Dacă aș fi crescut pe undeva
Dacă aș fi crescut pe undeva
unde sunt ceasuri zvelte, zile mai ușoare,
ți-aș fi aflat o mare sărbătoare
și mâinile-mi nu te-ar fi strâns așa
cum uneori te strâng, fricos și tare.
Acolo-aș fi-ndrăznit să te împart,
prezență, tu, ce nu cunoști hotare.
te-aș fi putut zvârli,
ca pe o minge-în talazu-nalt
de bucurii,
să sară, să te prindă cineva
și, spre căderea ta
să-nalțe mâinile cu dor,
tu, lucru al lucrurilor.
Să scaperi ca o lamă de oțel,
te-aș fi lăsat,
și focul ți-l strângeam într-un inel
din aurul cel mai curat,
să mi-l poată ține culcat
pe cea mai albă din mâini.
Te-aș fi pictat: nu pe un zid stingher,
ci dintr-o margine în cealaltă de cer,
și te-aș fi plăsmuit cum un uriaș te-ar plăsmui:
ca foc, ca stei golaș,
ca pe simunul din deșert urcat
sau
poate fi și-așa: eu te-am aflat
cândva...
Prietenii mei sunt departe,
ecoul aud, râsul lor nu-i,
și tu: tu ai căzut din cuib și ești un pui
de pasăre, cu ghearele gălbui
și ochii mari și mă-ntristezi de moarte.
(Prea largă-i palma-mi pentru trupul lui.)
Și-o picătură iau pe deget din izvor,
ciulesc urechea: poate-o cauți, însetat,
și simt cum inimile noastre bat,
și-amânduror de spaimă bat.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viața monahală, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Citate similare
* * *
Te-aș lua în lumea mea,
Ți-aș dărui nemurirea!
Te-aș scoate din pământ,
Te-aș face ceva sfânt!
La rădăcini ți-aș planta
O ramură din inima mea!
Și te-aș uda cu-o lacrimă
Cu dor si patimă!
Și te-aș crește cu priviri
Printre zile, printre spini!
Să mă zgârâi, să mă dori
Să mă pierd în ochii tăi!
Și te-aș face-o margine de timp,
Să mă pierd, să cad prin tine!
Să simt zilele cu mine,
Să-mi fi Tu, doar EU cu... tine!
Și m-aș pierde...
În privirea Ta,
Rezemat de-o clipă,
Doar un zbor, o aripă!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te-aș lua în lumea... mea,
Ți-aș dărui nemurirea!
Te-aș scoate din pământ,
Te-aș face ceva sfânt!
La rădăcini ți-aș planta
Ramuri din inima... mea!
Și te-aș uda cu-o lacrimă
Cu dor și patimă!
Și te-aș crește cu priviri
Printre zile, printre spini!
Să mă zgârii, să mă dori,
Să mă pierd în ochii tăi!
Și te-aș face margine de timp,
Să mă pierd, să cad prin tine!
Să simt zilele cu mine,
Să-mi fii Tu, doar EU cu... tine!
Și m-aș pierde în...
În privirea Ta,
Rezemat de-o clipă,
Doar un zbor, o aripă!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De nu te-aș ști
De nu te-aș ști nebună,
Nebuna mea pe veci
Mi te-aș ciopli din humă
Din minți să mă petreci.
De nu te-aș ști vâltoare,
Vâltoarea mea de dor
Te-aș zămisli din mare
Din vis să te scobor.
De nu te-aș ști
Mi te-aș ciopli
Te-aș zămisli
Și-atunci te-aș ști...
poezie de Eugen Lovin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș bea dintr-o oală de lut
Mi-e sete de tine,
Te-aș bea dintr-o vadră,
Dintr-o oală de lut ars,
Cu dragoste,
Cu buzele arse,
Cu sete,
Mi-e sete de tine,
Mi-e dor de tine,
Să-mi curgi
Roșu ca sângele pe bărbie,
Pe trup,
Pe vise,
Să țin capul pe spate
Până îmi vezi stele în iriși,
Te-aș bea până la fund,
Cu patimă,
Cu poftă,
Ca un mort de sete
Într-o zi de post negru,
Te-aș bea ca un țăran însetat
Într-un lan de secară,
Ca un prunc lipit de sânul mamei.
