Ramas bun

Ma intorc din tara de ploi,
in care au ramas uitate
morile de vant
si oasele mele de trup, nemestecate...

doar inima ma urmareste a stafie,
invocand zadarnic acea zeitate,
ce-mi provocase o lacrima vie
si aceasta fractura de pleoape.

poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soapta

viata nu se mai face
rotunda
de vina-i desigur
fiinta-mi absurda
e mult prea curanda
si semn de samanta
degeaba nascanda

clipa de acum
este tot ce-mi
aduc aminte
ieri a ramas
ingropat in cuvinte
si maine-i singur
promis nimanui

poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tai

ma ratacesc in adancul
ochilor tai negrii
intre stelele de pe cerul
privirii tale
chipul tau ma urmareste
inchis in inima mea
din care curge iubirea
ca un izvor
din care sorbi insetat
tin in brate amintirea
surasului tau
rup raze de luna
si imbrac chipul tau
care ma urmareste.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natalitate minoritara

Pleaca berzele din tara -
Sus pe cer par niste lanci -
Dar, la dalba primavara
Se intorc doar la tiganci.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul freamat de dragoste

Ma intorc la poezia petalelor tale,
La umbra gestului flamand
Din ultimul freamat da dragoste.

Ma intorc la suavul sarut
In timp ce mana grabita
Rupe ultimul freamat de dragoste.

Ma intorc la fierbintele gest
Fara a tine seama
De ultimul freamat de dragoste.

Ma intorc la tipatul strident
Ascuns in intregul meu trup,
Uitand de ultimul fremat de dragoste.

Ma intorc la linistea profunda
Parcurgand inclestarea ochiului tau
Si ascult ultimul freamat de dragoste.

poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printesa inimii

Povestea inimii mele nici odata nu se va sfarsi
Prin umbre si zabrele mereu o voi gasi...
Surasu-l ei prea fin buzele flori de pelin..
Ochii doua migdale... ea ca doua petale...
Imi va spune te iubesc cand e frig si ploua
Ma va saruta cu drag cand e pe inima roua....

Soarele imi incalzeste o parte din inima mea
Inima imi sopteste ca o vrea pe ea...
Printesa inimii mele vino inapoi
Si iubirea dintre noi sa razbata vant si ploi....

poezie de Octavian Dumitraşcu
Adăugat de Octavian Dumitraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O stea anume

Nu stiu decat o stea de aproape
Si aceea usor stinsa, pe maini cu pulberi uitate,
Rasaritul ei ma aduna din nopti, ratacit
Si ranit de privirile celorlalti visatori.

Nu ti-am mai povestit din trista zi,
Cum se rup coltii de lumina in suflet
Si cum mananca cerbii, din mana mea, umbre
Imi era teama ca ma vei vedea astfel...

poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tinereţe, trupul omenesc mă atrăgea şi era ţinta visurilor mele secrete şi fireşti. Dar trecînd de la trup la trup, am pierdut acea fosforescenţă senzuală în care se desfăta tinereţea mea. În interiorul meu n-a mai rămas nicio interacţiune tulburătoare, ci doar curentele constante ale adaptării şi ale compasiunii.

citat din Haniel Long
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnobilând iubirea

Oasele mele cad în visele somnului,
Crucea lui în braţele Domnului.

Tu îmi priveşti inima cu inima ta,
Pâlpâie în dânsa o minunată stea.

Să fie iubirea magia din cuvânt,
Clepsidra sorţii din coji de pământ?

Oasele mele sunt axe la-ntreg,
Cu aripi la glezne spre tine alerg.

Te privesc prin fluturii care
Pătrund în ochii sculptaţi de o floare.

