La investirea unui guvern

Pe Biblie-au depus jurământul,
Câţiva, într-un ritm poticnit
Şi-apoi au luat toţi cuvântul,
Când vorbe... doar s-au auzit!

epigramă de Elena Mândru din Epigrame elenistice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să-l parafrazez pe Winston Churchill, n-am depus jurământul pe care tocmai l-am depus ca să prezidez dezintegrarea celei mai puternice economii a lumii.

citat din Ronald Reagan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi, ca poet, nu uit că sunt ostaş!

Chiar de-s bătrân, mi-e tânăr Jurământul,
Depus, cândva, pe Tricolorul sfânt
Şi-s tot oştean ce-şi apără pământul,
Acum doar cu tăişul din cuvânt

În versuri îl purtau cu tot talentul,
Un Păunescu, un Vadim, coloşi
Ce-aveau curaj să-nfrunte Parlamentul
Spre-a nu fi-ngenuncheaţi de ticăloşi.

Acoperă azi vocea lor mormântul
Şi-n ţară-aduc un virus, alogeni
Ce-ncearcă-a ne-ngropa sub măşti cuvântul
Şi Jurământul nostru de oşteni.

Sub mască de-şi îngroapă simţământul,
Câte-un colos poet de azi, prea laş,
Eu nu îmi pot uita nici Jurământul
Şi, ca poet, nu uit că sunt ostaş!

poezie de Pavel Lică din Soldat împotriva Apocalipsei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare Dumnezeu ţine şi cu miniştrii hoţi? Că toţi încheie jurământul depus cu formula "Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

aforism de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste rescrisă

urmăresc pe asfalt desenul în cretă
o fetiţă bălaie intră în gândul meu
îmi aminteşte de copilăria mea discretă
când pictam pe pânză mândru curcubeu.

în culorile calde îmi găseam alinarea
şi îmi închipuiam zborul cu rândunele
azi ating lumini le-am auzit chemarea
le aşez pe piept ca pe nişte mărgele.

acum ştiu că şi cuvântul este lumină
freamăt să rostesc doar vorbe alese
simt că rezonează până în albumină
cu fir de lumină viaţa mea se ţese.

magică poveste cusută-n etamină
sunt precum cenuşăreasa printre prinţese.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sermonem meum [Cuvântul meu]

De-aş fi un mândru împărat,
La hoţ i-aş lua atunci averea
Şi-apoi ar fi executat...
Aşa-i corect, aşa mi-e vrerea.

De-aş fi un mândru împărat,
Voi aţi simţii a mea domnie,
Aş fi cinstit cu-adevărat
Şi-n ţară n-ar fi sărăcie.

Pe cei ce dorm în parlament,
I-aş duce pe un câmp c-o sapă,
Eu nu aş fi deloc clement
Şi hoţii atunci o să priceapă.

Că nu e altă cale o spun,
Ca mândra ţară să-nflorească
Şi eu nu pot să fiu mai bun
Cu cel ce vrea s-o jefuiască.

Azi din senat pe toţi i-aş strânge
Şi nu ar fi o întâmplare
Şi sigur nimeni nu va plânge
Dacă-i ascund pe toţi de soare.

De-aş fi un mândru împărat,
Aş fi răzbunătorul vostru
Şi vânzătorul cercetat,
Ar spune iute "Tatăl nostru".

De-aş fi un mândru împărat
Noi am avea atunci oştire
Şi nu armată de-nchiriat
Străinilor fără simţire.

De-aş fi un mândru împărat
Spitale aş face nu castele,
Românul ar fi vindecat
De boli şi toate cele rele.

De-aş fi un mândru împărat,
Noi am paşii cu mare fală
Şi Europa ar fi aflat
Că tare mult se mai înşeală.

Nu-s numai hoţi în astă ţară,
Românul tare greu munceşte
Şi eu aş fi precum o fiară
Cu acela care-l umileşte.

De-aş fi un mândru împărat
Nu aţi uita strămoşii mostri,
Ce-ntreaga lume au călcat
Şi nu ne-am purta ca proştii.

De-aş fi un mândru împărat,
Vă dau la toţi cuvântul meu,
Românul nu ar fi argat
Şi nici nu ar mai duce-o greu.

Mai bine mort decât sclav viu
În ţara asta chinuită,
Că împărat nu vreau să fiu,
Peste o ţară umilită.

poezie de Dumitru-Cristian Ştefănescu (1 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru-Cristian Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echipei naţionale de fotbal

De ani de zile în declin,
Nicicum nu suntem un simbol;
Ne bucurăm cu toţi din plin
Când reuşim să dăm un gol!

epigramă de Elena Mândru din revista Booklook
Adăugat de Elena Mândru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou de toamnă

Cerul sufletului plouă cu lacrimi reci,
mă inundă un potop de vagi sentimente,
s-au depus în mine precum sedimentele,
mă duc în valea cu suspine şi tristeţi.

Amintirile tale sunt frunze îngălbenite,
desprinse parcă din pomul timpului perfid;
S-au aşternut în mine sterpe dorinţe,
aud ecoul toamnei...

poezie de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe de poveste

Un pustiu uitat sub gheaţă
îmi pare un portret ascuns,
fluturând ca o paiaţă
vorbe care n-au nimic de spus.

Nu suntem numai duiumul
stând pe margini de paragini,
când doar zarea ne e drumul
căutând vorbe în pagini.

Statornicia din noapte
chemările le îngheaţă,
o vorbă sculptată-n carte
ne căutăm pentru o viaţă.

