Renașterea
Ce frumos ar fi renăscut din cenușă!
Și ce câmpuri ar fi fost înverzite!
Acum vine toamna să ne salvam dragostea
O sticlă de argint își ține curcubeul în apa sfințită
Eu am ales pădurea, locul soarelui aprins
și mângăierea murelor din palma ta
Fulgul de zăpadă abia nins
Ce frumos ar fi fost dacă roșul aprins s-ar scrie în inima ta
Când dintr-o șoaptă marea îți va șopti că eu te iubesc
Ce frumos ar fi fost să creștem împreună!
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Vis de iarnă
E frumos să stai iarna afară
Când vezi că a nins iară,
Stai lângă brazi și privești
Cum un peisaj de vis gândești.
Mă gândesc la copilaria mea mamă,
Mi-ai fost alături ca o comoară.
La fel pe tata il zăresc,
Dar acum e un înger ceresc.
Aș vrea să fiu în locuri multe
Și-mi vin în gând lucruri mărunte.
Viața mea a fost cu-n rost
Și la tot ceea ce-a fost,
Copii în viață ce-am avut
Mi-au fost dragi și mi-au plăcut.
I-am învățat tot ce-i frumos,
Să fie-n viață de folos.
Acum la nepoți mă gândesc
Că am unul și-l iubesc.
Aș vrea mult să am parte
Acum de sărbători, de sănătate,
Că aș vrea să mai trăiesc,
Lucruri bune să înfăptuiesc,
Visuri multe să-mplinesc,
Cadouri multe să dăruiesc,
Celor dragi pe care-i iubesc.
poezie de Eugenia Calancea (3 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulgul năzdrăvan
Printre nori de zăpadă
Îmi apari tu chip frumos
Am ieșit acum în stradă
Să prind fulgul cel pufos
El pe față se lipește
Fulgul este năzdrăvan
Mă sărută se topește
Nu m-a văzut de un an
Altul alb micuț si iute
Cât bobul de zahăr alb
Zboară-n aer se învârtește
Face în văzduh un colb
Vântul rece el pornește
Fulgii fug aleargă-n stradă
Fugii pe zăpadă o iubesc
Soarele-i pitit în noi să-i vadă
Prind în palma mea un fulg
Și mai mulți vor ca să vină
Repede în curte fug
Îi adun lângă casa în grădină
Roșu mi-e obrazul ca de jar
Fulgii ce se topesc pe gene
Sînt îndrăgostită iar
Chiar de fulgul năzdravăn
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne mințim
frumos și ne place mult
ne ținem de mână
și ne mințim că ne sărutăm
la început
a
fost mai greu eram stingheri
ne suspectam că spunem adevărul
tu erai suspectă eu eram suspect
dar ne mințeam atât de frumos
încât am fost nevoiți să recunoaștem
că totul e fals (?!) nimic nu este adevărat
nici măcar dragostea noastră
ne-am retras fiecare în inima noastră
de acolo mimăm fericirea
eram doi actori ratați suntem fermecători
și ne mințim frumos
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost când a fost
tare frumos a fost dacă a fost
de se minuna toată lumea
dar ei își făceau cruce
în zadar a fost ce pretindeau ei
luptele cu bodyguarzi adversarului
se ciupeau și zgârâiau pe mâini
pe față când începeau să se pieptăne
cu toată paza din jurul ei
voinicul voinicului a văzut
prințesele cartofului trecând
în spatele adversarului
rămâneau caprele alături
să le păstorească cu mandolina
a fost când a fost
dar acum a ajuns generalul
frunzelor uscate într-un partid resuscitat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce frumos ninge!
Ce frumos ninge!
Copacii se îmbracă în galerie de alb
Fulgi se opresc în azimuturi
Zăpada e albă și timpul e cald
În brațe ținem statui pe genunchii
În cercul pasări spun ce frumos ninge
În înțelesul ninsorii cuvântul divin,
Contur va prinde
Ziua în vrajă povești alb și negru
Culorile zodiilor zăpada o crește
Și în pavaza lor luna și melcii
Vor trece apa iubirii.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E frumos...
