A fi viu

Cine ne-a lăsat în iarba de păşunat a sperat
Că nu ne vom descurca să-ajungem înapoi în inimi plăpânde,
Dar de am lua un nor de pe cer şi l-am lăsa aruncat,
El tot ar călători prin eter până la noi.
Simţim, aşadar să trăim şi să luminăm altarul iubirii,
Ni se aprinde flacăra!
De am putea să ne privim în ochi, simţind vibraţia sufletului pereche!
Uneori nu simţim nici de ce are nevoie sufletul nostru
Pentru a fi în armonie cu trupul şi mintea,
Credem că înainte de a aprecia trebuie să facem retrospectivă.
Cu lacrimi şi multă iubire în jur putem fi vii, noi, numai noi.
Viaţa este un curcubeu de sentimente contrarii.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi pentru tine...

Şi pentru tine cresc flsorile acestea, copile
Şi pentru cei săraci răsare soarele!
Doamne, opreşte mâna ta peste creştetul capului nostru
Ridică-ne ochii aţintiţi în pământ
Putem să respirăm şi noi aerul acesta îmbâcsit?
Sau putem să ne manifestăm iubirea necondiţionat?
De ce atâta urâţenie?
Oare noi am rămas copii şi nu putem înţelege?
Nu... dar tare aş vrea să dau timpul înapoi..
Copil fiind lumea era frumoasă, mai puţin invidioasă
Iar noi ne jucam frumos... zâmbeam duios
Astăzi în loc de frumos primim cearcăne
Astăzi primim dulciuri cu nemiluita, dar suntem nefericiţi
Ne simţim neiubiţi... De ce?
De ce încearcă să ne ia visul?
De ce nu înteleg că şi noi trăim?...
Frumosul din arte ne va scrie povestea
Şi noi vom rămâne copiii nematurizaţi de joc.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sublimul paradox

Doamne, ce mult ne iubim
Când nu credem şi nu ştim
Şi ce uşor ne rănim
Şi ce greu ne lecuim.

Cum putem să ne minţim
Că-i fleac să ne despărţim
Dacă noi ne chinuim
Numai de ne bănuim?

E simplu să ne gândim
Că putem să ne oprim
Şi putem să ne-amăgim
Că nimic nu mai simţim

Iar dacă ne întâlnim
Putem să ne ocolim
Sau în ochi să ne privim
Fără măcar să clipim

Paradoxul e sublim:
Noi putem, dar nu voim.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (19 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egoismul, proiecţiile, fricile şi zeci de alte procese emoţionale şi mentale vin să polueze relaţiile noastre cu cei mai dragi oameni din viaţa noastră, fără să ne dăm seama că nu le oferim celor pe care pretindem că îi iubim exact ceea ce au ei cu adevărat nevoie, singurele lucruri de care au nevoie de la noi: Încurajare. Acceptare. Respect pentru drumul evoluţiei. Compasiune. Ascultare. Non-judecată. Uităm de multe ori să fim prieteni adevăraţi, părinţi iubitori, parteneri ce sprijină şi nu care sabotează. Cum am putea noi să ştim ce este mai bine pentru un alt om, indiferent în ce situaţie se află, când nu ştim nici ce e bine pentru noi şi ce surprize ne rezervă viaţa, ce lucruri noi vom descoperi despre noi şi lume şi prin ce experienţe vom trece? Nu putem şti nici pentru noi şi cu atât mai puţin pentru alţii. Atunci cum ar fi să le oferim celor din jur acceptare, încurajare şi o îmbrăţişare, având încredere că tot ce se întâmplă este spre binele lor? Şi dacă ne dorim schimbări, să le facem atunci în viaţa noastră până când nu mai simţim nevoia să schimbăm vieţile altora în timp ce rămânem pasivi în ale noastre.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul în doi

Să dea Dumnezeu să putem fi liniştiţi
Şi fata să nu mai plângă:
"-Tati, bebe... tati... bebe."
Să nu aducem atingere vreunui interes comun
Lumina se va cununa cu noi
Şi vom zâmbi dintre acei nori
Vom apropia lumina
Şi ea va lumina întreg universul
Vom fi fericiţi şi liberi să credem
Vom fi aici şi acolo
Sau vom fi în adierea visului în doi
O lecţie ne-a fost dată
Lumina s-a ridicat
Noi am zburat către Lumină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenul vieţii

