Fântâna
Zace-n margini de răzoare învăluită-n mister
O fântână adormită, cumpăna-i spintecă-n cer,
N-a îngenuncheat-o timpul, n-a închis a ei pleoapă,
Din străfunduri izvorăște binecuvântata-i apă.
Stoarce vâna din adâncuri, tremură micuțul val,
Clipocirile-nfundate, prăvăliri ușoare-n mal
Se îngân în dulce șipot, se preling într-un fuior,
Cerul îi pictează pânza cu penelu-i mișcător.
Suie ciutura spre soare o comoară nestemată,
Setea-ncinsă-mi potolesc, mi-aplec gura în găleată,
Obrazul mi-l răcoresc și mă privesc în fântână,
Îmi văd chipul în oglindă, ceruri și pământ se-îngână.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânătoare
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre pictură
- poezii despre gură
- poezii despre comori
- poezii despre arte plastice
- poezii despre apă
- poezii despre Soare
Citate similare
Fântâna
Zace-n margini de câmpie învăluită-n mister
O fântână adormită, cumpăna-i spintecă-n cer,
N-a îngenuncheat-o timpul, n-a închis a ei pleoapă,
Din străfunduri izvorăște binecuvântata apă.
Stoarce vâna din adâncuri, tremură micuțul val,
Clipocirele-nfundate, prăvăliri ușoare-n mal
Se adun în dulce șipot, se preling într-un fuior,
Cerul îi pictează pânza cu penelu-i mișcător.
Suie ciutura spre soare o comoară nestemată,
Setea-ncinsă-mi potolesc, îmi aplec gura-n găleată,
Obrazul mi-l răcoresc și mă privesc în fântână,
Îmi văd chipul în oglindă, ceruri și pământ se-ngână.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda din adânc
Când mă privesc într-o fântână
mă văd cu-adevărat în zi
așa cum sunt și-am fost și-oi fi.
Când mă privesc într-o fântână
ghicesc în fața mea bătrână
cum ceruri și pământ se-ngână.
Când mă privesc într-o fântână
știu că-n adâncuri foste mume
îmi țin oglindă, ochi de lume.
Când mă privesc într-o fântână
îmi văd și soarta, uit de nume.
poezie clasică de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre bătrânețe sau citate de Lucian Blaga despre bătrânețe
Rondelul fântânii
Cumpăna-i lance spre soare
Spintecă albastrul cer,
Stăpânește lunga zare
Ca un solitar străjer.
Susură-n străfund izvoare
Și puterile nu-i pier,
Cumpăna-i lance spre soare,
Spintecă albastrul cer.
Lanțul cu zale de fier
Să-i fi dat putere oare?
A-îndurat furtuni și ger,
La margine de răzoare
Cumpăna-i lance spre soare.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre singurătate, poezii despre ger, poezii despre fier sau poezii despre albastru
Rătăcind pe mal de ape
Peste zările senine liniștea-i atotstăpână,
Rătăcind pe mal de ape mi-ascult gândul în tăcere,
Într-o unduire lină valurile se îngână,
Vântul intră-n păpurișuri, mișcă-n dulce adiere.
Trece-o turmă de mioare, se îndreaptă către stână,
Doru-n vale se prăvale în doină de mângâiere,
Peste zările senine liniștea-i atotstăpână,
Rătăcind pe mal de ape mi-ascult gândul în tăcere.
Sălcii împletesc șuvițe, tremură în mlădiere,
Lance urcă spre văzduh cumpăna de la fântână,
Nor răzleț cu chip de înger în azur de ceruri piere,
Floarea cea nemuritoare, dragoste, credință-mi cere,
Peste zările senine liniștea-i atotstăpână.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre văi
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre oi
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- poezii despre flori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Visul unei ciuturi goale
Sub luna plină
Iubirea mea
Ciutura goală
De la fântână
La miezul nopții
Luna se coboară pe Pământ
Și vine la apă
Iar ciutura se coboară la apă
Și vine la Lună.
Rămân amândouă
Pline și ude
Până la ziuă.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre noapte, poezii despre miezul nopții, poezii despre lună plină sau poezii despre Lună
De ziua limbii române
Limba noastră cea străveche cu rostirea dulce, sfântă,
E-o comoară nestemată ce-o păstrăm și ne încântă,
Curge-n șipot ca izvorul, dulci fiori ne stăpânesc,
Zboară pe aripi de îngeri peste plaiul românesc.
În restriștile de vremuri, în durerea ei adâncă,
De vulturi ne-a fost păzită, gângurită-n vârf de stâncă,
Neamul ni l-a apărat sădind dragostea de țară,
Nimeni n-a putut înfrânge existența-i milenară.
Graiul, pasăre măiastră ce plutește-n zboru-i lin
Ne-a adus lumină-n suflet răspândind harul divin,
De-or veni timpuri mai bune sau de vor rămâne reci
El ne va fi idealul ce va dăinui în veci.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre înfrângere, poezii despre zbor, poezii despre vulturi, poezii despre suflet, poezii despre stânci, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Nostalgii de anotimp
Bate vântul primăverii într-o iarnă ce n-a fost,
Vremea-n grabă, buimăcită, trece fără niciun rost,
Nostalgii de anotimp din străfunduri răscolite
Mă învăluie-n tristeți și în gânduri răvășite.
