Chemări
-Să vii în zori de zi când soarele răsare,
Să ne scăldăm în raze blânde și călduțe,
Când boabele de rouă-mprăștie răcoare
Și bolta-își stinge-ncet șiragul de steluțe.
-Să vii pe la nămiezi, pe arșiță de soare,
Să nu ai teamă că razele-s așa fierbinți,
Vântul stârnește adierile-i ușoare
Și lin ne-om undui pe-aripile-i cuminți.
-Să vii în prag de-amurg când soarele apune,
Și ziua pleacă-încet trăgând zăvor portiței,
Rămânem doar noi doi, intrăm în altă lume,
Săruturi dulci ne-om da și mângâieri cosiței.
-Să vii în miez de noapte pe lună de cleștar,
Văpăile din ochi să-nfrângă taina nopții,
Să nu lăsăm iubirea să treacă în zadar,
Doar fericirea să ne iasă-n calea sorții.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre Soare
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre păr
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre iubire
- poezii despre frică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Chemări
- Să vii în zori când soarele răsare,
Să ne scăldăm în raze blânde și călduțe,
Când boabele de rouă-mprăștie răcoare
Și bolta-și stinge-ncet șiragul de steluțe.
- Să vii pe la nămiezi pe arșiță de soare,
Nu-ți fie teamă că razele-s așa fierbinți,
Stârni-va vântul adierile-i ușoare
Și lin ne-om undui pe-aripile-i cuminți.
- Să vii la asfințit când soarele apune
Și ziua pleacă-ncet trăgând zăvor portiței,
Rămânem doar noi doi, intrăm în altă lume,
Săruturi dulci ne-om da și mângâieri cosiței.
Să vii în miez de noapte, pe lună de cleștar,
Văpăile din ochi să-nfrângă taina nopții,
Să nu lăsăm iubirea să treacă în zadar,
Să ne rugăm de fericire-n calea sorții.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când tu nu vii
Când tu nu vii mă doare primăvara
Nu mai întrezăresc a florilor lumină
Crengile se încovoaie de povara
Mugurilor cu inima de dor plină.
Când tu nu vii rău mă plânge cerul
Cu lacrimi gustate de lună-n taină
Mă scaldă anotimpuri reci cu dorul
Și mă îmbrac cu durerea, a iernii haină.
Când tu nu vii mă locuiește pustiul
Cu buruieni mirosind a blestem
Mă rog să înflorească-n mine Raiul
În veri târzii noi doi să ne revedem.
Când tu nu vii îmi reproșez (ne)uitarea
Că am lăsat amintiri pe un țărm de cuvânt
Au venit valuri hapsâne și mi-au dus iubirea,
Dar nu-i nimic pierdut, cât timp știu cine sunt.
poezie de Lavinia Elena Niculicea (28 martie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dor
- poezii despre vestimentație
- poezii despre vară
- poezii despre uitare
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre primăvară
- poezii despre plâns
Și totuși
Dacă iubirea mea e străvezie,
eu pot să o privesc doar când visez.
... Am să îi fac frumoasă ie
și o maramă am să-i inventez.
Și în păduri, la "amuțitul cucului"voi fi.
Cu fete despletite voi dansa în noapte.
Te-astept cu Sânzienele să vii.
Iubirea ne-o vom spune doar în șoapte.
Focuri în noapte vom aprinde numai noi
și vom lăsa tristețea pe cărare.
Vom prinde în cunună amândoi, flori galbene
... fărâme dintr-un soare.
Și totuși, dacă n-ai să vii cu mine,
o altă șansă eu nu îți voi da.
Vor râde Sânzienele.
... Dar fără tine.
Și eu în noapte
voi aprinde altă stea.
poezie de Iulia Giușcă din poezie nepublicată (2017)
Adăugat de Iulia Popov(nume autor...numele din certificatul d
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre râs, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre păduri, poezii despre inventatori, poezii despre galben sau poezii despre frumusețe
Gând lunii
Lună ce mă rătăcești
și mă zbați în raze reci,
ce mă-ntrebi și mă sucești
doar în vechile povești.
Sora mea cu amintiri
vii doar noaptea prin arini,
nu mă încălzești, să știi,
doar mă perpelești prin spini.
Vii și pleci când îți e zi
și mă lași mai obosit,
roua dragă florilor
mi-o lași lună ochilor.
Lună, draga mea din nopți
tu ce totul luminezi,
tu ești cea ce mă mai poți
împăca dacă mă vezi.
Lună, lună, luna mea,
nu mai vreau în noaptea mea,
rogu-te dacă asculți
să mă strălucești c-o stea.