Ca un sărut fără de sfârșit.
Te iubesc,
Pletele tale sunt o cascadă,
Ochii de izvor,
Te-aș bea fără măsură
Dintr-o vadră
Cioplită în lemn de salcâm,
Te-aș bea
Dintr-o oală de lut ars.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș săruta
Te-aș săruta... acolo unde,
Nimeni măcar... n-ar bănui
Și nici cu gândul a pătrunde,
Pe trupul tău, n-ar îndrăzni.
Te-aș săruta... cu buze fripte,
Cu patimă arzând și dor,
Păstrând privirile înfipte
Și-alunecânde-nspre picior.
Te-aș săruta... înlănțuită
Și dezgolită de păcat,
Ca o-ntrebare-abia șoptită,
Pe-o dulce margine de pat.
Te-aș săruta... și tu știi bine
Pe unde? cum? de câte ori?
Și clipe-ți vor părea puține,
Pentru nebunele chemări.
Te-aș săruta... fără-ncetare,
Sorbindu-ți magicul nectar,
Când ești deschisă ca o floare,
Plină de patimă și har.
Te-aș săruta... acolo unde,
Nimeni n-ar încerca în veci
Și-adânc, în tine m-aș ascunde,
Rugându-te... să nu mai pleci.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș săruta
Te-aș săruta acolo unde
Nimeni măcar n-ar bănui
Și nici cu gândul a pătrunde
Pe trupul tău, n-ar îndrăzni.
Te-aș săruta cu buze fripte,
Cu patimă arzând și dor,
Păstrând privirile înfipte
Și-alunecânde-nspre picior.
Te-aș săruta înlănțuită
Și dezgolită de păcat,
Ca o-ntrebare-abia șoptită,
Pe-o dulce margine de pat.
Te-aș săruta și tu știi bine,
Pe unde? cum? de câte ori?
Și clipe-ți vor părea puține,
Pentru nebunele chemări.
Te-aș săruta fără-ncetare
Sorbindu-ți magicul nectar,
Când ești deschisă ca o floare
Plină de patimă și har.
Te-aș săruta, acolo unde
Nimeni n-ar încerca în veci
Și-adânc în tine m-aș ascunde
Rugându-te... să nu mai pleci.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sadism
Ți-aș mușca buzele, să curgă tot sângele din ele,
Pe sânii mei,
Să ți-l iei inapoi de pe ei.
Te-aș lăsa fără bărbăție, să nu te mai poți bucura.
aș ține-o la mine,
s-o am zi și noapte, ce bine.
Și ochii ți i-aș scoate din cap, să nu mai
privești.
i-aș pune-n ai mei,
să mă uit doar la mine cu ei.
Apoi te-aș ascunde-ntr-un pod cu lacăt închis.
așa schilodit cum ai fi,
ce mult te-aș iubi, te-aș iubi.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici măcar
Te-aș schimba prin târguri mâine pe un car cu patru boi
Sau pe-un codru vechi de pâine și o traistă-n patru foi
Te-aș schimba c-așa mi-e felul te-aș schimba la o adică
Te-aș schimba cu mușețelul ori cu verdele-n urzică
Te-aș schimba pe-un șase șase cu iluzia din zar
Cu trei țigle de pe case cu un pod și nici măcar
Nu te-aș lua nu te-aș întoarce nu te-aș duce nu te-aș... da
C-ai așa pe vino-ncoace și ești cel mai cel cumva
Te-aș amesteca-n culori folosindu-mi trafaletul
Ca apoi prin zece sori să îți trec arzând portretul
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș...
Te-aș purta cu mine prin lume,
Și te-aș strânge adesea la piept,
Ți-aș evidenția cele bune,
Dar nu mai rezist să aștept.
Te-aș face să îți știi menirea,
Să știi să alegi limpezită,
Să simți întru totul iubirea,
Să simți cât de mult ești iubită.
Te-aș privi o viață întreagă,
Te-aș privi și o sută de vieți,
Păcat că nimic nu se leagă,
Și-n suflet port numai tristeți.
Te-aș alinta așa cum știu eu,
Și ți-aș scoate din suflet amarul,
Sălbatic aș fi ca un leu,
Domestic aș fi cum e calul.