Caut vorbe în izvoare,
frunzele m-ascultă sigur
punând pe destin culoare,
când m-aşează într-un mugur.

poezie de Constantin Rusu (octombrie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e rău. Fiindcă atunci când toţi visează şi doar câţiva îşi realizează visele, toţi ne simţim de- a dreptul laşi.

Paulo Coelho în Veronika se hotărăşte să moară (1998)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deziluzii feminne

Îl credeau că-n pat e "taur",
Dar s-au prins de şiretlic:
Inimă, avea de aur
Însă-n cont navea nimic!

epigramă de Elena Mândru din Epigrame elenistice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurământul parlamentarilor

Jurământul de credinţă
Faţă de popor şi ţară,
Declamat cu sârguinţă,
Nu a fost decât... gargară.

epigramă de Stanislav Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie ca toţi cei care mi-au zărit chipul şi mi-au auzit vocea, şi toţi care istoria mi-au cunoscut-o şi au purtat-o în inima lor, şi toţi cei care mi-au auzit doar numele şi povestea, să mă întâlnească în Tărâmul Fericirii!

citat clasic din Milarepa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi sărutul

Mă tem când mi-l apropii
să nu-i văd altă faţă
să nu-i desfir cuvântul
într-o lume la-ntâmplare
de auzit
de-a valma
de auzit
de chin
nu ştie ce aştept
când arde câmp de maci

poezie de Eli Gîlcescu (28 mai 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua soţiei

Într-un bar doi tipi beau la o masă.
- Soţiei ce i–ai luat, că–i ziua ei?
- I–am luat toţi banii de prin casă.
Nu te strâmba, că doar din ăia bei.

epigramă de Paul Constantin (aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerire

Ce faci biată poezie
Fără ritm şi fantezie,
Conţinut alambicat
Şi-înţelesul ei tranşat?

Ce faci,, critic de manea"
Cu alura ta hapsână,
Când zdrobeşti fără de frână
Pe acei ce-un sens ar vrea?

Ce faci pasăre măiastră,
Versurile-ţi zbor în gând
Spre o magică fereastră
Către un tipar, la rând?

Ce faci tu, poet mărunt,
De te-ai chinuit o viaţă...
Ai ajuns un biet cărunt
Şi cu versul tot în ceaţă?!

poezie de Elena Mândru din Aproape de cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primari nemulţumiţi

Spume fac mai toţi la gură
Că n-au pensii speciale
Şi-n buget găsesc fisură
Pentru conturi "spaţiale".

epigramă de Elena Mândru din revista Cugetul
Adăugat de Elena Mândru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna "eu"-l e mândru de ceva şi e distrus de depresiv, dezamăgit de altceva. Ai observat asta: "Sunt mândru că sunt român, sunt mândru că sunt femeie, bărbat, politician, credincios, frumos, etc, etc,. E un lucru extrem de straniu. O etichetă/rol - cel de a fi mândru/mândră - e încântată de alte etichete/roluri cum ar fi: femeie, român, soţ, bunic, tătic şi cimpanzeu. Dar cine ar vrea să fie mândru că nu e mândru? Cine spune: "Sunt atât de mândru că Nu Sunt?" Toţi vor să fie câte cineva, dar nimeni nu vrea deplina Libertate a Nimicului, a Simplităţii nespurcate de gând. Pentru că a fi într-un rol scris de gând înseamnă musai, a fi în suferinţă. Aşa că lasă-l pe "A Fi" complet liber de toate ofertele ultra-generoase ale gândului şi vei recunoaşte că libertatea şi fericirea sunt adevărata ta natură.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt Elena...

Eu sunt Elena! Sunt apă, sunt şi foc
Nu pot să tac, când am ceva de spus
Poate în viaţă n-am avut noroc
Dar eu mereu am fost cu capul sus!

Nu vreau să-mi îngrădeşti cuvântul
Să spun ce cred, chiar de greşesc
Caci vorba chiar de-o duce vântul
Să spui ce crezi, e omenesc.

Suntem veniţi pe-această lume
Să ne-acceptăm, să ne iubim
Cu calităţi, rele şi bune
Oameni suntem, şi toţi greşim!

Elena sunt! Iubesc iubirea
Şi oamenii mult îi iubesc,
Pentru că aşa îmi este firea
Şi recunosc când eu greşesc!

Nu poţi să spui că eşti perfect
Când tu nu poţi să înţelegi
Că de eşti om, eşti şi defect
Şi e ceva ce nu alegi!

Eu sunt Elena! Mai sunt şi zăpăcită.
De mă cunoşti, pe loc mă îndrăgeşti,
Chiar dacă uneori sunt aiurită,
Pot să te-ajut, când drumul rătăceşti!

poezie de Elena Bulancea (19 mai 2018)
Adăugat de AČ›unel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literă de miere

S-au scurs din ceruri,
Ca dintr-o călimară, cu tuşul risipindu-se-n valuri,
Litere ruginii.
Chihlimbăii poeme, ca nişte râuri cu susul în jos,
Căutându-şi esenţa,
Se lăbărţau înălţându-se către cer.
Se ridicau în vârtejuri
Spre o destinaţie necunoscută.
Şi castă...
Lacrimi de miere curgeau
De pe-ntinderea-albastră...
Am luat tocul şi am scrijelit pe pereţi
Paşii incerţi.
M-am poticnit ca un nou-născut.
Literele de miere s-au risipit în sufletul meu,
De aceea scriu despre mine şi despre toamnă mereu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui martor "abil"

Când situaţia îi cere
Ics depune jurământul
Şi apoi, luând cuvântul,
Trece totul sub tăcere.

epigramă de Mircea Trifu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!