La poarta sufletului meu s-a oprit un porumbel, cu un răvaş prins de picior. Fericită, am întins mâna să-l primesc dar el a zburat speriat... Să fi greşit adresa... (?)

Elena Latan în Sfatul bătrânilor (noiembrie 2017)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul şi porumbelul

Pe cumpăna de la fântână
S-a oprit un porumbel.
A vrut o clipă să rămână,
Să mai răsufle niţel.

Când am vrut să-i dau din mână
Mâncare la porumbel,
A poposit la fântână
Şi o cioară lângă el.

Era neagră şi urâtă.
Porumbelul, alb, frumos.
Am zvârlit cu o ciosvârtă
Ca să dărâm cioara jos.

Şi cioara şi porumbelul
De mine s-au speriat.
Şi, după cum le este felul,
În zbor lin s-au avântat.

Cioara s-a dus spre pădure,
Porumbelul către sat.
N-au putut ca să îndure
Legea ce le-am aplicat.

După păsări m-am uitat
Cum flutură aripile.
Aşa de iute au zburat,
Precum zboară clipele.

Porumbelul s-a-ndreptat
Spre un nor mare, pufos.
Eu după el am oftat
Şi m-am tăvălit pe jos.

Aş fi vrut să zbor cu el
În înaltul cerului,
Dar nu sunt un porumbel.
Sunt fiul pivnicerului.

poezie de Dumitru Delcă (29 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un porumbel

Un porumbel căzut-a, din zbor, pe-o stâncă-n mare,
Şi-i mic de tot săracul, de-abia a prins să zboare!
Vin valuri mari şi-n stâncă se lovesc, şi lui i-e frică,
Şi trist îşi ascunde capul, şi aripile-şi ridică
Când stropii săriţi din valuri pe pene-i cad şi-l udă,
Dar piuitul jalnic nu-i nimeni să-l audă!
Ci iată-o porumbiţă că-n zbor zorit soseşte:
E mama lui ce-l cată, plângând, de când lipseşte.
Şi-i lângă el acuma şi-l ciuguleşte dulce
Să-i treacă spaima şi-apoi să meargă să şi-l culce.
Şi-ncet spre cuib acum zbura-vor împreună –
Să-l încălzească mama, să adoarmă –
Noapte bună!

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un porumbel

Un porumbel căzut-a, din zbor, pe-o stâncă-n mare,
Şi-i mic de tot săracul, de-abia a prins să zboare!...
Vin valuri mari şi-n stâncă se lovesc, şi lui i-e frică,
Şi trist îşi ascunde capul, şi-aripile-şi ridică
Când stropii săriţi din valuri pe pene-i cad şi-l udă,
Dar piuitul jalnic nu-i nimeni să-l audă!...
Ci iată-o porumbiţă că-n zbor zorit soseşte:
E mama lui ce-l cată, plângând, de când lipseşte.
Şi-i lângă el acuma şi-l ciuguleşte dulce
Să-i treacă spaima şi-apoi să meargă să şi-l culce.
Şi-ncet spre cuib acum zbura-vor împreună-
Să-l încălzească mama, să adoarmă-

Noapte bună!...

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

porumbel

Porumbel. Gângurit cu aripi de pace.

definiţie aforistică de Elena Malec
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţul tentaţiei

Fost-a de o zână
Public pălmuit,
C-a fost prins c-o mână,
Pe picior greşit!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea aleargă după fericire, iar rezultatul e că nimeni nu-i fericit. Fiindcă toţi au apucat-o pe un drum greşit. Întrebarea pe care ar trebzui să şi-o pună nu e: "De ce nu suntem fericiţi şi cum să ne distrăm?", ci "Cum să-L mulţumim pe Dumnezeu şi de ce nu suntem mai buni?". Căci nu urmărind fericirea ai s-o găseşti, ci urmărind salvarea sufletului. Pe vremea când oamenii erau înţelepţi, în loc să fie doar şmecheri, ei îşi clădeau viaţa în funcţie de salvarea sau condamnarea sufletului, şi nu în funcţie de faptul că le mergea bine sau rău. Dacă acum te simţi fericită, asta-i fiindcă ai încetat să-ţi mai doreşti să fii fericită şi ai început să te îndrepţi. Fericirea seamănă cu cocsul - e un produs secundar, derivat în procesul de producere al altuia.