Te-aș uita, dar nu o pot face,
În gând până astăzi mi-ai stat,
Te las de acuma în pace,
Căci știu că de mult m-ai uitat.
poezie de Mihail Cosmin Pamfil (16 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate că atunci aș fi ales nebunia
aș fi ieșit din carnea mea ca dintr-o pușcărie
și te-aș fi urmat până la capătul vieții
aș fi stat în genunchi la fiecare popas
te-aș fi șoptit încet rugăciune după rugăciune
te-aș fi îndesat în pieptul meu
ca pe singura bucurie a acestei lumi
poate ca atunci aș fi ales nebunia
că îmi erai atât de frumos
atât de ușor de purtat în sânge
și te-aș fi urmat
cu siguranță te-aș fi urmat
pe toate străzile înguste ale vieții
da
da
te-aș fi urmat
ca orice femeie îndrăgostită
ți-aș fi atins tâmplele
cu buzele arse de așteptare
iar tu mi-ai fi tatuat umerii
cu degetele tale subțiri
poate ca atunci aș fi ales nebunia
aș fi făcut poteci prin toate pădurile
aș fi luptat cu întunericul tău
dar vremea aceea s-a dus
nu-i așa că m-ai aruncat într-un cufăr vechi
ca pe cea mai neînsemnată amintire a ta
nu-i așa
poate ca atunci te-aș fi ales
nebunia mea
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Te-aș iubi
Te-aș iubi
invers de cum răsare soarele
din Pământ până la Lună
să fiu a trupului arvună.
Te-aș iubi
cu ultimul fulg de nea
invers de cum iubește deșertul ploaia,
de la Lună pân' la stele
să ne fim blestem de iele.
Te-aș iubi fără de vină
ca pe-o dulce violină
arsă pe umărul stâng
de-a ta gură dată-n pârg.
Te-aș iubi cu-n strigăt mut
până te-aș avea tăcut
iar pe trup să te reverși
cu a' tale versuri verzi
să-mi iubești trupul în șoapte
pân' la o mie de păcate,
săvârșite-n miez de noapte.
Te-aș iubi
și poate da
M-ai iubi
te-aș săruta...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă aș fi
dacă aș fi vrăjitor
te-aș face să mă iubești
dacă aș fi magician
te-aș hipnotiza
să te pot săruta
dacă aș fi soare
te-aș încălzi doar pe tine
dacă aș fi o boabă de strugure
te-aș lăsa să mă strivești
în dinții tăi mici
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș îmbrățișa...
Te-aș îmbrățișa...
cu o sfântă îmbrățișare a dorului ce te cheamă...
Aș alerga spre tine cu brațele deschise
de parcă ar fi ultima zi
și după
... lumea s-ar sfârși...
În timpul rămas
până când pleoapele mele s-ar închide
te-aș striga cu speranța
că măcar umbra mâinilor mele te-ar cuprinde
în acea sfântă îmbrățișare
a iubirii noastre...
poezie de Erika Daniella
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comoara mea
Ce ți-aș face de te-aș prinde,
De te-aș prinde, te voi vinde
Dar tot eu te-aș cumpăra,
Să fii tu comoara mea!
Iubită-mi vei fi ani de zile,
Vom merge la Rio și în Chile,
Departe de lumea asta rea,
Să fii tu comoara mea!
Noi mereu dragoste am face,
La cât am stat eu pe ace,
Și-am râvnit la tine, stea,
Să fii tu comoara mea!
poezie de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Picătură dulce-amară
Las o lacrimă să curgă
Ca o picătura vie
Peste cumpăna iubirii
Trandafiri să torni o mie!
Dragostea e ca și focul
Și mă bate si mă arde.
Flori de măr dalbele jocuri
Fericiri să-mi umple locul!
Dacă te-aș chema la soare
Te-aș căuta în strada mare
M-aș găti de sărbătoare
Ca o floare de cicoare!
Dacă lacrima tot curge,
Aș lăsa-o sa mă ude
Nu mai vreau să fie iară
Picătură dulce-amară!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zodia Racului
Ce bine ar fi fost să fiu un rac autentic,
să merg constant înapoi.
Te-aș întâlni printre amintiri
și după ce te-aș găsi nu ți-aș mai da drumul,
te-aș târî cu mine înapoi,
să ne iubim tineri și nevinovați,
după care, mereu înapoi, te-aș târî mai departe,
spre copilărie,
ne-am juca inocenți
până ce, obosiți de joc și de inocență,
am dispărea într-un mit.
