Joc de cuvinte
E primăvară iar.
Astăzi am fost trist
Am ascultat Chopin
pierdut printre lacrimi.
Totul în jur
devenea oval,
Universul se transforma
în monade mișcătoare.
Din când în când
sărutam cu pleoapa
bucuria copiilor nenăscuți
care-mi zâmbeau
zâmbeau, zâmbeau.
Ascultam Chopin
printre lacrimi
Și nu observam
că primavara
își căuta cu greu
de lucru printre noi.
Astăzi
am fost foarte trist...
poezie de Ion Asavei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre promisiuni
- poezii despre primăvară
- poezii despre prezent
- poezii despre jocuri
- poezii despre cuvinte
- poezii despre copilărie
- poezii despre calambururi
- poezii despre bucurie
Citate similare
Am iubit mult copiii, toată viața m-a urmărit zâmbetul lor de dinaintea unei operații. Zâmbeau într-un fel pe care mi-e greu să-l descriu. Cam toți aveau aceeași reacție. Zâmbeau cu lacrimi în ochi. Spaimă, durere, resemnare, speranță. Și milă, cu zâmbetul ăla îmi cereau toată mila din lume. Cum să nu te tulbure imaginea asta? Și totuși, n-aveam voie să greșesc, eram obligat să ignor orice emoție.
citat clasic din Alexandru Pesamosca (15 mai 2013)
Adăugat de Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre zâmbet
- citate despre viață
- citate despre spaimă
- citate despre iubire
- citate despre imagine
- citate despre greșeli
- citate despre durere
- citate despre copilărie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Printre cioburi
prietenii au plecat departe
am rămas singur în noapte
astăzi sparg
oale și ulcele
ce să fac acum cu ele
toate's sparte, toate's rele
adun cioburi dintre gânduri
printre rânduri amputate
ce să fac astăzi cu toate
viața calcă
trist pe ele
noaptea desenează gânduri
din dureri și din amurguri
curg și lacrimi
curg de toate
printre cioburi și ulcele
toate's goale, toate's sparte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre noapte, poezii despre viață, poezii despre prietenie, poezii despre gânduri, poezii despre durere sau poezii despre desen
Papirusurile vieții - I
Citesc printre lacrimi
Și mă devoră tăcerile strigătul mut,
Creierul neoxigenat plin de bacteria
Atâta trecut prezent viitor pierdut!
Citesc printre lacrimi
La marginea tuturor imperiilor nevăzute,
Corpul în delir viruși și bacilli fragmentându-l
Atâția luptători mor pe baricade fără ca să lupte!
Citesc printre lacrimi
Din profeții de altădată care-au scris
Dumnezeu când să se întoarcă
Și morții să se topească-n proriul abis!
Citesc printre lacrimi
Pagini rupte dintr-un posibil destin,
Priviri orbesc în false patimi
Trufașului faraon i se închin!
Citesc printre lacrimi
Și viața în taină mi se zbate,
Au pus peste tot viruși și venin,
Pământul se culcă pe patul de moarte?!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre viitor, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre religie, poezii despre prăpăstii sau poezii despre posibilitate
Cantina de vise
Și-acum mi-aduc aminte la cantină
cotcodăceau tacâmuri printre mese
și ne zâmbeau din fălci bucătărese
prin aburul călduț ca de latrină
Se auzea o muzică lascivă
Sportivii, teologii, literații
se studiau în mușchi și afirmații
iar filosofii disertau colivă.
De la cantină parcă ni se-acrise
Prohod cu sârbă studențească
Când sufli-n viață ca să se răcească
Și moartea o-ncălzești cu-atâtea vise
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre filozofie, poezii despre visare, poezii despre studenție, poezii despre sport, poezii despre senzualitate, poezii despre muzică sau poezii despre abur
Îngeri și îngeri
Ploua în Craiova aseară,
Iar noi, prin atingeri de gând,
Am vrut, pentru vremea de-afară,
Să fim stropi de cer, fremătând.
Și-am fost, printre stropii de ploaie,
Doi îngeri veniți pe Pământ
Cu aripi arzând în văpaie
Și doar cu iubirea veșmânt.
Schimbam, din albastru-n albastru,
Priviri cu reflexii de Rai,
Dorindu-ne-un colț de sihastru
Ferit de al lumii alai.
Fereastra terasei, plouată
Cu stropii de lacrimi de zei,
Părea printre timpuri uitată,
Când mi te priveau ochii mei.