Adu-mi lună raza ei
să răzbată prin lumini,
să mă mângâie pe gând,
nu mereu, din când în când.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre rouă, poezii despre ochi, poezii despre gânduri, poezii despre flori sau poezii despre amintiri
Mielul
Într-o noapte zbuciumată,
Pătimașă, cum se spune,
Într-o iesle la corlată,
A venit un miel pe lume.
Ciobănașul de la stână
L-a găsit de dimineață
Înghețat, plin de țărână
Și l-a readus la viață.
Zburda liber pe izlaz
Bucurându-se de soare,
Trecuse peste necaz,
Alerga printre mioare
Durduliu și dolofan
A crescut, s-a făcut mare,
Toată ziua pe tăpșan
Se gândește la mâncare.
E tăcut și răbdător,
E cam trist, am înțeles,
Blând privește spre păstor:
-Să nu fiu eu cel ales!
Nu greșise niciodată,
Plâng de mila lui, mă-ndoi,
N-o să aibă altă soartă:
Cade jertfă pentru noi!
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre mâncare, poezii despre libertate sau poezii despre jertfă
Cadrilul homarului
"N-ai vrea să mergi mai repejor?" zise merlanul melcului de mare,
"Vine din urmă un delfin și mă calcă pe coadă, frățioare.
Ia, privește cât de iute trec homarii și țestoasele, cum iau avans!
Unii au ajuns deja acolo, pe prundiș nu vrei să vii și tu la dans?
Vii, nu-i așa, vii, nu-i așa, vii și tu la dans?
Vii, nu-i așa, vii, nu-i așa, nu-i așa că vii la dans?
N-ai idee ce plăcere vom simți, ce încântare,
Când, laolaltă cu homarii, vom fi luați și aruncați în mare!
"E departe, e prea departe! Și-i prea mult suspans!"
A răspuns melcul, mulțumind, dar el nu va veni la dans.
Nu va veni, nu ar putea, nu va veni la dans.
Nu va veni, nu ar putea, nu va veni la dans.
"Nu contează cât mai avem de mers", a replicat prietenul solzos.
"Mai este-un țărm, știi, de cealaltă parte-a mării, tot așa frumos.
Ne depărtăm de Anglia, ne-apropiem de Franța pentru cadril și vals
Nu te lăsa, iubite melc, vino și tu cu noi la dans.
Vii, nu-i așa, vii, nu-i așa, vii și tu la dans?
Vii, nu-i așa, vii, nu-i așa, nu-i așa că vii la dans?
poezie clasică de Lewis Carroll din din Alice în Țara minunilor, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre vals, poezii despre suspans, poezii despre prietenie, poezii despre plăcere, poezii despre delfini sau poezii despre broaște țestoase
Valuri de-amintiri
Valuri de-amintiri se-aștern
Pe fiorii tuciurii,
Eu mereu am așteptat
Tu să vii!
Tot pustiu-i împărat,
Râde vidul sinistriu,
Tâmpla-mi scaldă în brumar...
Tu întârzii!
Stelele topesc în zori,
Peste munții gândurii
Raze nasc iar sinilii,
Dar... Nu vii!
Plânge candela-n altar,
De iubire înălbind.
Nu mai veni! E în zadar!
Să nu vii!..
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre naștere sau poezii despre munți
Mă bucur... eu
Mă bucur... eu
... și mă bucur când plouă, peste flori și pe crâng
și mă bucur de raze, uitând să mai plâng,
și mă bucur de tine, când vrei să-mi privești,
ochii de-acum limpezi, ce îmi amețești,
și mă bucur când vii, pe un drum, doar al tău,
te apropii de mine, peste dor, doar al meu,
și mă bucur de noapte, de plapuma ei,
cu steluțe pictate, printre mii de scântei,
și mă bucur de lună, doar ei povestesc,
când sunt tristă pe ziuă, când zâmbesc și iubesc,
și mă bucur de rouă, dimineața o calc,
și răcoarea mă iartă, mă îndeamnă să tac,
și mă bucur de seară, cu al ei asfințit,
îmi aduce aminte, cât de mult te-am iubit,
și mă pierd în lumină, când vin dimineți,
pe un nou răsărit, mă înalț.... să mă ierți!
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre dimineață, poezii despre zâmbet sau poezii despre seară
"Poezia nouă"
Găsim de toate-n astă seară, -n zori
-Să cari cu mâinile-amândouă,
Doar pentru poezia nouă
Nu se găsesc trqducători!
epigramă de Marin Fudulu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre seară sau epigrame despre poezie
Când vii prin frunze
Când vii prin frunze, vino prudent,
În ele pâlpâie urme avide de viață,
Suflete învelite de toamnă atent
Pe cărarea întinsă pe fire de ață.
