Contele Almaviva: O, soartă, parcă văd a ei scumpă faţă, o dulce copilă tu eşti inima mea, doar o clipă de iubire, ah... momente fericite...

replică din libretul Bărbierul din Sevilla de Cesare Sterbini (20 februarie 1816)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor, credinţă eternă să poată-n voi domni!

finalul de la libretul Bărbierul din Sevilla de Cesare Sterbini
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soartă, soartă, tu eşti vagă

Soartă, soartă tu eşti vagă
Te alerg de-o viaţă-ntreagă,
Te vreau bună, tu eşti rea,
Te ascunzi de steaua mea.

Eu te fac, eu te consum,
Te las uscată în drum,
Altă soartă se te calce
Dacă nu mă laşi in pace.

Hai tu soartă, şi iar soartă,
Ieşi de la mine pe poartă,
Lasă-mă să-mi văd de viaţă,
Nu fi scârbă de paiaţă.

Am nevoie de noroc
Stropit cu flori de busuioc,
Agheasmă din suflet dulce,
În pat cu el să mă culce

Să visez o noapte-ntregă
Că mi-i drag şi îi sunt dragă,
Precum îngerul bălai
Ce ne-ascunde sus, în rai.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orgolii (iubirea mea... eşti tu!)

Să poţi să dai strop de iubire,
Şi tot mereu să îţi contrezi
A ta soartă de împlinire...
Ori eşti tu prost... sau doar visezi?!

Să îţi faci fapte prin iubire...
Să-nveţi să străluceşte în doi,
N-ai să mai guşti dezamăgire,
Care să ducă în noroi!

Să îţi dai drumul la iubire,
Să nu mai lupţi atât cu ea...
Prezintă-te ca pe un mire,
Venind, furând mireasa ta!

Dar ai orgolii ancorate,
În inimă, şi-n gând şi-n dor...
Speranţe poate nesperate
Vor să se-aşeze-n viitor...!

Renunţă la lupta cu tine!
Ce simţi mereu, te va învinge...
Şi raţiunea despre mine,
Inima ta... te va convinge!...

Hai să renaştem din cenuşă...!
Hai să iubim... unde va duce?...
Hai să deschidem doar o uşă...
Destinul să îl păstrăm dulce...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă-s copilă

(Cameliei Rogojinaru)

Mama m-a născut copilă,
Surâs, cântec şi lumină
Şi chiar dacă nu-s fecior,
Eu cu munţii mă măsor.

Mă înalţ – un zmeu în soare,
Sunt şi vis şi sărbătoare,
Sunt pacea şi tricolorul,
Îmi cinstesc prin cânt poporul.

Aur port în păr... şi soare,
În obraji bujori în floare,
Ie, fotă şi opincă
Şi-s mândră, cât sunt de mică.

R: Hai mamă, vis şi cântec românesc,
Hai mamă, mamă scumpă te iubesc!
Hai mamă scumpă, stelele răsar,
Hai dulce mamă,-n părul tău de jar...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul unui anonim

Te voi iubi cu ură şi pe faţă,
Tăioasa mea cu muchii de baltag,
Te voi iubi chiar dacă dimineaţă,
Îţi voi lăsa absenţele pe prag.

Eşti condamnata mea la nemurire,
Şi discreţionar te-oi judeca,
Uitarea să îmi fie lămurire,
Când martori mincinoşi vei invoca.

Cu ură şi iubire laolaltă,
Voi face declaraţii de avere,
Că fără tine sunt sărac şi parcă,
Sunt colile cu versuri austere.

Mă simt acum dezmoştenit de soartă,
Cuvintele fug parcă de la mine,
Se-nşiruie tăcut la altă poartă,
Şi brusc mă văduvesc cu de la sine.

Te voi iubi şi dincolo de clipă,
Cu reci tăceri şi amintiri comune,
Tu numele sa-mi uiţi în nopţi ce ţipă,
Că te-ai pierdut defintiv prin lume.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia în raze de lumină

Potrivim în soartă ceasornice stelare;
De ziua ta femeie să fii fără-ncetare
Iubirea noastră scumpă, orişicine ştie
Că eşti o pâine rară coaptă-n poezie,
Dulce cum este mierea florilor de tei,
Frumoasă, o zeiţă pentru copiii tăi;
Eşti prinsă în icoane de îngerii din noi,
Minunate vise din strămoşesc altoi.