Și-am fost, și mi-ai fost o-ncântare
Când toată ființa-mi șoptea
Că-s îngeri și îngeri sub Soare...
Iar ploaia-n Craiova cânta.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre îngeri, poezii despre uitare, poezii despre rai, poezii despre ochi sau poezii despre iubire
Te-am iertat
Tu iar m-alungi... Mă vei afla
În infinitele tăceri
Ce se-ntrupau din mângâieri
În ochii ce mai zâmbeau ieri
Că pot visa.
Poate-am greșit să ceed atunci
Când ne-apucam iar de iubit,
Când parcă sta încremenit
Și soarele la răsărit,
Că nu mai fugi.
Îmi stau plângând acest păcat
În noaptea care a venit
Dup-al iubirii asfințit
Când totu-n preajm-a amuțit,
Că m-ai lăsat.
E prea târziu acum, deja,
A mi te-ascunde-n vise iar,
Când, printre stele, solitar,
Aleargă dorul meu hoinar
Și-a mai spera.
Aș vrea să știi neapărat
Că așteptând atât să vii
În depărtările pustii
Să-mi luminezi, să mă adii,
Eu te-am iertat!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu din Dați totul iubirii
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre singurătate sau poezii despre lumină
Te-ai dus, tăicuță
Te-ai dus, tăicuță, oh, te-ai dus departe
Și-n nemișcare morții rătăcești,
De-acum o veșnicie ne desparte,
Căci printre noi, de astăzi nu mai ești.
Te-ascunzi în somnul fără de trezire,
Pe așternut de lacrimi și de flori,
De astăzi, tată, ești nemărginire,
Plâns de durere, lacrimi de ninsori...
Te-ascunzi în anotimpuri fără nume
Și-n vise treci să ne mai mângâi gândul,
Ești înger azi, între pământ și lume...
Te-ascunde în abis, sub cruci, mormântul.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre somn, poezii despre plâns sau poezii despre ninsoare
De n-ar țipa atât de trist lăstunii - replică la poezia "De n-ar începe mierlele să cânte" de Petru Ioan Gârda
Vibrează orologii în tăcere,
Ca un sistolic suflu ce mă ține
Mai trează decât sângele-n artere,
Când mă cuprinde dorul greu de tine.
Zefirul se răsfață printre frunze,
Iar noaptea geme sub lumina lunii,
Aș adormi cu gustul tău pe buze,
De n-aș simți cum se iubesc lăstunii.
Din când în când, un tunet mă-nfioară
Cu-amenințări de ploaie și furtună,
Aș adormi, dar gânduri mă-mpresoară
Și pe sub gene lacrimi se adună.
Să nu mai simt cum ne despart oceane,
M-abandonez în taina rugăciunii,
Aș adormi în cântec de piane,
De n-ar țipa atât de trist lăstunii...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre răsfăț sau poezii despre poezie
Eseu erotic
I
N-am văzut în vin decât ceață tragică
Când am fost deplin despărțit de tine
Astăzi îmi închin suferința-mi magică
Stelei senine.
II
Tot ce-a fost ieri slobod să lunece
Steaua mea pe cer astăzi s-a stins
Doamne, ce să cer tristului învins
Să nu se întunece?
III
Tremură lungi lacuri de taină și nuferi,
Iar mă ajungi printre perdelele ceților
Iar mă străpungi, iar te-au făcut să mai suferi
Fiii ereților...
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Nicolae Labiș despre stele, poezii despre întuneric, citate de Nicolae Labiș despre întuneric, citate de Nicolae Labiș despre trecut, poezii despre tragedie, citate de Nicolae Labiș despre tragedie, citate de Nicolae Labiș despre prezent, poezii despre nuferi sau poezii despre erotism
Trist rămâne
dor de ieri, ce va fi mâine,
nu gândesc, nu vreau să știu,
ce în urma mea rămâne,
știu, e totul străveziu
și când nimeni nu mă știe,
nici un bun și nici un rău,
tot ce-a fost nimicnicie,
îmi voi lua cu mine-n hău
știu, e trist și trist rămâne,
pe-a cei ochii ce m-au iubit,
mult au plâns ei pentru mine,
și-ai mei ochii s-au chinuit
au fost ochi furați de noapte,
cum să vadă pe-ntuneric,
lacrimi, ce au fost spălate,
de un gând ce-a fost himeric
prea-i târziu, bate la ușă,
furișându-se încet,
moartea care-i jucăușă,
o să vrea să fim duet
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casca: Cei ce-l înțelegeau, își zâmbeau discret și clătinau din cap; cât dinspre partea mea, n-am priceput o iotă.
replică celebră din piesa de teatru Iulius Caesar, Actul I, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inspirație
Mi-am pierdut inspirația!