Dar nu sunt un rac autentic,
în zadar mă tot laud cu zodia mea,
sunt condamnat să merg înainte
și tot ce pot e să târăsc între cleștii mei de rac
toată memoria mea, fără să cedez nimic, nimic, nimic,
cu riscul ca povara ei uriașă să mă ucidă într-o zi.
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Vremea intrebarilor" de Octavian Paler este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Doamnā
Doamnā, mi-e atât de lene,
C-aș dormi doar între perne
Și-ntre țâțe-nlācrimate,
De fete nedeflorate...
Doamnā, sete mi-e de mor,
Cā ți-aș sāpa un izvor,
Chiar în pâtecu-ți rotund,
Sā te beau pânā-n strāfund.
Doamnā, foame mi-i de lup,
De-ai fi pâine sā te rup,
Fragedā, cum ești mata,
Dintr-o datā te-aș mânca.
Doamnā, dacā te-aș gāsi,
Ca Rasputin te-aș iubi,
Douā nopți și jumātate,
Sā mā lepād de pācate...
Lene, foame, sete, dor,
Doamnā, știu cā-s muritor,
Dar nu-ți face sânge rāu,
Încā-s viu și sunt al tău!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș iubi...
te-aș iubi dar nu-mi dai voie,
te-aș iubi cum știu doar eu,
ca pe-o floare de aloe,
ca pe însuși Dumnezeu
strig în noapte, strig sihastru,
strig la lună și la cer,
o dorință cu albastru
totul este efemer
zorii plâng și mă ascultă,
plâng și eu în ton cu ei,
sunt o flacără prelinsă,
luminez tristeți de ieri
totul e învolburare,
totul tulbure le văd,
caut o rază, încântare,
caut prin pomi doar frunze verzi
te-aș iubi dar nu-mi dai voie,
te-aș iubi, cum te-aș iubi,
te-aș iubi de bunăvoie,
dacă vrei, pentru că știi...
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș găsi
Te-aș găsi chiar și în tăcerea ce-mi învăluie sufletul,
pentru că orice sunet n-ar avea ecoul inimii tale.
Te-aș găsi chiar și în întunericul ce înghite orizonturile,
pentru că orice umbră le-ar învălui,
n-ar putea să lase nici o urmă.
Te-aș recunoaște în fiecare bătaie a inimii mele,
unde nici un vis n-ar putea să te ascundă.
Tu nu ești parte din lumea asta,
așa cum eu nu sunt parte din ea.
Existăm împreună la marginea timpului,
simțindu-ne eternitatea.
poezie de Emilia Mariam (16 noiembrie 2024)
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câmpii la lăsarea serii
Câmpii la lăsarea serii, peste care trenuri aleargă,
Șosele spălate de ploaie pe care aleargă automobile cenușii,
Poduri peste ape tulburi, conducte de țiței și de gaz metan,
Linii electrice peste lanuri de cartofi, peste hectare de grâne,
Internetul prin care vocea ta vine de la mare distanță,
Prin sateliți, prin stratosferă, prin ceață.
Te-aș ține în căușul palmei, iar cu cealaltă te-aș mângâia,
Într-un leagăn de ierburi mirositoare te-aș ține toată ziua
Și ți-aș cânta să adormi. Un cort de raze aș înălța pentru tine
Lângă lacul de munte. Dacă te-aș pierde, aș merge mii de leghe,
Aș întreba din om în om și până la urmă te-aș găsi.
Căci eu am fost născut să te întâlnesc,
Eu am fost făcut să strig numele tău în toate zările,
Să îl afle mulțimile. Pentru că tu ești floarea de tamarin,
Tu ești vânticelul de aprilie care adie dimineața,
Tu ești soarele de amiază care mângâie șirul de chiparoși,
Tu ești marea în crepuscul, când toate țărmurile se auresc,
Tu ești aburul nopții care îmbracă lucrurile. Tu ești minunea,
Tu ești flacăra, tu ești dogoarea, tu ești sângele,
Aleluia, tu ești cea mai frumoasă!
poezie de Mircea Florin Șandru din Ca silabele unui mare pian (2011)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!