Sângele omului din pământ izvorăşte şi spre cer curge.

citat din Nicolao Merker
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul omului este asemeni apei. Vine din cer, spre cer se ridică şi din nou coboară pe pământ, veşnic schimbător.

citat clasic din Goethe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măcar în somn

Ai turle de biserici pe piept, iubito
sânii tăi se ridică spre cer
raiul şi iadul sunt doi adolescenţi
care merg pe stradă sărutându-se

am rămas pe pământ deocamdată
admir sângele verde care-mi curge
din braţe, din braţele cu care mă
închin şi cu care te mângâi

sunt aproape plantă, îngăduiţi-mi
să mor înflorind
imaginându-mă tânăr, acum
când reptila uriaşă a somnului
intră în cameră

măcar în somn să fiu tânăr
Măcar în somn.

poezie de Mihai Duţescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dimineaţa o rugă îmi curge din palme
spre cer noaptea toţi murim
eu mai abitir puţin uimit
eclozez din vise din nou fără tine
îmi tatuez în pupile privirea ta
ce culoare au ochii tăi?
uitarea e din catifea neagră
sângele meu circulă pe contrasensul fericirii
singurătatea mă descompune în amintiri puzzle
recompune-mă

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele Crucii

Fiinţa noastră geme, înveşmântată în Sângele Crucii,
Astăzi, încă, mai curge pe lemnul suferinţii,
Aburul cald şi mirosul de mir mă înfioară,
Îngerii cântă glorioşi pe corzile inimii-vioară,
Puternic, în turnul ei alb, un clopot se tânguie,
Curg lacrimi din cer, freamătă trupul de gutuie.

poezie de Liliana Roibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită-te însă în oglindă din când în când: acolo vei vedea trăsăturile mele, în venele tale curge sângele meu. Chiar şi atunci când sângele nu-mi va mai curge prin vene, să nu uiţi că Charlie a fost tatăl tău. Nu am fost un înger, dar am încercat să fiu om. Încearcă şi tu!

Charlie Chaplin în Scrisoare către fiica sa, Geraldine (decembrie 1965)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa – râul ce izvorăşte din inima mea şi curge prin capilarele universului cu ochi galactici.

aforism de Ionuţ Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2012)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia izvorăşte din suflet, curge ca un gând şi se transpune vers cu vers.

aforism de David Boia (13 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transhumanţă

Cad fulgi din cer, plutind în vânt
Se mută cerul pe pământ
Şi sufletul din mine vrea
Să fie ca un fulg de nea

Şi-n locul fulgilor din cer
Să mă transfere, dacă-i cer.
Dar nu-i pot cere, cât mai sunt
Legat de tine pe pământ

Şi-aştept să cadă primii doi
Fulgi peste ochii noştri goi,
Să fim pereche şi-n mormânt,
Precum-n cer şi pe pământ.

poezie de Marius Robu din Degeaba (25 februarie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele iubirii cu mii de rădăcini

Iubirea mea, credinţa, prinde rădăcini
Între două mere râvnite de vecini,
Urcă peste dealuri, curge în furtuni,
O sorb cu plăcere din adânci fântâni.

Urme lungi de umbre se-ntind către apus,
În braţe infinitul ne poartă spre Iisus,
Netezim răspunsul şi aşteptarea noastră
Că-ntr-o zi vom trece în viaţa cea albastră.

Până atuncea punem spice la cingători,
Copii-i înălţăm spre soare deseori
Şi visăm la mărul râvnit şi de vecini
Prin sângele iubirii cu mii de rădăcini!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă dinspre pământ spre cer

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai ţesut cu inima cuvinte într-o carte.

Ai şlefuit din nuferi culoare şi lumină,
Ai şlefuit din stele crucea ta divină,
Ai venit cu mărul şi floarea vorbitoare
Să-mi dăruieşti sărutul, simbol de neuitare.

Mi-ai schimbat credinţa în vise şi plăceri,
Ai rămas în mine cu stelele şi-mi ceri
Să-mi altoieşti în vreme versul tău prin vers
Chiar dacă-n toamna vieţii plouă-atât de des.

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai ţesut cu inima cuvinte într-o carte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa

Din adâncuri urcă apa
Să coboare-încet la vale.
La deal, nu urcă, săraca.
Dar prin munţi, îşi taie cale.

Ea din pământ izvorăşte
Să vadă lumea de-afară.
După ce călătoreşte,
În pământ se-ascunde iară.

poezie de Dumitru Delcă (26 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsturnăm totul spre cer. Hristos din cer pe pământ, noi trebuie să ne vărsăm în cer prin Euharistie. Noi trebuie acum să-L facem pe Dumnezeu pâine pe Sfânta Masă.

Ion Buga în Evanghelie şi liturghie
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâna

Zace-n margini de răzoare învăluită-n mister
O fântână adormită, cumpăna-i spintecă-n cer,
N-a îngenuncheat-o timpul, n-a închis a ei pleoapă,
Din străfunduri izvorăşte binecuvântata-i apă.

Stoarce vâna din adâncuri, tremură micuţul val,
Clipocirile-nfundate, prăvăliri uşoare-n mal
Se îngân în dulce şipot, se preling într-un fuior,
Cerul îi pictează pânza cu penelu-i mişcător.

Suie ciutura spre soare o comoară nestemată,
Setea-ncinsă-mi potolesc, mi-aplec gura în găleată,
Obrazul mi-l răcoresc şi mă privesc în fântână,
Îmi văd chipul în oglindă, ceruri şi pământ se-îngână.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâna

Zace-n margini de câmpie învăluită-n mister
O fântână adormită, cumpăna-i spintecă-n cer,
N-a îngenuncheat-o timpul, n-a închis a ei pleoapă,
Din străfunduri izvorăşte binecuvântata apă.

Stoarce vâna din adâncuri, tremură micuţul val,
Clipocirele-nfundate, prăvăliri uşoare-n mal
Se adun în dulce şipot, se preling într-un fuior,
Cerul îi pictează pânza cu penelu-i mişcător.

Suie ciutura spre soare o comoară nestemată,
Setea-ncinsă-mi potolesc, îmi aplec gura-n găleată,
Obrazul mi-l răcoresc şi mă privesc în fântână,
Îmi văd chipul în oglindă, ceruri şi pământ se-ngână.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

IQ

nu vreau să repet
să mă repet din cuibul
asta călduţ ce-mi asigură totul
foamea febrilă
setea de o altă culoare

sunt ca o zi de duminică

am o mare stimă de oameni
şi ferestre deschise

în venele mele
sângele meu alb curge
înspre izvoare din cer
ce nu ştiu a şopti
dorul lui Dumneze

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învierea inimii-mi

Sângele mă plouă pe interior,
Ud până la piele sunt, dar nu la haine,
Norilor din mine li se face dor
De-ale învierii luminoase taine.

Vino lângă mine, să mă vezi cum curg,
Vino lângă mine, să m-auzi cum bat!
Până ce se-ascunde soarele-n amurg,
Pleacă pe lumină, ca la tămâiat!

Am glumit, iubito, am întors puţin
Râul spre izvoare, să le stingă poate;
Sângele din tine curge ud şi plin
Către învierea inimii-mi uscate!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (18 aprilie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum curge dunărea aşa curge

şi sângele nostru în vene
şi sevele urcă sprintene în copac
şi gunoaiele curg şi ele - tinere unde
nemuritoare de plastic în a
dn-ul românilor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt mut

Strigăt către pământ
stea căzătoare pe trupul meu
adiere de vânt,
o clipă.
Lumină spre cer...
de ce-mi vi
existenţă efemeră
furată de zări străine?
De ce?
Să-mi rupi fiinţa la plecare
lăsând între noi
neputinţa zilelor trecute
degeaba?
Fiinţă cu neputinţă de schimbat,
soarta mi-e să privesc,
spre cer
spre alte stele
pe care
nu mi le doresc
şi să strig către El
strigăt mut
de pământ reavăn
mirosind...
a stea căzătoare.

poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De toamnă

Bălaie, cu pletele-n vânt,
S-a coborât pe pământ.
Pe cer vin cocori cenuşii...
Circhinii din vii, viorii,

Se-apleacă în rugi spre pământ...
În mustul dulceag din pământ
Se-ascunde poveste de toamnă,
De nuci, de gutui şi de mamă.

Trec răuri de prunci către şcoli
Şi cântă cu ploaia în zori...
Copacii-s de-acum ruginii
Iar eu... te aştept să revii.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi învia, prin Cruce, pe pământ!

Poate sunt doar o stea care cuvântă,
Sub chip de om vremelnic pe pământ,
Poate-s ecou dintr-o iubire sfântă
Ce n-a putut a se-ntrupa-ntr-un sfânt.

Poate c-a vrut, în taină, Creatorul
Să-şi modeleze dragostea-ntr-un chip,
Care să-i poarte doar spre El tot dorul,
Când o clepsidră-l curge din nisip.

Nu ştiu ce sunt, când dragostea mi-e chinul
Dar nu pentru o Evă de la Cer,
Ci pentru Crucea-n care mi-e destinul
Şi de pe care la-nviere sper,

E sigur însă că-ntr-o zi anume,
Eu, lutul dintr-o stea care mai sunt,
Chiar dispărut, cum e firesc, din lume
Voi învia, prin Cruce, pe pământ!

poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!