E frumos să poți în viață
să fii darnic și milos,
să te duci de dimineață
să ștergi lacrima răzleață
E frumos.
E frumos, cât zboară anii
să-ți faci viața un prinos.
Să hrănești cu drag orfanii,
să-i ajuți pe toți sărmanii.
E frumos.
E frumos când nu-i răpusă
jertfa ta de-un gând fălos.
Când în taină nepătrunsă
îți faci haina cea ascunsă.
E frumos.
Însă fapta cea mai mare,
darul cel mai de folos,
e să chemi pe-un om, pe-oricare,
dintr-o viață de pierzare,
la Cristos.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caracterizare
Din tot ce fac, nimic nu imi convine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Aveam credinta-n viata, puneam pret pe iubire
Dar totu-i doar minciuna, e doar o amagire,
As darama toti muntii daca-ar avea vreun rost
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
In jur vad mai mult lacrimi. Putina fericire.
E tot mai neagra viata. Sarmana omenire.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
As vrea sa am puterea sa schimb tot rau-n bine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Traiesc doar cu speranta, visez la cei frumos,
Mai cred ca poate maiine voi fi mai bucuros,
Ca soarele-mi va bate cu raza lui in geam
La fel ca mai-nainte. Pe cand eram pustan.
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost!
Prea multe vorbe! Si fapte prea putine!
Din tot ce fac,-nimic nu imi convine!
poezie de Florin Dudău (7 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.
Ar fi fost de ajuns
ramuri de copaci în cădere
mâini singuratice se caută
degetele lor
mai visează câteva clipe piane clandestine în cuiburi
în palma tăietorului ar fi fost de ajuns
un fir din cenușa rădăcinilor ori o frunză zdrențuită de omizi
poate așa dacă s-ar fi întâmplat
ar fi fost simțită înlemnirea dintre marginile unui sicriu
tăietorul scuipă în propriile palme
copiii cântă o brad frumos
cineva atinge cu tâmpla
tristețea unei frunze lipite de ploi pe o piatră
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gimli: Mi-a fost dat să văd ultima dată ceea ce-a fost mai frumos pe lumea asta. De aici încolo nimic nu va mai fi frumos pentru mine în afară de ce mi-a dăruit ea.
replică din romanul Stăpânul inelelor: Frăția inelului de J.R.R. Tolkien
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Legenda lui Sigurd si a lui Gudrun" de J.R.R. Tolkien este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la O, brad frumos!
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde,
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeața ta îmi place.
Când o revăd sunt bucuros
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeața ta îmi place.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângăi și mă faci voios
Și mă-ntărești îndată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieții,
Ce ni la dus din Rai Hristos
Cum au vestit profeții.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieții.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumos mințeai!
Frumos mințeai,
Când îmi puneai,
Mâna pe piept,
Și-apoi spuneai:
"Te iubesc drept,
Femeie - Rai!"
Frumos mințeai,
Când mă priveai,
Cu ochi senini,
Și-mi dezgoleai,
Umerii-mi fini,
În zi de Mai.
Frumos mințeai,
Când încercai,
Să mă seduci,
Și-mi repetai,
Cuvinte dulci.
Ce rol jucai?
Frumos mințeai,
Când îmi puneai,
În glastră, flori,
... Și le udai,
Roze, -n culori.
Nu te-nțepai?
Frumos mințeai,
Când mă pierdeai,
Ca să revin,
(Dar nu voiai!)
Același chin...
Nu te schimbai!
Frumos mințeai,
Când te rugai,
Șansă să-ți dau,
Sincer păreai...
Lacrimi curgeau,
Cum reușeai?
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să umblăm goi
Ce frumos ar fi
să ne naștem unul pe celălalt
și să trăim aceeași viață
zugrăvită în culoarea sufletelor,
să umblăm goi pe toate ulițele,
cu praful până la glezne,
mirosind frumos
a mușetel abia înflorit.
