurt pentru noi
cădem printre șoapte uzate
destine uitate, ratate
te caut în noapte
în timpul ucis
dar ce mai e noaptea
decât un fals paradis
mă arde visarea
mi-e dor să te chem
dar ce e chemarea
decât un ultim blestem
ilogici și goi
puri și nebuni, mereu amândoi
în tragic decor ireal
plecăm către cer la final
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre absurd
Doi pași
Eu n-am făcut un pas spre tine,
Tu n-ai făcut un pas spre mine;
Rămas-au doi
Pași între noi.
De-aș fi făcut un pas spre tine,
Și-ai fi făcut un pas spre mine,
N-ar mai fi doi
Pași între noi.
Iar dacă fac un pas spre tine,
Dar tu nu faci un pas spre mine,
Nu mai sunt doi
Pași între noi.
Tu, dacă faci un pas spre mine,
Iar eu nu fac un pas spre tine,
Tot n-ar fi doi
Pași între noi.
De fac un pas, dar nu spre tine,
Și faci un pas, dar nu spre mine,
Iar nu sunt doi
Pași între noi.
De-aș fi făcut un singur pas,
Un singur pas ar fi rămas
De pus, nu doi
Pași, între noi.
Eu, primul pas dacă-l făceam,
Un singur pas doar mai aveam
Pus între noi,
Nu doi, nu doi.
poezie de Marius Robu (9 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!