Tocmai ce-o găsisem!
Acum mă pierd în gânduri,
Printre rime, printre muze!
Mi-am pierdut iubirea!
Tocmai ce-o-ntânlisem!
Acum mă pierd în lacrimi,
Printre scrieri și visări!
Mi-am pierdut visul!
Tocmai ce-l visasem!
Acum mă pierd în deșteptare,
Printre razele de soare!
Mi-am pierdut timpul!
Tocmai ce venise!
Acum mă pierd în infinit,
În tot ce-am asteptat și...
Și n-a mai revenit de mult!
Poate c-am să uit..., îmi zic,
În viețile ce vor urma,
În înc-o toamnă fără Ea!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre infinit sau poezii despre Soare
Într-o noapte
uneori strângeam stele în palmă
să nu se rătăcească în galaxii
mă aveai, eu visam
clădisem un monument pe ăst tragic pământ
mă întrebam mereu cine sunt
treceai printre stele, suavă ca ele
erai senină și pură iubito
te frângeai între gânduri, eu pășeam printre spini
erai primăvară, fecioară...
îmi era atâta dor de tine, dor de casă
să vin, să mă întorc astăzi acasă
dar lupii ăștia mă omoară, nu mă lasă
și dacă tu...
atunci eu...
ce labirint al sufletului croisem într-o noapte între noi
e trist că n-am știut atâta timp de noi, noi, doi nebuni
noi, amândoi, în șir de doi
începe tu, eu...
tu mă strigai în noapte, chemarea era mută
plutea pe lac un nufăr, iar tu plângeai prin colțuri
te adunam în palmă și printre gândurile lumii
te-am sărutat femeie, ca întâia dată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre sărut sau poezii despre suflet
Adie vantul
Adie vântul printre ramuri și ca o lance se zdrobește
De mugurii de soc albaștri care de dor s-au gârbovit,
Doar lujerii subțiri de aur îi dau putere și el crește,
Ca un balaur prins de vise ce pare iar c-a-ntinerit.
Adie vântul printre sălcii și se sfărâmă regretând
Că n-a iubit și n-a fost vesel ca o vapaie trecătoare,
Și n-a fost trist și nici durerea sa plângând
N-a cunoscut privind spre cer sau nici privind măcar spre mare.
S-a prins de poala lunii lucii când a văzut astăzi iubirea
Și n-a putut să mai șoptească blânde cuvinte răsfirate,
Ca o mireasmă-și duce dorul dar el mai simte azi privirea
Unei cadîne alintate care-l saluta de departe...
poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre vânt sau poezii despre muguri
E primăvară! (Plecaților mei...)
Au înflorit caișii-i primăvară!
Iar dimineața râde printre nori,
Un tren își plimbă dorul într-o gară
Și freamătă zefirul printre flori...
Când îngerii își scutură aripa
Vibrează-n muguri strune de viori,
Și-ncepe bucuriilor risipa
Iar ceru-și cerne peste noi mirări.
Se-ntorc din pribegie albi cocori
Păsări rătăcite într-o toamnă;
E vremea când se dăruiesc iertări
Și învățăm iubirea ce înseamnă.
Înflor caișii! Îți spun de vrei să știi.
Tăticule, e iarăși primăvară!
Dar tu te-ai dus...
Și n-ai cum să mai vii
Să-i vezi, mamico, cum or să-nfloară...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre flori, poezii despre învățătură, poezii despre vioară, poezii despre trenuri sau poezii despre păsări
Pășești și astăzi lângă mine
(În amintirea primului meu soț iubit și iubitor, Nicolae Constantin)
Printre mărgelele de ploaie
pășeșți și astăzi lângă mine
în timp amar fără iertare
și-un spațiu ce nu-mi aparține.
Inert în mâinile-ți de soare
zace flautul de chihlimbar,
silențios, fără suflare,
cu cântul presat într-un ierbar.
Pășești și azi cu mine-alături
cu moartea cuibărită-n priviri
în jur sunt așchii de minuturi
lumânări de vii mărturisiri.
Te treci printre lacrimi de rouă
ce alungă furtuna din rău,
cel rău împărțit pe din două,
devenit pentru noi fierăstrău.