N-a mai vrut fulgul de nea fruntea să mi-o încălzească,
N-a venit zăpada grea, dorința să-mi împlinească,
Negura s-ascunde mut în speranțe amorțite,
Iarna zace în bârlog, zilele-i sunt pe sfârșite.
Primăvara îmi zâmbește, scutură din clopoței,
A pus nădejdile toate în albul din ghiocei
Și în plecăciuni curate, cu sufletu-mi de copil,
Mă rog să nu ne îngroape zăpezile din april.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre primăvară, poezii despre iarnă, poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit sau poezii despre ghiocei
Lume priponită
în mine arde-o lume priponită
de crucea vieții fără de-ntuneric
aprind un lemn de gând
dau foc iubirii
întorc spre cer privirea-ncețoșată
și-ascult cuvântul
cel dintâi din punct
de foc de-argint din lemn
sau fier
sau aer
prin apă calc
și simt că mă scufund
o mână cât o frunză de măslin
mă scapă
ridică umbra-n mine
ca pe-un zid
și știu că într-un unghi al lui
al zidului
m-așteaptă
înțelepciunea firii să-mi înalțe
inima-n ceruri peste ceruri albe
și sufletul
în pasăre de foc
mi-l lasă
cenușa lui să-mi fie far prin lume
din spirit aspru mă ridic
și-n creste
înzăpezite îmi trimit și visul
și frica
frământarea și căderea
când lumina
la ceas de taină reaprinde
viața
e chipul chip al chipurilor aspre
blândețea nu se vede
se trăiește
se pictează
din fir de iarbă
scânteia prinde forță
din lemn din apă și metal
spre gheață
în gheață înnoptez
apoi răsare
el, forța vieții, blândul, asprul
soare
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre lumină, poezii despre forță, poezii despre înțelepciune sau poezii despre păsări
Icoana mamei din oglindă
Privesc în oglindă. Măicuță, tu taci.
Doar semne cu mâna-n tăcere îmi faci.
Un zid se sfărâmă, ades îmi zâmbești
Și timpul se-ascunde-n frânturi de povești.
Oh, timpul își toarce fuiorul de vis.
Cu mânna, prin timp am trecut, te-am atins.
Azi ninge la tâmple... Clepsidra s-a spart...
Măicuța mea bună, eu nu te-am uitat.
O lacrimă curge prin mine-napoi...
Icoană, măicuță, vegheat-ai, ca noi,
În suflet s-avem libertatea de-a fii
Fântână de soare și vis, veșnicii...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre icoane, poezii despre prezent, poezii despre ninsoare sau poezii despre mamă
Flori nemuritoare
Pe costișa unui mal singuraticele flori
Gingașe se oglindesc în a lacului splendoare,
Cu privirea lor senină înspre cerul fără nori
Frunțile își descrețesc îndreptându-le spre soare.
Veșnic păstrează în taină ale iubirii fiori,
Luptă și răzbat din greu prin coline, prin ponoare,
Pe costișa unui mal singuraticele flori
Gingașe se oglindesc în a lacului splendoare.
Soarele coboară-ncet înroșind întreaga zare,
Se-nchid ale lor petale supărate uneori
Că nu știm să prețuim florile nemuritoare,
Luna tremură pe lac, dorm în dulce alinare
Pe costișa unui mal singuraticele flori.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare sau poezii despre nori
Duna de nisip
Trec valuri și un drum se-agață
de tălpi ce glăsuiesc în cor
într-un genunchi seara se lasă
și pasu-i stâng de un picior
Doar sarea-i mușcă alb din chipul
ce se izbește adânc în stânci
în piatra neagră și nisipul
își varsă marea și n-o plângi
Și păsările trec șiroaie
cerul mi se confundă-n glezne
nu știu de-s mări sau de e ploaie
în pielea care mi se cerne
Castelu-n dune se dărâmă
vântul îmi suflă în ferestre
șoptindu-mi doară o fărâmă
în flautele din orchestre
Privesc în palmă și în spații
cresc portative pe o ie
din degete și din striații
îmi suflă-ncet o melodie
Ea cântă rar și-n val îi crește
un pescăruș cu pânza albă
spuma în aripă-i dospește
și coardă-n firul de pe iarbă
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre muzică, poezii despre creștere, poezii despre alb, poezii despre seară sau poezii despre plâns
La pescuit, pe ploaie
Din ceruri, norii mă adapă,
Din lac, mă-mproașcă val cu val,
Stă peștele, deștept, sub apă,
Și eu, un idiot, pe mal.
epigramă de Ion Diviza din Komikaze (2005)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre ploaie, epigrame despre pești, epigrame despre pescuit, epigrame despre nori, epigrame despre inteligență sau epigrame despre apă
- destin (vezi și soartă)
- Destinul este ca o cumpănă de fântână care scufundă o găleată în apă și ridică o alta.
definiție de Sudraka în Căruța de lemn
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre apă
Dorință
Stau întins pe pământ
Și privesc către cer
Parcă-n stele zăresc
Chipul tău efemer.
