Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Viorica Iliescu

Atât de sus

cu decența răbdării
foamea suprimă dorul
din care se nasc
nesfârșite iluzii
doar setea și piatra
grele ca raza de lună
rabdă și tac și renasc
atât de sus

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Viorica Iliescu

* * *

între noi doi
o cupă a răbdării

eu nu vreau nimic
nu mi-e sete
credința o am
nici foame nu-mi este
de trăiri și speranțe
le-am învățat pe toate
mireasă fiind

du cupa la gură și bea
universul cu toți cei ce sunt
înainte de noi iluzii
speranțe

între noi și cu noi
din apele timpului
renasc anotimpuri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

IQ

nu vreau să repet
să mă repet din cuibul
asta călduț ce-mi asigură totul
foamea febrilă
setea de o altă culoare

sunt ca o zi de duminică

am o mare stimă de oameni
și ferestre deschise

în venele mele
sângele meu alb curge
înspre izvoare din cer
ce nu știu a șopti
dorul lui Dumneze

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Alduit

țărâna se strânge din oase
în pumn

pumnul aruncă cenușa
în alduit

dinspre ținutul răbdării
zăpada curge monoton
peste inimi ce -și tac agonia
în cânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Când clopotele tac

vântul tremură în liturghii
din duminici trecute

circul revine la noi în oraș

nimeni nu râde
nu plânge nimeni
niciunul din cei ce au fost
atât de aproape de cer
nu schițează aproape nimic

doar vântul se zbate și plânge

în turla din adânc
păduri de clopote... tac

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

e ultima zi
când soarele doarme
în raza ucigașă a Lunii
e ultima seară
când se deșteaptă lumina
și toate mările cerului
nasc prunci

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

când clopotele tac

circul revine-n urban

vântul tremură
în duminici trecute
uitate

nimeni nu râde
nu plânge nici măcar o copită de cal

niciunul din cei ce au fost atât de aproape
de groapa marianelor
nu schițează aproape nimic
pe fața lor de clovni acrobați
măști născute din fum
ca fumul se-mprăștie

este un alt an

vântul se zbate și plânge
delirul turlei din adânc

sunt umbre chircite în clopotul
acestei înșelătoare iluzii a lumii

tac toate și cad în muguri de pietre
ca la începuturi
și circul revine-n urban

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Crabii și setea

au fost cândva
spațiul rotund
al spumei dintre valuri

un roșu sângerând
în unduiri de vânt
din adânc
eterizate trecuturi
în vaietul mării
scântei ce încrustează
pe țărm
setea nisipului

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

La răscruce

depărtările noastre
îmi par a fi stele neînșeuate
vreodată de roua din câmpul astral
depărtările noastre sunt dulci
ca diminețile rare ce nasc
din noaptea materiei
dorul de zbor al cailor sălbatici

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Reverberații

umerii goi
nasc fluturi

e noapte și plouă

din umerii tăi cad ceruri
peste dorul ce mă ajunge

îndepărtată și rece
lumina putrezește
în lanuri de ploi

eu ce să aștept?

e noapte și frig...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

și piatra albă
are un destin
cum piatra neagră
are.

pe care s-o ador,
la care să mă-nchin,
pe care s-o ascult
între vibratii?

deasupra golului vecin
fac piruete
fără să-mi pese de culoare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Tăcând

țărâna se strânge
în pumn
pumnul aruncă cenușa
cu mult mai sus
decât ținutul răbdării

zăpada cade monoton
peste inimi ce-și numără
pulsul în stradă
tăcând
se aude tăcerea
pumnului strâns

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

De ce?

mi-ai lăsat fântâna
din care să beau
ca să-mi astâmpăr
foamea, de sete
și ai uitat, tu ai uitat
ciutura spânzurată în cer

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Nesiguranță

și piatra albă
are-un destin ocult

la ce să mă închin?

care poveste din durerea lumii,
pe care s-o ascult?

deasupra golului vecin
fac piruete

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Preventiv

femeilor din neamul meu
le-a fost inoculat un ser
cules din raza lunii
pentru minunea ce va fi
când pot să nască
așa de neagră și adâncă
povestea lumii
undeva
cu mult mai presus
de cumințenia trainică
a pietrelor neamului meu
preventiv se aude ecoul
acelora ce nasc sau vor naște cândva
copaci scorțoși
neînșeuați de raza ce curge umilă
în viitor
peste chipul atâtor femei din neamul meu
primejdia paște nestingherită
ele poartă la sân și hrănesc preventiv
o lumea aproape hilară
între atâtea miracole

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Sticla

din nopți fără de lună
pescarul veni obosit
abia trăgând harponul
barca, sufletul trist
ce încerca a dezghioca
aparențele sub urzeala clară
a lunii, în zori simți
raza răsfrântă a lui
în bobul tăvălit de ape
și se iți o lumină
pescarul meu orb văzu
înfloritele drumuri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

cât de departe e
ce mi-ai promis?

mi-e foame, mamă!

tu cântă, sapă
te uită-n jur de-a lungul și de-a latul
să vezi câți sunt ca noi și rabdă

mi-e sete, mamă!
am obosit de foamea ce mă roade
adânc, adânc

e o fântână mai încolo
de-al nouălea rând

să ai răbdare, sapă
sapă până când
pământul tot o să îl simți în gură
și nu uita să cânți

Copile!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Cândva

destinul bate la ușă
din pietrele negre

sunt prinsă-n coarda viței-de-vie
ce înflorește a sărbătoare

nu pot să-i deschid lui

încerc să-ndrept raza luminii
pe strâmba cale a legii
venită din genuni
pentru povestea lumii

destinul bate insistent
ca iarba-n unduiri de vis
la ușa mea

când vânturile tac ponosite
la poarta dintre rai și iad

să îi deschid sau nu?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Îndeajuns

chiar piatra albă
are-un destin ocult

la care să mă-nchin?
pe care s-o ascult?

deasupra golului vecin
fac piruete

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Vreau liniște

bat clopote de-aramă

mă plimb între lumi

simt raza lunii cum cade
pe coasta pământului

aud cerul sub cetini
văd zăpada plângând

mai sus de nori
umbrele mele mustind a spaimă
înfloresc din poveștile apelor
în care se scaldă căprioarele
cu puii lor nenăscuți

parcă sunt eu sau nu

sub cioburi de vise
percep un vuiet de roșu aprins
răsărind

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Hai hui

când pleci
măcar o lacrimă să lași
în viforul din gene
ca un nimic din ce-ar fi fost
și tot ce ar putea să fie
când tac
și tac vorbind
în limba aia
tu știi mai bine
cât de adâncă e tăcerea mea
și singură
stea căzătoare
în pumnul de sare
din lacrima - cuvânt
când pleci așa
fără să spui unde te duci

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook