Și
Și mi te-apropiai, plutind, din ceruri,
Și mi te dăruiai pe câte-un nor,
Atât de natural și arzător,
Încât simțeam iubirea din eteruri
Făcându-mă, de tine, cerșetor.
Și te cerșeam, și te purtam pe brațe
Pe calea mea, pe Podul Curcubeu,
Și mă simțeam, atunci, precum un zeu
Ce își transformă norii în fânațe
Cu-arome dulci de... numai tu și eu.
Și te-am luat, mi te-am luat în sânge,
Și m-ai luat în suflet și în gând,
Și ne-am luat cu totul, rând pe rând,
Cu tot ce-am reușit, de-atunci, înfrânge,
Și ne-ndreptăm spre-Acasă, tot zburând.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ingratitudine
O, te-am iubit cum Páris pe Elena,
Și chiar te-am dus cu maybachu' la Troia:
Simțeam și tu simțeai mereu nevoia
Să te răsfăț, schimbând, adesea, scena.
Când te-am luat, mâncai salam cu soia,
Dar arătai precum prințesa Xena
Și, cum dansai pe scenă macarena,
M-a apucat un fel de paranoia
Și te-am cărat în brațe la altar!
Te-am îmbrăcat la Giorgio Armani
Și mulți miliardari te asaltau...
Tu mi-ai jurat pe veci iubire, dar
Ai divorțat luându-mi vila, banii
Și ai plecat cu unul, Menelau.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altă inimă
Clopotnița
se leagănă
odată cu clopotul
și te-am luat în brațe
ca pe-o armură
mi-am luat coiful
și inima de la rastel
prea tare fug
mă tem
că am luat din greșeală
inima unuia mai curajos.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apartenență
nu-mi plac împrumuturile
astea sună a dependență fizică, psihică, materială
înțelege
eu nu am împrumutat nimic de la tine
eu te-am luat tot, așa cum ești,
cu bune și cu rele
și nu depind de tine pentru că tu ești în mine deja
te port așa cum liliacul își poartă parfumul sub soarele de mai,
cum împăratul-pește solzii sticloși,
ori cartea filele învechite de pecetea timpului
te-am luat ca pe o gură de apă vie înainte de marea secetă
înțelegi?
eu nu am cum să te iubesc pe rând
pentru că tu îmi ești de ajuns tot
absolut tot
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acea noapte
Îmi amintesc de acea noapte,
În parc, pe bancă, doar noi doi,
Vorbeam încet, ușor, în șoapte,
Deși cu tine eram vioi.
Eu vorbeam mereu, mă bâlbâiam,
Vroiam să fie cât mai plăcut,
Doar pentru tine, căci te plăceam,
Vroiam doar să te sărut.
Iar tu, înger pur din Rai,
Priveai spre cer, erai tăcută,
Erai frumoasă, străluceai,
Ca o floare atent crescută.
Și-ntr-un moment, fără accept,
Te-am luat de mână, ne-am ridicat,
Inima mi se oprise-n piept,
Te-am luat în brațe, te-am sărutat.
La sfârșit nimic n-ai spus,
Doar te-ai întors și ai plecat,
Acea noapte a apus,
Cu gându-n stele m-ai lăsat.
Doar o fată mult privită
Pentru-o noapte neuitată,
Acea fată mult iubită
Pentru-o noapte fermecată.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neuitare
Cred că m-ai luat cu tine,
mi-ai spus,
și de atunci tot uit.
Să te duc înapoi.
Cred că m-ai luat cu tine,
mi-ai spus,
și de atunci te tot uit.
Te tot uit în mine.
Cred că m-ai luat cu tine,
mi-ai spus,
și de atunci tot uit.
Să te mai las să pleci.
poezie de Florian Silvasan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
BALADA ADOLESCENȚEI
Erai elevă la liceu
Și te-am văzut trecând pe stradă,
Aveai un proaspăt decolteu
Pe pieptul tânăr, de zăpadă.
Privirea mea, de fel, rebelă,
A devenit, deodată-ngustă,
Și, coborâtă de pe schelă,
S-a cuibătit pe-o scurtă fustă.
Te-am urmărit o bună vreme
Să descifrez divinul har,
Prin combinări de teoreme,
Voiam să te câștig la zar...
Aveai, pe umeri, o helancă,
Și-o carte grea în mâna stângă,
În parc, ai stat pe-o veche bancă,
Și-atunci, venii spre tine, lângă...
Citeai din carte printre rânduri,
Cu ochii mari, de fel, rubine,
Și, copleșit de multe gânduri,
Eu te citeam, atent, pe tine.
Ca semn divin, precum e macul,
Că și lectura e o artă,
Tu ai luat, cu brio, Bacul,
Eu te-am luat, de-atunci, consoartă!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luat
Mi s-au luat din zile,
din avere,
din mile...
Mi s-a luat putere.
Mi s-au luat părinții,
iubire...
Mi s-a luat produsul minții,
fericire.
Mi s-a luat din țară,
din noroc.
Mi s-a luat dreptul de-afară...
drept la joc.
Mi s-a luat dorință,
mândrie,
credință...
Mi s-a luat o feerie.
Mi s-a luat cuvântul,
amintiri...
Mi s-a luat mormântul,
năluciri.
Mi s-a luat frumusețe,
visări.
Mi s-a luat tinerețe,
mi s-au luat salutări.
Mi s-a luat din vedere,
din amici.
Mi s-a luat plăcere;
mi s-a luat dreptul... de-aici.
Mi s-a luat pâine,
ultimul ban,
mi s-a luat din mâine...
mi s-a luat pian.
Mi s-au luat copii,
prieten bun,
mi s-au luat ultimii vii,
mi s-a luat străbun.
Mi s-a luat icoană,
inteligență,
drept la pomană,
drept la clemență.
Mi s-a luat dormit,
dumnezeiesc.
Mi s-a luat citit...
mi s-a luat "trăiesc".
Mi s-a luat alean,
speranță,
mi s-a luat an de an...
mi s-a luat vacanță.
Mi s-a luat o istorie,
sănătate,
mi s-a luat orice glorie,
bunătate.
Mi s-a luat nou,
libertate.
Mi s-a luat cavou...
umanitate.
Mi s-au luat biserici,
paritate,
mi s-au luat adevărați clerici...
Mi s-a luat dreptate.
Mi s-a luat călimară,
soare;
mi s-a luat ultima vară,
mi s-a luat miros de floare.
Mi s-a luat să fiu stăpân,
lumină;
mi s-a luat drept de român,
mi s-a luat cortină.
Mi s-a luat actor,
cinematograf...
Mi s-a luat amor,
astralul praf.
Mi s-au luat educatori,
o școală.
Mi s-a luat adeseori
drept la greșeală.
Mi s-a luat plin de benzină,
"dulceață",
mi s-a luat zi senină...
Mi s-a luat din viață.
Mi s-a luat cu zâmbet
egalitate,
dreptul la umblet...
Mi s-a luat posteritate.
Mi s-a luat incandescent,
liniște,
mi s-a luat talent...
somnul pe-o miriște.
Mi s-a luat onoare,
minte...
Mi s-a luat orișicare.
Mi s-a luat..."înainte".
Mi s-a luat casă,
ascult de cântec,
mireasă,
"eul" din pântec.
Mi s-a luat conștiință,
adevărat.
Mi s-a luat adeverință,
orice-atestat.
Mi s-a luat orientare;
mi s-a luat nord,
orice cărare...
Mi s-a luat cord.
Primordial
mi s-a luat scară...
Mi s-a luat regal!
Mi s-a luat totu-ntr-o doară!
Mi s-a luat teritoriu,
un tezaur,
mi s-a luat din notoriu,
tot ce-aveam aur.
Mi s-a luat piele,
năzuințe,
până și-obiele...
Mi s-au luat cerințe.
Mi s-a luat gustul vieții,
mi s-a luat minte,
roua dimineții...
mi s-a luat ginte.
Mi s-a luat nume,
mii de răspunsuri,
o lume,
din deajunsuri.
Mi s-a luat remușcare,
recunoștință,
orice-ncercare...
Mi s-a luat știință.
Odoare
mi s-au luat, fidelitate
ce nu doare...
Mi s-a luat eternitate.
Mi s-au luat doruri,
vin de vie,
onoruri...
Mi s-a luat gust de datorie.
Nimic nu am în schimb,
nu am surâs pe buze,
n-am dreptul să mă plimb
de bunul plac... Refuz e.
Nimic nu mi s-a dat,
nu am primit busolă,
sunt oul de păcat
înregistrat pe-o rolă.
Mi s-au luat ștampile,
destinat
pastile...
Mi s-a luat... câștigat.
Mi s-a luat căldura,
zbor, petența,
mi s-a luat natura...
Mi s-a luat competența.
Mi s-a luat soră,
zar de ruletă.
... Oră cu oră
mi s-a luat planetă.
Mi s-a luat cutezanță
de sclipire,
mi s-a luat din importanță,
o nemurire.
Mi s-au luat lacrimi,
frenezie.
Mi s-a luat...! Mi s-au luat patimi,
mi s-a luat poezie...
Mi s-a luat suflet...
luat din tine
s-a luat răsuflet...
mi s-a luat din mine.
Ah, ce păcat,
mi s-a luat și cât de mult am dat...
nemeritat
mi s-a luat, mi s-a luat, mi s-a luat...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Iubirea ta
Iubirea ta-mi era torențială
Și-mi inunda tot ce-ndrăzneam a fi
Sub cerul ce-mi era și noaptea zi,
Iar inima-mi bătea, demențială.
Mi se scurgea prin sânge în torente
Și-mi distrugea prin minte, rând pe rând,
Obstacole-n potecile de gând,
Punând mereu pe suflet noi amprente.
Venea precum șuvoaiele de munte,
Învălmășind răspunsuri cu-ntrebări
Ce își aveau final în exclamări
Ce nu puteau torentul să-l înfrunte.
Mă cuprindea în brațe languroase
De lavă, și de gheață, și de dor,
Atât de strâns și înfricoșător
În menghina cuvintelor duioase.
Iubirea ta mi-a fost catastrofală
Când m-a-nvelit ca un sicriu închis
Și m-a-ngropat sub umbra unui vis,
Atunci când s-a pornit, torențială.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rememorări
Privesc în gol, nu mă mai simt,
Mi-am luat iubitele la rând...
Cât de frumoase sunt în gând;
Nici nu mă-nșeală, nu mă mint.
Le simt pe rând dulceața pielii,
Le-am sunetul de glasuri fine...
E precum ieri, sunt lângă mine;
Jucăm tumultul vânzolelii.
Le iau de mână, îs la cafea,
Mă pierd în ochi-n culori diverse;
Sunt și fidele și perverse...
Mă văd trântit pe-o canapea.
Am gustul gurilor nesațe
Înroșite de frecarea vrerii;
Mă pierd în sânii despuierii...
Simt aburul de-amor pe brațe.
Am muzică, de zbat, în gând,
Fior mă trece din emoții...
Cu unele, le-nșelam soții!
... Sau poate eu, eram la rând?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De atâtea ori
Te-am strâns în brațe
de atâtea ori
în visuri,
încât gândurile
mi-au devenit
strângătoare de tine.
Te-am privit
de atâtea ori
în poze,
încât privirile
mi-au devenit
privitoare de tine.
Mi-am promis
de atâtea ori
că te voi întâlni,
încât promisiunile
mă vor face
să-ți caut privirea
atunci când
mă vei strânge
în brațe
și te vei înveli
cu mine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
am luat o coală de hârtie
și-am scris cu ochii pe ea iubire
am luat o frântură de cer
și ți-am desenat chipul
am luat gândurile
și le-am prins între pagini
am luat buzele tale
și
am sărutat timpul că mi-a dat timp
să te citesc
poezie de Viorel Muha (septembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu jucam și 7 spectacole pe săptămână, dar tot mi se părea că nu joc destul. Am fost lacom în tinerețea mea actoricească. Și atunci mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la doamna Bulandra. Mi-o amintesc: cu pălărie întotdeauna, cu mânuși, jabouri, perfectă! Am prins-o plecând către mașina unde o astepta șoferul și i-am tăiat calea: "De ce m-ați luat, dacă sunt atâția alții? Când îmi vine mie rândul să mai joc?". Mi-a răspuns scurt..."Vrei să-ți spui de ce te-am luat?! Ca să nu te duci la Național!". Ea avea acest cult, să-și adune valorile! Și așa a fost povestea cu doamna Bulandra, Dumnezeu să o odihnească.
Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-am luat un mărțișor
Primăvara bate la fereastră
Cu buchete mici de ghiocei
Și zambila înflorită-n glastră
Te-ndeamnă s-o iei...
Scumpe sau modeste mărțișoare
Te atrag pe rând zâmbind discret
Și cu ele, dragostea mea mare
Se leagă cochet.
Mărțișoare dragi ca inimioare
Orice-ndrăgositit a dăruit...
Ți-am luat un mărțișor
Ca să-l porți la tine tot mereu
Și să știi că-n el e dorul meu
Și-ți va purta noroc.
Ți-am luat un mărțișor
Ca să-l porți când nu ne-o mai vedea
Și să-ți spună el iubirea mea
Oricând și-n orice loc.
Din ochi mi-a picurat o perlă mică
Să fie ne-ncetat podoaba lui.
Ți-am luat un mărțișor
Ca să-l porți la tine tot mereu
Și să știi că-n el e dorul meu
Și-ți va purta noroc.
cântec interpretat de Nicolae Nițescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
Motto:
Te-am luat în palmă, ca pe porumbiță
Și spre cerul albastru încet te-am ridicat.
Nemaivrând să pleci, de iubire plină,
Te-am luat cu mine, jos, la horă în sat.
Știu, ești obosită, Luna mea frumoasă,
Tu de veacuri bune bolta ai colindat
Doar o dată în viață, tare însetată,
Ai venit din ceruri jos la baltă-n sat!
Ai pășit cu teamă printre trestii înalte,
Rochia de raze blând ai dat-o jos,
Apa din băltoacă plină de uimire
Savura parfumul fin și armonios.