Viaţa este ca o călătorie cu trenul, cu toate opririle, ocolurile şi accidentele. Continuăm, ne întâlnim cu părinţii şi credem că vor călători întotdeauna cu noi, dar la o anumită oprire vor coborî şi trebuie să ne continuăm călătoria fără ei. Dar vor fi mulţi pasageri în tren, fraţii, verii, prietenii noştri, chiar şi dragostea vieţii noastre. Mulţi vor ieşi şi vor lăsa un mare gol. Cu alţii nici nu vom observa că au renunţat. Este o călătorie plină de bucurii, dureri, salutări şi rămas bun.
Succesul constă în: a avea o relaţie bună cu toată lumea.
Marea enigmă este: nu ştim niciodată la ce oprire să coborâm.
Prin urmare, trebuie să trăim, să iubim, să iertăm şi să dăm mereu tot ce putem! Pentru că atunci când vine momentul în care trebuie să coborâm şi locul nostru este gol, ar trebui să rămână numai gânduri frumoase despre noi şi să călătorească pentru totdeauna în trenul vieţii!!!
Îţi doresc ca şi călătoria ta să fie mai frumoasă în fiecare zi, să ai mereu dragoste, sănătate, succes şi bani cu tine.
Multe mulţumiri tuturor călătorilor din trenul vieţii mele!!! Oamenii puternici ştiu cum să-şi menţină viaţa. Chiar şi cu lacrimi în ochi, poţi spune zâmbind: SUNT OK. Postez doar pentru a spune: E frumos că existaţi.

Adăugat de Marius Călin
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-mi vei răspunde

De vei răspunde eu voi ştii
Că te conduc în visul fără de sfârşit
Şi ne unim cu noi aprinderi
Ne minunăm de noi colaborori
Cu toţii ne simţim departe
Îndepărtaţi e lumea albastră
Ne luptăm să scriem bine
şi ne atinmgem cu fiecare privire
Suntem aleşi să ne iubim nebuneşte
Suntem suflete proapete şi iubitoare
Nu vom ancora lumina din lumină
Şi ne vom zâmbi cu fioecare colţ de gură
Este o rază e lumină ce-mi intră-mi irisul confuz
Nici mintea nu se vrea deschisă
Ea se ridică din lumina ta
Vom aprofunda frumosul artei în doi
Şi vom atinge cu focul din noi
Cele mai frumoase valuri de glorie.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom sfinţi prin cuvinte

Cu dragoste vom atinge veşnicia nepromisă
Şi vom culege flori de suflet fericit
Noi suntem adierea nopţii în lumina lumânării vii
Vom ajunge la un consens al vieţii
Şi vom străbate fiecare clepsidră a timpului
Cu lacrimi de cerneală pe o cutie veche
Lumina este cea ce ne va cununa cu lauri
Lumina este singura cale spre Divin
Numai crezând în lumină, vom fi îngeri
Numai visând la cele sfinte
Ne vom sfinţi prin cuvinte.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce facem cu restul de iubire?

să nu fumăm toate ţigările
să nu bem tot vinul
să nu mâncăm tot ce avem pe masă
să mai lăsăm şi pentru mâine
vom fi din nou fericiţi

dar cu iubirea ce facem
cu această nevoie de a ne dărui
până la ultima respiraţie
până la ultimul strop de plăcere
până la ultima firimitură de carne

cum putem lăsa iubirea pentru mâine
dacă de atâtea ori
ceilalţi nu-şi mai amintesc de noi
ne părăsesc ne lasă goi
şi nu mai privesc niciodată înapoi

ce facem cu această iubire
rămasă singură la masa tăcerii
oftând plângând
strângând în palmă lacrimile
ca pe o ultimă comoară

ce facem cu această iubire
cui să o dăruim când nimeni
nu se mai hrăneşte cu resturi
când toţi sunt politicoşi
ca la o masă străină
cerându-ne pentru sentimente
chenzină

ce facem cu această iubire
când pasărea neagră a morţii
vine şi bate cu ciocul
în fereastră
pe ea să o hrănim?

poezie de Ionuţ Caragea (28 septembrie 2011)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este esenţa conştiinţei, ea este etern prezentă, dar când ne rătăcim pe drumurile minţii părem la miliarde de km de ea. Noi suntem iubire nu cineva în căutarea iubirii. Când conştiinţa este recunoscută în noi tot ceea ce vedem, simţim, trăim ni se arată ca fiind iubire, serenitate, graţie.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arhitect al lumii

A trecut timpul şi noi nu ne-am putut opri din a ne cunoaşte inimile
Cerul s-a deschis ca un miraculos drum spre lumină
Tu mă vezi ca pe o lumină, printre copacii bătrâni
Hai să ne prindem de mână şi sa privim apa
Ce curge printre stânci şi ni se vor purifica aurele,
vindecându-ne trupeşte şi spiritual.
Universul nostru va fi în armonie cu Marele creator, Arhitect al lumii,
Să ne deschidem minţile, până vom îmbrăţişa munţii cu privirea
Să ascultăm cântecul păsărelelor din pădurea cunoaşterii
Până vom străbate culmile, acoperite de dor şi veşmânt stingher
Vino către mine, lăsând destinul să hotărască pentru tine
Uneori noi suntem doar pioni în mâna destinului.
Schimbarea să ne fie o metamorfoză spre mântuire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriem pentru a ne elibera de sentimente...

Scriem ce simţim, din sufletul pur
Odată ce stelele se vor acoperi de nori,
Scriem cu foc şi dragoste nebună,
Suntem aici pentru a te susţine pe tine,
Lacrimi de dor, lacrimi ale unei mame singure,
Ale unei soţii părăsite de un soţ prea bun.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă de stea...

Dacă-n cer se va mai naşte un Iisus, oare l-am vrea,
Vom şti oare să-l iubim ca pe-o lacrimă de stea,
Şi vom înţelege oare că doar suntem pe pământ
Ale sale lacrimi tandre de pe cruce şi mormânt.

Vor mai fi în cartea vieţii prinse într-un legământ
Şi iubire şi tristeţe, lacrimi, zâmbete în gând,
Sau va trece ca o boare, peste zare duhul sfânt
Fără să îi lumineze felinare pe pământ.

Va mai trebui o moarte să îndure pentru toţi
Să-nţelegem că iubirea nu e tragere la sorti,
Vom mai şti să mai aprindem felinare pe la porţi
Să mai punem lumânări pentru vii şi pentru morţi.

Vom şti să avem iubire cât în viaţă va mai fi
Şi iubind a lui menire va fi noaptea numai zi
Sau îl vom lăsa pe cruce să plătească pentru noi
Să-i putem face lumina sclavă-a noastrelor nevoi.

Mi-aş dori să nu mai fie iar nevoie de un fiu
Ce în lacrimi să aline sufletul de dor pustiu,
Să mai ştim că din iubire ne-ambrăcat cu har divin
Ne-a dat suflet şi lumină să-nvăţăm să ne iubim.

poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vom şti să ne îngrijim unii de alţii, plini de iubire şi de seninătate, noi putem crea o viaţă prosperă pentru noi şi pentru cei din jurul nostru. Abia atunci vom putea spune că a meritat să trăim clipa prezentă.

Deepak Chopra în Cele şapte legi spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e târziu

Te-ai îndepărtat, te ascunzi în tine
Aerul ce ne-nconjoară respiră greu
Te uiţi şi privesti tăcut prin mine
Cred că a ta iubire nu mai sunt eu

Eu te iubesc, îţi scriu prin mesaje
Rece bună seara tu îmi răspunzi
Cuvintele tale seci şi dure marcaje
Prin telefonul pe care tu îl ascunzi

Glasul nostru noi l-am uitat de mult
Gândurile se împiedică de tastatură
Vocea noastră este acum a unui mut
Dacă ne-am vedea privirea ar fi ură

Să ne vedem să ne-ntâlnim în drum
Oameni frumoşi ce trec ne înconjoară
Blândeţea din glas amandoi să auzim
Să privim cerul şi păsările cum zboară

Fără cuvinte scrise în ochi să ne privim
Nu ne ferim sinceri cu noi să fim mereu
Fericirea şi viaţa să o simţim şi să trăim
Să încercăm să fim nu e târziu sau greu

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisuse

Iisuse, te cobori prin noi
În sfântă zi de sărbăore,
Dar azi suntem la suflet goi,
Nu avem nici o alinare.

Oh, străluceşte Tu, Iisus,
Când te cobori printre morminte!
Lucirea noastră a apus...
La Tine noi vom lua aminte.

Ni-i crucea grea, suntem un ceas
Secunda-mir clopot ne e...
Doar Tu venind cu-a Ta sfinţire
Ne poţi ierta greşelile!

Ţi-i trupul împărţit în lacrimi,
Din cer iertare ne-ai adus,
Dar noi nu-ngenunchem la cruce...
Durerea nu ne-a fost de-ajuns.

Tu moartea ai călcat, Iiuse,
Noi nici nu ne putem ierta...
Războaie reci sunt astăzi duse,
De diavoli, împotriva Ta.

Ne fă mai buni, dă-Ţi trpul iară
Spre curăţire de păcat,
Acelor ce-au crezut în Tine
Şi în lumină au sperat.

În sângele prelins pe cruce
Lasă o lacrimă de-a Ta!
Iartă Iisuse păcătoşii!
Din trupul Tău noi vom mânca...

Se-aude în întreaga lume
Iisus Cristos a înviat
Şi plâng în cinuri credincioşii
Şi-n rugi de-un timp te-au îmbrăcat.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buna dimineaţa, soare!

Buna dimineaţa, soare,
Cu admiraţie îţi scriu acum,
Mă-nclin în faţa ta şi sper,
Să-mi fii alături. Să-mi fii loial
Să-mi cânţi frumos în fiecare zi
Să-mi fii alături în lumină
Până ce razele soarelui vor apune
Noi ne vom uni în marea albastră
Vom medita la ceas târziu,
Vom fi iubiţi până la refuz,
Vom fi împreună, călătorind spre lumi
În care totul e frumos acum.
Vom zăbovi, vom respecta,
Acelaşi suflet sincer, creator,
Călători prin viaţa cea frumoasă,
Călători, ca toţi cei rămaşi în viaţă.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina din fiecare zori de zi

Cred încă în marea iubire, chiar şi atunci
Când plopii sunt grăbiţi să-şi scuture podoaba
Mai cred în sufletul tău curat ce mă atinge în fiecare dimineaţă Pe genele umede de sărutările tale
Cred în lumea mea frumoasă
Unde cântă păsările în stil macedonean
Şi noi ne sărutăm adesea sub clar de lună
În strigătul pădurii ne confundăm cu timpul
Şi ne luptăm să credem în lungi călătorii pe Marte
Suntem altare fine ale unui suflet prea deschis
Sau poate vom ajunge flori în mâna stânga a unei mirese triste
Uitate-n pridvorul casei fumegând
Geamul odăii este atât de aburit şi noi ne prindem mâna
Şi ne atingem faţa cu ochii umeziţi
Afară-i ger şi casa-i primitoare
Noi ne sărutăm aievea
Luminile se-aprind întâia oară
Cum se aprind călcâiele de ale dragostei văpăi
Suntem atât de singuri... în frumoasa noastră dragoste
Căci vom erupe sigur ca un vulcan
Ce stinge cu iubire văpaia tinereţii şi strigă cu putere
Noi suntem liberi să credem, să trăim frumos
Să ne atingem odată cu zilele pierdute.
Să ne luminăm frumos în fiecare zori de zi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Univers de sentimente

Un univers de sentimente
Inima o răvăşeşte
Şi flacăra iubirii o răspândeşte,
Dar se uimeşte şi în lacrimi izbucneşte,
Când gheaţa altei inimi tot nu se topeşte
Pentru că se fereşte şi nu înţelege
Că flacăra Iubirii nu răneşte
Doar dorul lecuieşte şi rănile le oblojeşte,
Că Inima aşa vorbeşte
Când, cu tandreţe, Universul de sentimente
Pline de flacăra Iubirii le dăruieşte....

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proiecte libere

Permisul îl suspendează,
Pentru fapte de bravură.
Noi vom lua orice măsură...
Alt proiect se cercetează.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tu, dacă eu

Dacă tu, dacă eu
Mai simţim uneori
Dintr-un colţ să vedem
Un înalt curcubeu,
Dacă eu, dacă tu
Noi mai credem în vis
Într-o noapte din an
Nu gândim la abis,
Dacă tu, dacă eu
Inimi mari mai avem
Şi culori vor renaşte
Între ele mereu,
Dacă eu, dacă tu
Dezgheţam zile mii
Şi le umplem cu zâmbet
Colorat de copii,
Dacă eu, dacă tu
O iubire avem
Nu uita niciodat'
Drumul meu e al tău,
Dacă noi împletim
Zi cu noapte la rând
Timpul meu şi al tău
Ar rămâne în gând,
Dacă noi n-am visa
La un cer înstelat
Am tăia din iubiri
Doar bucăţi am avea.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!