Au umbre rănile dorului meu
Înnobilând iubirea în arc de curcubeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frământări cardio

vreau să-i spun tinereţii mele adio
mă bântuie ca o stafie cu capete multe
mi-a sensibilizat tot sistemul cardio
inima se luptă cu manevre oculte.

cântecul ei vibrează pe unde radio
nutreşte fericirea roz să mai exulte
vreau să-i spun tinereţii mele adio
mă bântuie ca o stafie cu capete multe.

lansez o rugăciune către mio Dio
durerile din inimă să le consulte
e răscolit şi sistemul audio
cine să mă aline cine să mă asculte?

vreau să-i spun tinereţii mele adio
mă bântuie ca o stafie cu capete multe.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Morile

Au pornit morile de vânt, macină
făina albă a zilei, e momntul să ştii
că sunt laş, n-am puterea să-ţi spun
că nu te-am iubit, sunt laş,
n-am puterea să recunosc că m-am
culcat cu prietena ta, cu Dulcineea din Toboso.

ce mai vrei să-ţi spun? a, să nu uit,
eu nu sunt din lumea aceasta,
eu sunt un personaj dintr-o carte
pe care ai citit-o în adolescenţă
pe care deja ai uitat-o.

macină morile de vânt, se face ziuă,
dacă muream tânăr aveam o scuză,
aşa, cine să mă mai creadă?
nici sufletul, bietul, care îmi întoarce
spatele, acum e un suflet fără trup,
încotro s-o pornească şi el...

iată-l cum străbate lumea în armură,
moartea e credinciosul
lui scutier.

poezie de Mihai Duţescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima de mama

Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.

poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ma gandesc

Ma gandesc sa facem schimb de inimi, vrei?
Macar, o zi si-o noapte! Ce zici, vrei?
Sa nu-mi spui ca ai vrea doi irisi, plini
de sarea lacrimilor, zi de zi! Ia-i!
Ah, suflete ce mi-ai dat inima la caini!
Mi-e inima cimpoi ce-mi canta jale,
Si ochii mei, sunt ciuturi pline doar de lacrimi,
Si nu-mi gasesc lumina sa ma poarte,
In locuri linistite, pazite doar de ingeri.
Privesc la cerul ce-mi apasa pleoape,
Cu norii blanzi, si pasari calatoare,
Si-n durerata las un vant s-atinga,
Trupul meu bolnav, de-atata suferinta.
Ma gandesc ca poate-ai vrea, un dor! Ia-l!
Nu are termen, de valabilitate!
Se poate consuma in orice stare!
Asocierea, e permisa!
Combinatiile sunt numeroase!
In zori de zi la o cafea!
Cu zahar din belsug, si vreme rea,
La pranz, ori seara cand te-asezi in pat,
Cu paine, legume, carne, tot ce-ti pofteste inima!
Si-n vise se serveste,... dar e riscant!
Poti ramane mut, ori paralizat!
Aici e-un mare semn de intrebare;
Cine-i vinovat?
Ma gandesc sa facem schimb de inimi!
Sa poti raspunde-acum, la intrebarea mea.

poezie de Adelina Cojocaru (4 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima albastră

Din liniştea noastră
doar gândul mai cuvântă
lacrima albastră
doar Cerul o mai zvântă.

Din tâmpla noastră
doar versul mai grăieşte
lacrima albastră
doar Luna o iubeşte.

Din inima noastră
doar sângele suspină
poezia castă
doar ţie ţi-e stăpână.

Din iubirea noastră
doar liniştea ne cântă
lacrima albastră
ne este ruga sfântă.

În dorinţa noastră
doar trupul se afundă
lacrima albastră
în tine se scufundă.

Din inima-mi de fată
doar tu cuvânţi cu dor
de vei pleca vreodată
voi şti decât să mor.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-mi pasă ?

Nu-mi pasă dacă,-n în vise sau în indolenţa primăverii,
Cântecele mele n-arată cine sunt şi ce mă doare;
Ele sunt un parfum, iar eu sunt cremenea şi focul,
Eu sunt răspunsul, ele sunt doar o chemare.