Nu vreau să cumpăr secrete din fân,
Vreau rânduiala să-nceapă cu noi,
S-așternem puful poeziei în sân,
S-avem scara iubirii cu treptele moi.
Surâsul în pârg va curge prin mierea
Viselor noastre de-a fi împreună,
O clipă, o viață, desfată-i plăcerea
Iubirii sub soare, iubirii sub lună.
O carte vom scrie cu gânduri fierbinți,
Sângele își va deschide izvorul,
O să strângem din ceruri îngeri cuminți
S-aducă în noi și versul, și dorul.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre îngeri, poezii despre versuri, poezii despre toamnă, poezii despre sânge sau poezii despre suflet
De vrei să vii
Te-am așteptat în gând la miezul nopții,
La cea mai tainică-ntâlnire,
Te-aș fi lăsat să intri, dar momentul
Era ca strigătul iubirii.
Nici uși deschise sufletului nu aveam,
Doar o părere sub un cer de stele,
Mi-ai arătat cărarea dealtădat',
Să-mi lași iluziile să mai spere.
Priveam pe lângă tine toată clipa,
Ca un balsam ce împletea o dimineață,
Simțeam îmbrățișarea nopții ce se duce,
Și ploi de lacrimi îmi curgeau pe față.
De vrei să vii din nou, să vii în zori,
Și-am să deschid ferestra inimii rănite,
Un basm aș scrie, cum adeseori,
Noi ne-am pierdut în lucruri diferite.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre ploaie sau poezii despre inimă
Sinceritate
- Ce tânără păreți azi, doamnă!
Parcă n-ați fi în prag de toamnă.
Doamna-i răspunde cu-n alint:
-Să știți c-adesea și eu mint!
epigramă de Ion M. Mihai din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre toamnă, epigrame despre tinerețe, epigrame despre sinceritate, epigrame despre prezent sau epigrame despre minciună
Ultima casă
între tăcute clipe
mă izbesc de geamuri, astăzi mute
clepsidrele curg goale, agale
în umbra atâtor ani trecuți și petrecuți
ard în clipe tăcute alături de noi
tu vii și pleci
eu am rămas cu noi
ne tot lovea clipa prezentă
ne regăseam în depărtări
ardeai fierbinte'n mine
plecam între chemări
străini, în lumi străine
ne căutam pe noi
ne rătăceam între secunde
venise altă clipă
noi, două torțe vii
ardeam în întrebări, ardeam între cei vii
atunci te întrebam, de ce nu vii
alerg către tine, femeie, în noapte
aprind o candelă, pentru doi
să lumineze calea iubirii
sărutul a rămas pe o masă
e ultima casă, acum, pentru noi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre prezent sau poezii despre femei
Trăiesc periculos de când mă știu
... nu știu așa precis cum a fost nașterea-mi și n-am fost curios
să-ntreb; nici despre ora, cât de exactă a fost, doar c-am ieșit mai greu
din încăpățânare -să dorm mai mult purtat pe șoldurile Evei, doar ieșită din liceu-
și sigur răsturnat, cu capul înainte, așa riscând să-l pierd și dinspre sus în jos...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 noiembrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încăpățânare, poezii despre somn, poezii despre pericole, poezii despre ore sau poezii despre Eva
Să vii ca o părere...
Să vii ca o părere
Din vremile curate,
Când nu era durere
Și blânde erau toate,
Să-mi depeni către seară,
Iar eu să te ascult,
Povești de-odinioară
Și taine de demult...
poezie de Pavel Coruț din romanul Să vii ca o părere...
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre durere sau poezii despre curățenie
Vremea copacilor
de ce-mi mai vii,
acum când se lasă negura peste
ziua trupului meu?
nu știai că arborii au vremelnicia lor?
trebuia să vii atunci
când copacii mei, mai aveau
aripi de frunze.
de ce-mi mai vii,
acum când însingurarea se lasă peste
destinul meu,
când rădăcinile teilor
se prind tot mai adânc
de miezul pământului?
trebuia să vii atunci
când coroanele copacilor mei
înfruntau furtunile
deșertului.
de ce-mi mai vii acum,
când neputința mă doboară,
când arborii înnebunesc și nu se mai văd
de nisipul vremurilor?
trebuia să rămâi cu mine
atunci,
acum nu mai pot decât să te salut
în trecere,
la o răscruce
de zări.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre tei, poezii despre nisip, poezii despre frunze, poezii despre deșert, poezii despre coroană sau poezii despre aripi
De ce te-ai dus? De ce nu vii?
Un an din viață-a mai trecut
Și încă o stea a mai căzut.