Atingem flori cu floarea surâsului sublim
Ca să-ţi aducem zorii în totul ce iubim,
Rimele se-adună în strofe să rămână
Poezie sfântă în limba mea română,
Vreau inima-mi să fie zbor de fericire
În ochii generoşi din propria iubire,
Doamne, doar femeia în raze de lumină,
Prin puterea Ta, noi o simţim divină!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis de iubire

Pe când ploua în paradis
Cu stropi mari de fericire,
Noi doi trăieam un vis,
Un vis frumos de iubire.

Viaţa părea ca un pom în floare,
Tu erai ca un vânt cald într-o zi fără soare.
Eu credeam că sunt un zeu,
Tu îmi şopteai dulce că sunt doar al tău.

Trăiam într-o lume creată,
Parcă doar pentru noi.
Eram fericiţi şi plini de speranţe,
Eram în doi.

Dar anii au trecut rând pe rând
Tu eşti cu părul alb şi eu la fel sunt.
Dar trăim tot acelaş vis de iubire
Cum am trăit de mult cândva.
Căci eu sunt toiagul tău şi tu eşti speranţa mea.

poezie de Vladimir Potlog (3 ianuarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem pentru soţia mea

Eu sunt şoptire...
Sunt doar şoptire...
Şoptire în râul lacrimile tale,
Mă iartă... vreau să-ţi fi doar iubire!

Tu eşti şoptire
Caldă dulce de iubire...
Eu sunt viaţa ta, tu eşti viaţa mea
Copiii strălucesc în miezuri de iubire!

Ţi-aş săruta inima
şi lacrimile ce plâng prin ceruri...
dar Viaţa e plină de adânc,
De falsuri, de misteruri!

Ţi-aş săruta ochii căprui
şi poezii nescrise încă...
Tăcerea mea adâncă
Ţi se închină: Eşti o SFÂNTĂ!

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă doar

O clipă doar să te ntâlnesc
Ca zahărul în ceaiul fierbinte
Si apoi repede să mă topesc
Aburul pâinii ce iese din plite

Eu doar o clipă să te strîng
Tu jarule nestins de atâta dor
Ca pe un cărbune să te sting
Să simt aroma dulce a buzelor

Rămâne o clipă de eternitate
In gândul meu rămâi pe veci
Iubirea este durere si libertate
Din visul meu n ai sa mai pleci

Taina iubirii trăită într o clipă
Esenţă rosie din inima iubirii
Clona a sufletului meu culpă
Jertfa iubirii pe altarul mîntuirii

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Tu, fiinţă dulce, blândă şi suvă,
Ce sufletul pentru copil ţi-l dai
Şi inima îţi este poartă-n rai,
Ţi-ai da viaţa pentru prunci îndată...
Tu eşti de Dumnezeu divinizată!
Te poartă îngeri în al lor alai.

Blândeţea ta, măicuţă, n-are margini,
Iar puritatea ta a dăinuit în veac.
Tu sufletul ţi-ai rupe în bucăţi,
Să-l dai etern la prunci şi la nepoţi.
Tu pruncilor, de veci, le dai credinţă,
Eşti cea mai scumpă şi mai blândă finţă.

Chiar dacă-n păr acum ai ghiocei
Şi anii bătrâneţii te apasă,
Când ai nepoţi şi îi aşezi la masă,
Zâmbeşti tăcut şi-o lacrimă îţi pică.
Îţi aminteşti de anii lungi şi grei,
Şi parcă viaţa-ţi este mai frumoasă.

Măicuţă dragă, cinste şi iubire!
Tu eşti eterna noastră fericire...

poezie de Livia Mătuşa din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă doar

O clipă doar să te-ntâlnesc
Ca zahărul în ceaiul fierbinte
Si apoi repede să mă topesc
Aburul pâinii ce iese din plite

Eu doar o clipă să te strîng
Tu jarule nestins de atâta dor
Ca pe un cărbune să te sting
Să simt aroma dulce a buzelor

Rămâne o clipă de eternitate
In gândul meu rămâi pe veci
Iubirea este durere si libertate
Din visul meu n-ai sa mai pleci

Taina iubirii trăită într-o clipă
Esenţă rosie din inima iubirii
Clona a sufletului meu culpă
Jertfa iubirii pe altarul mîntuirii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Vorbeşte, cântă ori... taci,
Femeie cu coastă de drac!
Şi-n rând, şi-n faţă şi spate,
Tu eşti stăpâna mea.
Dansează, priveşte ori... stai,
Femeie cu miresme alese!
Şi-n clipă, şi-n ceas de iubire,
Tu eşti în inima mea.
Porneşte, aleargă ori... veghează,
Femeie cu credinţă aleasă!
În dimineaţă, seară şi noapte,
Vorbe în rugă tu spui.
Întuneric, lumină ori... ceaţă,
Femeie, eşti o dulceaţă!
În doliu, mireasă ori... goală,
Tu-mi eşti licoare de viaţă.

poezie de Adelina Cojocaru (11 mai 2015)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa mea clipă...

Clipa mea, clipă ruptă din soare,
frântă aripă, ce mă tot doare...
Clipa mea, clipă scursă din stele,
buchie-n pripa genelor mele.
Clipa mea, clipă - ultim tezaur,
strigăt la stripa frunzei de laur.
Clipa mea, clipă, trista mea floare,
soi de tulipă fără culoare,
clipa mea, clipă rece la faţă,-
fir de risipă scurt ca o viaţă.
Clipa mea, clipă, ferma mea soartă,
vezi cine ţipă, colo, la poartă?!
Clipa mea, clipa, vezi, parcă-n tindă
se infiripă prosop pe oglindă...

poezie de Iurie Osoianu (27 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scumpa mea copilă

(dedicaţie Cameliei Rogojinaru)

Prin iarba pân' la brâu, prin lunci cu soare,
Trecem prin viaţă, păsări călătoare...
Mi-i gândul fericire şi lumină,
Că Dumnezeu mi-a dăruit copilă.

Căci pentru toţi, în lume, e o soartă,
Iar dacă Dumnezeu mi-a dat o fată,
Când îmi doream fecior, El a sădit
Bujor de vis şi înger... În sfârşit,

Îmi seamănă la gânduri şi făptură,
Ea este dulce răsărit de lună,
I-am pus în leagăn, verde busuioc,
Să aibă şi copila mea noroc.

E împăcare... Lacrimi de speranţă,
Nu mi-ar ajunge-a mulţumi, o viaţă
Şi mulţumiri meru ţi-aduc, Fecioară...
Ce mare este dragostea de mamă!

R:
Fetiţa mea cea scumpă,
În fiecare zi,
Îţi mulţumesc, măicuţă,
C-ai învăţat ă fii,
Lumină şi căldură
În casa părintească,
Pacea, pâinea şi sarea
Şi mierea de pe masă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

Boemă şi rece, o clipă mai trece
Spre zări argintii.
Ambrozie scumpă spre mare adâncă
Te-ndeamnă să vii,
Să treci pragul vieţii, în valul ceţii,
Al nopţii amnar
Şi robă de stele să-ţi pun peste umeri
De taină şi jar.
Lumina-n clepsidră să-şi cearnă prezentul -
Vulcan irosit...
În vânturi, o ramură frântă se plânge!
Ce mult te-am iubit!
Boemă şi rece o clipă mai trece
Spre zări argintii,
Iubire - o clipă, luciri efemere,
O singură zi.
Eternă şi gravă se pierde în mâine
Şi lacrima mea.
Doar eu şi tăcerea... O mare de taină
În inima bântuită de fantasmele timpului,
DA!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

Boemă şi rece, o clipă mai trece
Spre zări argintii.
Ambrozie scumpă spre mare adâncă
Te-ndeamnă şă vii,
Să treci pragul vieţii, în valul ceţii,
Al nopţii amnar
Şi robă de stele să-ţi pun peste umeri
De taină şi jar.
Lumina-n clepsidră să-şi cearnă prezentul -
Vulcan irosit...
În vânturi, o ramură frântă se plânge!
Ce mult te-am iubit!
Boemă şi rece o clipă mai trece
Spre zări argintii,
Iubire - o clipă, luciri efemere,
O singură zi.
Eternă şi gravă se pierde în mâine
Şi lacrima mea.
Doar eu şi tăcerea... O mare de taină
În inima bântuită de fantasmele timpului,
DA!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineţi în doi

Privim răsăritul ce se iveşte
În această superbă dimineaţă
Şi natura parcă ne şopteşte
Că vom fi împreună o viaţă.

Cu ceaşca de cafea plină,
Dulce, aroma-i îmbietoare,
Savurată de noi în grădină
Printre sărutări ucigătoare.