Iubirea ta trăiește-n mine,
face parte din iubirea mea,
tăcerea ta-i un rest de pâine,
rochia serii de catifea.
În cer s-a dizolvat iubirea,
fragmente de atomi veghează
ce-a mai rămas di mănăstirea
ce-adăpostea cândva o rază.
Frânturi de clipe, bucăți din noi,
bezmetice, fără de matcă,
merg înainte și înapoi
sperând să mai găsească-o lotcă.
Nu mai există universul,
totu-i nimic, nimic e totul,
se scurge-n lacrimi chihlimbarul
și flautul cade-n crepuscul.
Împodobit ești de durere,
cu pas grăbit te îndepărtezi,
te muți pe drumuri de mistere,
necunoscute, fără amiezi.
Asculți în noaptea fără stele
ce deodată cad în ropot,
înșelătorul cant de iele,
pamantu-i doar suspin de clopot.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiu și timp, poezii despre soț, poezii despre seară, poezii despre rouă sau poezii despre rochii
Plimbarea
Plimbarea printre stele,
Dorința timpului.
Plimbarea printre veacuri,
Suportul veșniciei.
Plimbarea printre cuvinte,
Durerea sufletului.
Plimbarea printre milenii,
Noblețea timpului.
Plimbarea printre lacrimi,
Durerea trupului.
Plimbarea printre nori,
Surâsul apelor.
Plimbarea printre cristale,
Dorința Soarelui.
Plimbarea printre pietre,
Amintirea trecutului.
Plimbarea printre gene,
Drumul către somn,
Plimbarea către tine,
Iubire seculară.
Plimbarea peste noapte,
Putere nemărginită.
Plimbare printre inimi,
Dragostea bucuriei.
Plimbarea fericirii,
Suport al venerării.
Plimbarea-i dependentă
De Lumină,
Plimbarea este regina sufletului,
Plimbarea pășește cu vremile ce vin,
Plimbarea-i surâsul zorilor,
Plimbarea-i semnul dragostei
Când petreci timpul cu iubirea.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre trup și suflet sau poezii despre nori
Străina
se scuturau trandafirii în pădurea de spini
clădeam pe pământ o ultimă soartă
doi nebuni ai lumii rătăciți pe drum
mai frângeam în palmă clipa efemeră
mai cădea o stea iar în palma mea
ce trist e să fii cuvânt în cuvânt
glas stins se scurgea printre maluri mute
alungat de frați între cei damnați
sărutam străină ivită din colb
bătea vântul iară, ningea într-o doară
mă lega făclia de pașii rămași
sufocați de lacrimi, ochii plâng afară
aiura amurgul și câinii lătrau
rătăcit în ger, căutam un înger
pe geam nu priveam
ce greu era chinul așteptând destinul în timpul final
ningea iar în lume
rătăceam absența pe distanța vieții
răstignit în poartă, așteptam scrisoarea
tăceam amândoi, în tăceri de doi
iar în noaptea aceea
sărutam femeia pe țărmul de jar
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre sfârșit, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Umbre și lacrimi
am trăit și trăiesc printre lucruri
iar lucrurile acestea își cară
printre ziduri umbrele
fără de care
nu ar fi fost privilegiul de a exista
dincolo de toate acestea
doar zvonurile trec
peste urmele-adâncite în rană
ca și cum aș fi vinovat
de tot ce s-a pierdut
între lacrimă și durere
e târziu și cerul apune
aerul puțin și el sufocă întâmplarea
s-ar putea ca cineva să mă imite
însă jumătatea mea
(aflată în derivă)
încearcă o nouă trecere
și s-ar mai putea ca infinitul
să-mi grăbească plecarea...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre existență, poezii despre depășire sau poezii despre aer
Umbre și lacrimi
am trăit și trăiesc printre lucruri
iar lucrurile acestea își cară
printre ziduri umbrele
fără de care
nu ar fi fost privilegiul de a exista
dincolo de toate acestea
doar zvonurile trec
peste urmele-adâncite în rană
ca și cum aș fi vinovat
de tot ce s-a pierdut
între lacrimă și durere
e târziu și cerul apune
aerul puțin și el sufocă întâmplarea
s-ar putea ca cineva să mă imite
însă jumătatea mea
(aflată în derivă)
înceracă o nouă trecere
și s-ar mai putea ca infinitul
să-mi grăbească plecarea...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Teodor Dume despre viață, citate de Teodor Dume despre existență sau citate de Teodor Dume despre durere