Cum anii trec, se scurg mereu,
Cu ei odată trec și eu,
Imbătrânesc și-mi pare rău,
Că nu m-ai cunoscut.
De ziua mea te-aștept să vii.
Te anunț de astăzi ca să știi.
Să vii! Un.... La mulți ani să-mi spui,
Că sunt orfan, al nimănui,
Să nu mai rătăcești haihui,
De ce te-ai dus? De ce nu vii?
O.... Vino iar iubirea mea,
Te-aștept și te voi aștepta.
Eu te ador și.... mult am vrut,
Să vii să-mi dărui un sărut,
Să fim din-nou ca la-nceput
Măcar un ceas. De ziua mea!
Dar.... În zadar am așteptat
Venirea ta. M-am înșelat.
Eu cred că nu mă mai iubești,
Nu-mi vrei iubirea, n-o dorești,
De și ți-am spus că nu greșești.
Sincer! Regret că ai plecat.
Dar... Nu-i nimic, vei regreta.
Când dorul te va zbuciuma,
O să încerci să îmi revii,
Când toamnele-ți vor fi pustii,
Atunci... Iubita mea! Ți-o spun să știi
Că te-am uitat! Și, nu te pot ierta.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre trecut, poezii despre sinceritate sau poezii despre greșeli
Toamna-n vie...
Vie moartă; moartă-n vie
stă de strajă o mumie
vin țăranii s-o învie
vie moartă, moartă-n vie...
Morți pe dealuri stau aracii
stau în vii sfidând copacii
via-nvie și-o s-o ție
doar de-o fi să fie vie...
Via s-a uscat și-nvie
numai dac-ar fi să vii
s-o stropești cu apă vie
vie moartă... nu învii?...
Vii la vii să vezi de vie
vrei s-o uzi să o reînvii
te-ntâlnești cu cea mumie
și te pui să tai la vii...
Vii la noi toamnă târzie
printre frunze ruginii
vii să vezi ce fac prin vie
morți țăranii după vii...
Vie moartă... nu învii?!
poezie de Gheorghe Gurău din Volumul "Cochetând cu muzele" (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țărani, poezii despre sat, poezii despre căderea frunzelor sau poezii despre apă
Soapte in amurg
Ș_optind ușor îmi iese iar în cale vântul,
O_rbit mă simt de soarele ce-apune,
A_ș vrea privind în zare și ascultându-mi gândul,
P_rin șoapte dulci s-adorm uitând de lume
T_e-aștept însă pe tine și voi privi apusul în tăcere
E_u vreau să vii să-ți spun că încă te iubesc.
Î_n jurul meu tot plânge vântul cu durere,
N_u ești aici și multe-aș vrea să-ți povestesc
A_ștept să vii alături de ultimele reze de soare,
M_ergând tăcută pe cărarile dulci ale visului,
U_rcând spre mine ca o dulce alinare
R_oșii, buzele tale în lumina apusului,
G_răbit să le sărut și-apoi să-ți cer iertare.
poezie de Sergiu Ivanov
Adăugat de Medeea Pascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflexii
O ploaie de rubine se scurge prin văzduh
Când soarele coboară cu mintea spre apus
Iar norii se aprind de iz portocaliu
Când seara se arată pe cerul străveziu.
Simțim cum astrul zilei iese din văzul vieții,
Cum umbra, veste nopții, ne mângâie pereții.
Răspunsurile-s scurte, apoi mai cresc și-s lungi
Când bezna și lumina se interpun în dungi.
În soare fierb idei din elemente rare,
Lumina-i infinind descoperiri de zare.
Un soare știm a fi iar luna e tot una
În lumea noastră gri și colorată-ntr-una.
Un singur soare, da, când bate-n zi înaltul,
Dar dacă-n altă zi și soarele e altul?
O lună prea măiastră ce noaptea o-nfioară,
Dar noapte după noapte aceeași n-ar fi iară...
Cu zi de zi e altul, noapte de noapte-i alta,
Coloana-i infinită și neștiută dalta,
O mie de simboluri palpită-n orice punct,
Cuvânt e și-n tăcere, tăcere-i și-n cuvânt.
Ascult la noi, la voi, la ei în jurul meu
Și-ncerc să pot simți fără să-mi fie greu...
Când soarele apune de ei, de voi sunt plin,
Doar noi încă mai suntem când astrul pleacă lin.
Înaintând în noapte și noi ne-nsingurăm,
Morbidul izolării meniți să-l încercăm.
Dar totu-i trecător și știu, și știi, și știe
Că izvorând lumină o zi iar va să vie.
poezie de Radu Bucelea
Adăugat de Radu Bucelea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simbolistică