Aldous Huxley în Punct contrapunct, XXX (1928)
Adăugat de Denisa V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri tăcute
care şfichiuiesc inima
ca un val ce se zbate
între stânci prea înalte
şi visează să ajungă la mal...

haiku de Elena Latan (2017)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raiul este în inima fiecăruia! Lumi scăldate în Lumină se deschid doar celor ce cunosc parola: Iubire!

citat din Elena Latan (2017)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se mai întâmplă

Sunt ca un mâţ, cuminte şi spăşit,
Că-n urmă, să tot fie-o săptămână,
M-a prins nevasta pe picior greşit
Şi, lucru cert, mă are-acum... la mână!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi mâna, iubito!...

Dă-mi mâna, iubito, să fim doar noi doi
Când tremură cerul şi scutură ploi!
Şi-aleargă cu mine, pe drumuri ce gem
Sub paşi de-Ariadne, urmând magic ghem.
Privirea-ţi de-o-ntorci către mine din mers,
Voi fi singur sclav în al tău univers,
Iar colbul, noroiul şi steiuri de munţi,
Le-om trece-mpreună pân' fi-vom cărunţi.
Dă-mi mâna, iubito şi hai să fugim,
Iubirea nebună la doi să-mpărţim!
Cum tremură cerul, eu tremur la fel,
Cu inima-n piept, speriat porumbel.
Prin vânt de speranţă, uitând de tipare,
La braţ vom umbla pe a vieţii cărare.
Nu-ntoarce privirea o clipă 'napoi
Şi-un veac înmulţi-vom iubirea cu doi!

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străin sărac

Străină-n suflet şi-n afara mea,
Mă-ntreb ce viaţa-ar mai putea să-mi dea.
Sunt un străin prigeab, uitat de soartă,
Străinii vin smeriţi să-mi bată-n poartă.

Mulţi vin şi fură, mulţi mă necinstesc...
Cu gând curat, eu încă îi (iubesc) primesc...
Străin la poarta sufletului meu
Mă simt un hoţ venind să fure, eu.

Mă mint şi eu în fiecare zi
Atât cât mai respir, cât pot trăi,
Îmi fur speranţa zilei următoare
Luptând doar pentru bolul de mâncare...

Nu am averi, doar sufletul ce-mi bate
Şi străluceşte ca un far în noapte.
Împart un colţ de stea în pribegie,
Cu cel ce-l are de o veşnicie.

Împart din taina sufletului meu...
Dar ce mai am?! Credinţa-n Dumnezeu!
Săracă şi bogată-s totodată
Străinii vin la uşa mea să bată...

Şi eu sunt un străin necunoscut...
Caut în viaţa mea un început...
Sărac, la poarta sufletului meu,
Mă regăsesc plângând, acelaşi eu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta fericirii

Fiind eu tânăr şi frumos,
La poarta ta bătui sfios...
Tu, fericită, mi-ai deschis
Şi de atunci mă ţii închis.

epigramă de Nicolae Gonţ-Topor din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi mamă povaţa ta

Pentru ce-am greşit în viaţă
te chem mamă lângă mine.
Te chem ca să-mi dai povaţă,
orice lucru să-l fac bine.
Să mă-înveţi cum să vorbesc,
cum să pun osul la muncă.
Cum pe oameni să-i iubesc,
fără să aştept poruncă.
În lume cum să mă port,
cum respectul să-mi câştig.
Cum să am în viaţă rost,
greutăţi cum să înving.
Tot de-acolo, de departe,
să-mi trimiţi mamă, te rog,
Din inima ta doar o parte
de iubire. Atâta tot.
Pe raza stelelor din noapte
sfatul tău vreau să-l primesc,
Să le fac bine pe toate,
şi fericit vreau să trăiesc.
Eu, de-aici, de pe pământ
cu drag cerul îl privesc.
Mă-închin sufletului tău sfânt,
cu mult respect îţi mulţumesc!

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta sufletului

De-aş putea rupe tăcerea dintre noi!
Dar cum să ceri iernii flori de mai?
Mă prinde tristeţea şi-n taină contemplu...
Aripi albe, mari se desfac -
Poarta sufletului se deschide...
Sunt furtună, sunt ploaie, sunt soare!

poezie de Viorica Sălăjeanu
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea, dar divin

Aud cum urcă în mine, o doină.
Vreau să prind trilul silabei rănite
şi devin o rană, un cântec spre cer.

Sărut smerită mâna albită de zăpezile sufletului.
Mă doare doina zăpezii sufletului tău,
cum doare petala macului smulsă de vântul hain.

Şi rog înaltele izvoare safire
să păzească liniştea sufletului însetat de iubire,
stând de strajă mereu la poarta inimii tale!