Ce frumos,
ca și când
două turturele
se iubesc pe firul de elctricitate,
nepăsându-le că există pericole...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă-ntorc și plec
Un chip frumos o piele măsline
O toamnă frunză argintie
Un voal de negură aruncat
O inimă de om care a-nșelat
Își caută iubita pe înserat
La ceas târziu în noapte
Îi spune multe șoaptă
El tot așa de mult iubește
Ea știe că o amăgește
Atunci când noaptea vine
L-apucă un dor de mine
Că el ar fi un făt frumos
Și vrea să stau lângă el jos
Că s-a gândit în fiecare zi
Acum dorul cel mare îl găsi
Că el a fost la fete-n sat
Cu privirea el le-a mângâiat
Că fără mine nu poate trăi
Că-și pune ștreangul într-o zi
Mă uit și nu știu ce să cred
Cu ochii minții îl privesc
Ma uit mă-ntorc și plec
Rămâi să stai de vorba
Cu iubirea chinuită a mea
Eu plec departe de inima ta!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geneză și devenire
Am fost de dinainte de vreun fals
Când nici un pom nu cunoscuse floarea
Și nu se inventase sărbătoarea
Ovul și spermatozoid, dansând un vals...
Am fost bătrân, matur și tânăr, și fugar
Și obosit, și odihnit, și crud
Și hămesit, și-ndestulat, și ud
Plouat, uscat, iubit, urât, avar...
Am fost micuț, cât bobul de muștar
Și mare-am fost, semeț cât un sequoia
La Termopile am luptat, la Troia,
Și paznic la Palatul de Cleștar...
Am fost în tot ce vezi, am fost în toate
Văzute, nevăzute, zi și noapte
Am fost în zarvă mare, printre șoapte,
Am fost în nedreptate și-n dreptate.
Am scris frumos, am scris urât, am plâns
Am râs, am suferit, m-am bucurat,
Am câștigat, am și pierdut și am lucrat
Și-am lenevit, și m-am aprins, m-am stins...
Și am să plec de-aici, dintr-o sclavie
De necuprins cu ajutorul minții
Cum ne-nțeles incendiază sfinții
Aripi de îngeri, iad și evlavie...
Mă voi întoarce slobod printre iele
Și pentru reabilitarea bună
Le voi dona sub galben clar de lună
O cârpă de șters praful de pe stele...
poezie de Petrică Conceatu (16 mai 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu era arzând, vecina
Moșule, te-am ascultat,
Aseară am fost în sat,
Nu departe, peste gard,
Să ard la vecină-n pat.
M-am simțit Fătul Frumos,
Tânăr și năbădăios,
La-ntuneric, pe tăcute,
Am făcut reprize multe.
Dar când a fost ca să plec,
Am văzut că-s mare bleg,
Nu era arzând, vecina,
Era Ea, s-o bată vina!
Era zău, soția mea,
Vruta-am să nu fiu cu ea
Și de bunul Dragobete.
Mi-a spus: mă trișezi, băiete!
Am prins-o frumos de mâna,
Acasă-am mers împreună,
Ea, spumegând ca un cal,
Eu, nervos, luat de val!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Visul frumos în toamna ce apare
Te-am văzut când tu nu mă vedeai
În dialogul clipelor senine,
Mă ascundeam de tine în suspine
Când veselie lumii împărțeai.
Îmi răspundeai ca pasărea în zbor
Cu infinitul strâns sub o aripă,
Te vedeam supusă într-o clipă
Săgeții argintii a Zeului Amor.
Nu credeam să împărțim voios
Fructul iubirii dulci, înălțătoare,
În cuibul vieții aspru, luminos.
Acum ești marea mea încununare,
Ești inima, ești visul meu frumos,
În toamna lumii ce apare-n zare!
sonet de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lume minunată
Scrie multe sfaturi, pentru cei dragi ție!
Să le scrii de toate și nu doar ca să fie!
De dragul vostru sunt, acum, cu voi la masă!
Și vă iubesc pe toți, vă iau la mine acasă!
Ochiul nu mă înșală, eu vă simt privirea!
Nici inima nu-mi minte, ea simte bucuria!