Cum de-acolo de sus
Mă privește duios
Cu-acel zâmbet discret
Și atât de frumos.
"Închide ochii acum,
"Spune-mi, ce vezi?", îmi zici,
Iar eu văd că doar noi
Mai suntem pe aici.
Și pe țărm ne plimbăm
Ne udăm la picioare
Orizontul ia foc
La apusul de soare.
Ne iubim toată noaptea
Pe nisipu' albicios
Eu în brațe te strâng
Ai un trup voluptos.
Cât aș vrea să mă aflu
Pe-acest țărm de mister!
Însă stau pe pământ
Și privesc către cer.
poezie de Randy Schutte, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre senzualitate, poezii despre plimbare, poezii despre picioare, poezii despre ochi sau poezii despre frumusețe
Ciutura
Ciutura de la fântână
Stă de-o vreme-n cumpănă:
Ce-ar fi dacă m-ar atinge
Unul însetat de sânge?!
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sânge
Acorduri sentimentale
melancolia mea devine tot mai pură
o grație voluptoasă a nesfârșirii
o fântână de lacrimi în adâncuri susură
cu dulci reverii pe culmea iubirii.
sclipiri fermecătoare din izvor nesecat
împrumută chipul în zile cu soare
zbor deasupra lumii cu visul minunat
ca un curcubeu zămislit din culoare.
melancolia mea devine creatoare
avânturi suave spre cer se îndreaptă
cu poezia inimii copleșitoare
învăluită în lumina înțeleaptă.
în suflet fuzionează romantismul roz
cu acorduri vibrante de nai virtuoz.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre roz
Dezmățul cuvintelor
te privesc ca pe o trecere
din noapte spre zi
din adâncuri spre înălțimi
o trecere...
din trecut spre prezentul pe care-l împart:
început
cuprins
încheiere
tu ai ales începutul
cuprinsul mă doare pe mine
sfârșitul rătăcindu-se în cuvinte
murinde înaintea rostirii
aceeași direcție necunoscută stă pe umerii mei
semnul însingurării lipit pe frunte mă poartă
spre inima timpului din care n-a mai rămas nimic
un nume uitat într-o clipă
zâmbește întunecimii ce urcă și coboară
despicată de himere într-un dezmăț de cuvinte
te privesc ca pe o trecere cu pantofii tociți
poezie de Elena Toma
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre cuvinte, poezii despre înălțime, poezii despre încălțăminte, poezii despre uitare sau poezii despre trecut
Pegas...
Spune-o legendă veche, de-un cal înaripat;
Spre ceruri se înalță, de muze-ncălecat.
El este calul Pegas, ce zboară spre Olimp,
Cu blândele lui muze, călătorind în timp.
Pe aripi de legendă, te duce în Parnas,
În al muzelor munte, te poartă-n zbor Pegas.
Lovește cu copita la Helikon, în munți,
Unde dintr-o fântână se-adapă-avide frunți.
Fântâna Hippocrene de unde beau poeți,
Rimând catrene sute cu mult mai înțelepți.
Dacă bei din fântână, lacom și-ndestulat,
Rime îți dăruiește Pegas, pe săturat.
Deci beți poeți ai lumii, din apă, cu temei
Și mintea adăpată va scapăra scântei!
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre munți, poezii despre cai, poezii despre aripi sau poezii despre cadouri
Ca o speranță de mister
(Se întindea cărarea lunii)
În seara dintr-un vers cu lună
Sub pleoapă s-a deschis ca-n vis
Un Paradis cu marea-n spumă
Și trei vapoare din abis
Se întindea cărarea lunii
Spre plaja unei pescării
Unde un pictor și un câine
Goneau albastru-n clipe vii
O clipă le-a scăpat în mare
Un fulger a căzut din cer
Restul poveștii-l las pe tine
Ca o speranță de mister
Care
Fiind albastră
Se pare că n-a fost
Călătoria începe acum
Când
Ne faci, ne dai, ne ceri
Un gest de mister
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre rai, poezii despre prăpăstii sau poezii despre plajă
Rondelul râului
Din stânca pleșuvă ce râde la soare
Un șarpe cu solzi cristalini se pornește,
În piatră străpunge croindu-și cărare
Și sâsâie-n șipot, prin văi se târăște.
Pe prunduri albite de praful de sare
O lebădă neagră în cântec jelește,
Din stânca pleșuvă ce râde la soare
Un șarpe cu solzi cristalini se pornește.
Pe maluri tocite se zbate, tânjește,
O salcie-și plânge șuvița ce-o doare,
Mă-nvăluie râul, de dor mă golește,
Mi-l duce la vale, scăpat din vâltoare,
Din stânca pleșuvă ce râde la soare.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre râs, poezii despre șerpi, poezii despre negru sau poezii despre lebede