Te bucură, de roua iubirii divine,
lăsată sub bolta de inimi senine!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu m-a sărutat

Eu m-am grăbit, ea s-a grăbit
şi în sfârşit, ne-am întâlnit,
la locul unde-am convenit.
Am privit-o, m-a privit,
i-am zâmbit, ea mi-a zâmbit.
I-am dat mâna, mi-a întins mâna
şi amândoi am deschis gura.
I-am vorbit, ea mi-a vorbit.
Am îmbrăţişat-o, m-a îmbrăţişat.
Am sărutat-o... NU M-A SĂRUTAT!!!
S-a supărat şi a plecat.
Oare... unde am greşit?

poezie de Dumitru Delcă (14 noiembrie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aşteptam, iubito...

Am bătut încet la poarta păcatului
Proprietarul m-a privit zâmbind
Trecându-şi lin degetele
Peste harpa sufletului meu
Speriat şi îngheţat de uitare
Te aşteptam!
Ştiam ca trebuie să apari AZI
Te-am aşteptat şi ieri
Şi azi şi mâine te-aş fi aşteptat
Dar Azi simţem că tu vei fi aici
Iar eu voi cădea trăznit în braţele tale...
Dacă m-ai privi în adâncul ochilor
Ai vedea în ei fluturii mei de rubin
Ce te-ar zăpăcii atat de tare
Încât ai uita că eşti la poarta păcatului
Te aşteptam!
În braţele mele păcatul va fi dulce
Te vei desface ca o floare de vişin
Şi vei lăsa ca fluturii mei
Să-ţi guste seva buzelor tremurânde
De atâtea nelinişti
Te aşteptam iubita mea
La poarta păcatului dulce
Ştiam că Azi vei veni...

poezie de Florentina Danu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis în vis [A dream within a dream]

Pe frunte un sărut îţi dăruiesc!
Şi-acum că plec, fiindcă aşa voiesc,
Iată ce vreau să îţi mărturisesc –
Tu nu greşeşti, aşa este, precis,
Zilele mele fură doar un vis;
Dar dacă şi speranţa a zburat
Ziua sau noaptea, când s-a întâmplat,
Ca o vedenie sau ca un fum,
E oare mai puţin plecată acum?
Tot ce vedem şi ce ne este scris
Nu-i altceva decât un vis în vis.

Stau în această veşnică rumoare
Pe-un ţărm bătut de valuri şi de soare
Şi ţin în mâna mea caldă şi vie
Nisip din plaja fină şi-aurie –
Şi printre degete se scurge-uşor
Alunecându-mi tainic pe picior
În timp ce lacrimile-mi curg de zor!
O, Doamne, n-aş putea cumva să-l ţin
Ceva mai strâns, ca să mai am puţin?
O, Doamne, cum să-l ţin mai cu folos
Să nu-l ia iarăşi valul nemilos?
Căci ce vedem şi ce ne este scris
Nu este oare doar un vis în vis?

poezie celebră de Edgar Allan Poe, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi sunt fericită fără motiv!

Azi sunt fericită, fără motiv!
Un motiv ar fi totuşi,
aripile de fluture în zbor.

Ştiţi câţi fluturi am văzut azi?
Dar, câte culori s-au strâns,
să le împodobească aripile?

Privirea mi-a zburat odată cu ei
şi mirosul fiecărei flori m-a ameţit.
Poate, de aceea sunt fericită, fără motiv!

Poate sunt deja un fluture
şi nu mi-am văzut aripile până acum!
Poate că parfumul e de vină sau vântul.

Azi sunt fericită! Toţi fluturii, toate florile
mi-au cântat, au dansat, s-au jucat.
Iată un motiv să fiu fericită!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsună-n mine

Am ales să merg să zbor
Răsună-n mine un ecou
Să mă înalţe-ntr-un picior
Gânduri de apus în platou

Înalţ la tine, luceafăr blând
Iubirea şi al meu cuvânt
Te iubesc, urmărind un gând
Slavă îti înalţ de pe pămînt

Am încercat să te cunosc
În muntele sec am săpat
Astru luminos să te găsesc
În calea ta stele am înşirat

Poarta sufletului ai deschis
Liber gândul meu te atinge
Cu tine zborul mi-este un vis
Aripile furtuna nu mi le frânge

Răsună-n mine numele tău
Te astept ca sa pornim în vis
Pe tine te iubesc, iubire, mereu
Mergem de mâna în tainicul abis

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!