Cu puterea mea, puțină, prea puțină
Aș vrea să vă mai scot cuvinte din rugină!
Să fiți atât de veseli, și plini de bucurie!
De fericirea voastră, nimeni să nu știe!
Doar sufletul să vadă cum se unește cerul,
Cerul cu pământul, căldura cu gerul.
Fumul lumânării ce frumos se stinge!
Și stratul de zăpadă, când afară ninge
Minunate-s toate și toate sunt frumoase!
Și iarna bradu-n case ce frumos miroase!
Totu e perfect și totul merge bine!
Niciun lucru rău la oameni nu mai vine!
O lume minunată, făcută chiar din rouă!
O stare așa de caldă și o viață atât de nouă!
Ce frumos e totul, în culori aprinse!
Cu flori de argint, pictate, pe pajiștile întinse
Nu are vreme timpul acum să le măsoare
Bucuria toată, neîncăpătoare.
Sunt stele mari și albe ce frumos lucesc!
Sunt fluturi care zboară și flori ce înfloresc
Ce repede se înalță, soarele pe cer!
În depărtări albastre, cu raze de oțel.
Pătrunde-n astă lume, ce nu a mai pătruns!
S-arată cerul tot, tot ce-a fost ascuns
Și ni se spune totul, tot ce-am vrut să știm!
Fără de întrebări, ce am putea să fim?
De bucurie mare, ar fi chiar mulți surprinși
Ar fi chiar sărbătoare, ar fi de nedesprinși
Să știi ce vrei e una, să știi chiar toate, toate!
Cred că-n astă lume, și moartea are moarte!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
S-a aprins o santinelă lângă flăcări lungi de apă
Unui mort dintr-o capelă moartea-i scrie o nuvelă
despre dragostea ciudată ce se naște dintr-o sapă
și pământul dintr-o groapă
infidelă.
Cerul peste cer se lasă într-o noapte paralelă
dintr-o vacă lupi s-adapă
fără masă și veselă
colții lor într-o dantelă
osul crapă.
S-a aprins o santinelă
lângă flăcări lungi de apă
moartea scrie o nuvelă
și tot sapă...
poezie de Alin Gheorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocul dragostei
Joc frumos e dragostea
Ce-a pătruns în viața mea,
Joc frumos de fericire
Ce mi-a adus doar iubire.
Clipe dulci, de neuitat
Sufletul mi-au încântat.
Plină-i acum viața mea
De jocu'-acesta dragostea...
Tu, cu trupu-ți delicat,
Inima din piept mi-ai luat
Și liniștea mi-ai furat,
Dar nici eu n-am ripostat.
Cu pivirea-ți cristalină,
Dulce, suavă și senină
Și albastră ca și marea,
Necuprinsă cât e zarea...
Sufletul mi-ai subjugat,
Ochii, mintea, ți le-am dat...
Stăpână mi-ai devenit,
Căci nu mă satur de iubit.
Îți spun sincer "Te iubesc!"...
De ziua ta-ți dăruiesc
Toată dragostea ce-ți port;
Fără tine-s ca și mort!
Mi-a adus doar fericire
Jocul nostru de iubire,
Ce-a pătruns în viața mea;
Joc frumos e dragostea.
poezie de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O clipa de senin
Of, iubito, ești prea departe,
e în zadar!
Tu te-ai dus,
eu am rămas;
ai jucat totul pe-un zar
și ai pierdut.
Eu n-am să vin,
tu n-ai să pleci,
deci timpul dintre noi
e mut.
Păcat.
Putea să fie ce n-a fost?
Putea să fie altcumva?
Îmi umplu singurătățile
întrebări fără rost
și amintirea ta.
A fost frumos,
a fost plăcut,
căci ne-am iubit
și ne-am urât,
ne-am înșelat
și ne-am jucat,
pân-am rămas,
pân-ai plecat.
Nu regreta.
Nu plânge mult.
Nu mă uita.
N-am să te uit.
A fost frumos.
A fost sublim.
A fost o clipă
de senin.
poezie de Cosmin Soames
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!