Când buzele-nsetate încet se liniștiră
Chipul tău mirific s-a înviorat.
Balta de iubire e în ochi la mine,
Doar în apa asta tu vii la scăldat!
poezie de Nicolae Rolea (21 iunie 2009)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Erai mică și sfioasă
Te pierdeai în ochii mei
Și văzând ce mult mă vrei
Te-am luat cu mine acasă.
Ne-am iubit fără rețineri
Și de lume am uitat.
Cât a fost de minunat,
Că eram frumoși și tineri!
Și iubindu-te mereu
Te-ai deschis precum o floare
Gingașă, fermecătoare,
C-al tău soare eram eu.
Într-o lungă odisee
Pân' la cer te-am ridicat
Și de mână ne-am plimbat
Străbătând Calea Lactee.
* * *
Tinerețea a apus.
Am plecat de printre astre,
Însă sufletele noastre
Au rămas acolo sus.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Erai mică și sfioasă
Te pierdeai în ochii mei
Și văzând ce mult mă vrei
Te-am luat cu mine acasă.
Ne-am iubit fără rețineri
Și de lume am uitat.
Cât a fost de minunat,
Că eram frumoși și tineri!
Și iubindu-te mereu
Te-ai deschis precum o floare
Gingașă, fermecătoare,
C-al tău soare eram eu.
Într-o lungă odisee
Pân' la cer te-am ridicat
Și de mână ne-am plimbat
Străbătând Calea Lactee.
* * *
Tinerețea a apus.
Am plecat de printre astre,
Însă sufletele noastre
Au rămas acolo sus.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu
Eu... din miile de fluturi
Care zboară-n asfințit,
Când vrei soarele să scuturi,
Doar pe tine... te-am iubit.
Eu... din păsările toate,
Care cântă prin livezi,
Te-am ales pe tine, poate,
În văzduh... să nu te pierzi.
Eu... dintr-un alai de stele
Călătoare, trist, pe cer,
Te-am luat în palme grele,
Dezgolită... de mister.
Eu... din curcubeu și rouă
Risipite-n dimineți,
Împart dragostea în două
Doar cu tine... de mă ierți.
Eu... din razele de soare
Într-o lacrimă... te pun
Și pe-o floare de cicoare
Jur... cu tine să rămân.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O umbră
când seara se-necase în grădină
și ochii mei cătau în luminiș,
o umbră mi-a căzut din cer, divină,
s-a strecurat în suflet pe furiș.
noaptea venea cu-atâtea vise, însă
eu nu vedeam nimic cu ochii mei,
dar te simțeam pe lângă mine plânsă
cum te-așezasei pe sub vechiul tei.
ne-ncercuiau inelele de vise,
și eu te-am luat, iubito, lângă mine,
aveam fântânile de dor deschise
cu ape limpezi, pure, cristaline.
am vrut să bem dar tu te-ai destrămat,
ai spus că pleci în lumea ta departe,
precum în hora ielelor de noapte,
destinul nemilos te-a aruncat.
.............
în toamna asta bruma pică rece,
cuvintele de-atunci mă cată azi,
visez mereu cum din seninuri cazi
și umbra mea spre tine vrea să plece.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 octombrie 2001)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O umbră
când seara se-necase în grădină
și ochii mei cătau în luminiș,
o umbră mi-a căzut din cer, divină,
s-a strecurat în suflet pe furiș.
noaptea venea cu-atâtea vise, însă
eu nu vedeam nimic cu ochii mei,
dar te simțeam pe lângă mine plânsă
cum te-așezasei pe sub vechiul tei.
ne-ncercuiau inelele de vise,
și eu te-am luat, iubito, lângă mine,
aveam fântânile de dor deschise
cu ape limpezi, pure, cristaline.
am vrut să bem dar tu te-ai destrămat,
ai spus că pleci în lumea ta departe,
precum în hora ielelor de noapte,
destinul nemilos te-a aruncat.
.............
în toamna asta bruma pică rece,
cuvintele de-atunci mă cată azi,
visez mereu cum din seninuri cazi
și umbra mea spre tine vrea să plece.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Loc în suflet
La drum de seară am plecat
Căci dorul inimii mă arde
Prin albia de rău secat
Călc prin pădurile aride
Te-am căutat eu pretutindeni
Tu nu erai niciunde-n gând
Si m-am uitat apoi în mine
Trairile din inima mea râzând
Te-am găsit la loc în suflet
Si m-am întors pe drumul unde
Erai o melodie, un sonet
Si gândurile-mi erau crude
Mergeam acum desculță
Simțeam pământul cum mă frige
Sufletul luminat de o steluță
Iubirea nimeni nu ne-o înfrânge
Nu-mi este teamă de singurătate
Te am cu mine pretutindeni
Si gândurile nu-mi mai sunt umbrite
De norii ce se plimbă liberi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!