Dimineţile-s mereu presărate
Cu şoapte spuse din iubire.
Iar îmbrăţişările delicate
Momente unice de fericire.

Dimineaţa-i mai frumoasă
Când eşti tu în preajma mea
Şi-n minunata noastră casă
Predomină mirosul de cafea!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (16 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilă înger

Copilă înger - vis în mirare,
Când lipeşti sânul de capul meu,
Dispare lumea de sub picioare,
Mă cred în raiul lui Dumnezeu.

Tu-mi pari un inger de flacări albe,
Văd fruntea-ţi blondă în rece-eter,
Haina-ţi lumin-a serei rozalbe,
Tu eşti un geniu gândit de cer.

Tu eşti cântarea înaripată,
Iar eu suspin sunt ce te îngân;
Cântare dulce şi tremurată
O, du cu tine al meu suspin.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comedia lui Beaumarchais, intitulată "Bărbierul din Sevilla" sau "Precauţiunea inutilă", se prezintă sub forma redusă de dramă comică, sub titlul "Almaviva" sau "Precauţiunea inutilă", datorită sentimentului de veneraţie şi respect nutrite de autorul muzicii prezente fată de celebrul Paisiello, care a prelucrat mai de mult subiectul sub titlul său original. Chemat să-şi asume aceeaşi grea sarcină, spre a nu da cumva impresia că intenţionează să rivalizeze cu nemuritorul autor care l-a precedat, maestrul Gioachino Rossini a cerut în mod lămurit ca "Bărbierul din Sevilla" să fie din nou versificat în întregime, adăugându-i-se câteva situaţii inedite, spre a prilejui compunerea unor piese muzicale reclamate de gustul modern pentru teatru, atât de schimbat faţă de epoca în care renumitul Paisiello şi-a scris opera. Unele deosebiri între ţesătura prezentei drame şi aceea a comediei franceze, mai sus amintite, se datorează necesităţii introducerii în subiect a corurilor, atât pentru că ele corespund gustului modern, cât şi pentru că sunt indispensabile efectului muzical în teatrele de mare amploare. Fără acest concurs de împrejurări, autorul nu s-ar fi încumetat să aducă nici cea mai neînsemnată schimbare producţiei franceze, consacrate mai de mult prin aplauzele teatrelor din toată Europa.

Cesare Sterbini în Caiet de sală, Avertisment
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

"Isus este iubire."
(Goethe)

Fără de tine orişicare
Osteneşte în zadar
N-are bucuria vieţii,
Nu-i frumos, este murdar.

Cine te simte, îţi ridică
Templu zilnic, tot mereu
Nu mai simte osteneala,
Nu mai simte o dată greu.

Cine te simte şi devine,
Astă lume un poet
Cin' te simte, fredonează
Zi de zi dulce sunet.

Chipul tău iubire sfântă,
Pururi este luminat
Bunătatea ta străluce
Mai dulce şi mai curat.

Boala ta e boală sfântă,
Doar tu eşti bogată-n miere
Nu cunoşti vreo depărtare,
Nu ai aceste bariere.

Zi de zi tu eşti aproape
Scumpă şi trandafirie
Fără tine întreaga viaţă
Este searbădă, pustie.

Zi de zi eşti mai frumoasă,
Niciodată cu tristeţe
Faţa ta întrece-n lume
Orişicare frumuseţe.

Dintre lucrurile lumii
Pururi eşti cea mai de preţ
Şi-n anii de copilărie
Şi în seri pline-n nămeţi.

Glasul pururea ţi-e dulce,
Ochii tăi făr' nici o ură
Mai de preţ în astă lume
Chiar un strop, o picătură.

Ca zi zorii dimineţii
Îţi e privirea mai senină
Zările tale mai dragi,
Mai măreţe şi-n lumină.

Făr' de tine bucuria
Din viaţă ea dispare
Cerul nu-i senin vreodată
Se întunecă în zare.

Lumea întreagă-i mohorâtă,
Făr' de tine doar în chin
Chiar şi mierea fără tine
E simţită doar pelin.

Doar prin tine se clădeşte
Orişicare viitor
Doar prin tine orişicare
Devine un visător.

Orişice-ar veni pe lume,
Orişice s-ar întâmpla
Tu rămâi la fel de dulce,
Mila o vei contempla.

Anii tăi pururea tineri
Vor rămâne-n orice prag
Chipul tău iubire sfântă
Pururea rămâne drag.

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!