Ce-mi pasă? Căci dragostea-n curând se va sfârşi;
Inima să cânte, iar mintea mea să-şi doarmă somnul greu,
Pentru că mintea, mândră şi puternică, poate să tacă,
Inima-i acea care-mi scrie cântecele, nu eu.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape senin

inima-ţi este
cu fiecare zi
tot mai tacută
pesemne
contemplând
pe chipu-mi
fiecare cută
inaugurată
la sfârşit
de stagiune
când
nu mai sunt
pe lume
măşti ce pot
mima convingător
seninătatea
ci doar
postfeţe
gata pregătite
cu care
ne-am putea
închide cartea

poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inapoi Moldova rusa

Hai Stefane, te ridica,
Fiii iti calcara slova,
Vino sa vezi ce mica
Ne-a ramas Moldova.

Ca decand pe lume santem noi
Tara noastra la rascruci e pusa,
Insa astazi cerem inapoi,
Inapoi Moldova rusa.

Fratii mei moldavi din Chisinau
Eu cu lacrimi si cu sange va scriu voua,
Despre tara noastra-mi pare foarte rau
Ca se-mparte astazi in doua.

Eu nu pot dori nici o femeie
Cum mi-e dor de tara mea,
Si deaceea n-accept o idee:
S-o imparta-n doua cineva.

Tara noastra nu e pan' la Prut
Spune al istoriei registru.
Tara noastra, Doamne, in trecut
Era de la Tisa pan' la Nistru.

Ce dovada sa va dam la mana
Cand Soroca, Balti si Cernauti
Vorbesc ca si noi limba romana,
Storojinet, Dorohoi si Radauti.

Vom mai bea o cupa cu venin
Pan' istoria s-o lumina,
Tara noastra-i si-n Cahul, si in Hotin,
Si-n Lapusna, si-n Tighina.

Spune lumii pe unde treci,
Tu soldat si tu civil,
Tara noastra va dura in veci
Si-n Cetatea Alba, si in Izmail.

("Hai sa dam mana cu mana"
Pe hotarul strabunilor.
Nu uitati: Tara romana
E si-n Caliacra, si-n Durostor.)

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arbor invers

Arbor invers, cu radacinile-n vant,
cu talpile late ca frunza platanului,
aproape plutind, abia atingand
anotimpurile anului.
Cu mainile crestate ca frunza de stejar,
cu trunchiul cu scorbura-adanca
in care dorm ursii cu capul in jos, in zadar
spre-un cer de pamant vrand s-ajunga.

Mereu cu creierul gol, cu ideile
rasfirate ca pe-un deal pomii rotati,
dus in nori, in scanteile
celor neluminati.
Vazut ca in apa, mereu,
si fosnind de un vant de pamant,
cu radacinile infipte in curcubeu
si-n culori ce nu sunt.

Arbor invers am ramas, rupt din sfera
cu sfera aceasta aidoma, geamana...
Si totul imi pare stiu, dar nimica
din ce stiu cu ce este nu se aseamana.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramas bun de la mine

un gand chinuit alearga prin tine,
alearga prin mine

otrava iti ajunge in mana
tremuranda

respiri din ce in ce mai greu,
respir odata cu tine

ma sufoc,
alunec,
aluneci odata cu mine

pe o podea murdara,
plina de pacat si vise uitate,
iti iei ramas bun de la viata,
imi iau ramas bun de la tine.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fel de...

avea lumina in ochi
picura
peste mine
degete, saruturi
copaci
si ma hranea
cu rasuflarea
plina de maci
intr-un fel
pe care voi
nu il puteti
intelege
eram un fel,
un anume soi
de rege!

poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acea criză de plictis pe care am avut-o la cinci ani, într-o după-amiază pe care n-am s-o uit niciodată... Am simţit deodată prezenţa nimicului în sângele meu, în oasele mele, în respiraţia mea şi în tot ce mă înconjura.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!