Vis

Privesc in jur cu smerenie juvenila
La trecutul meu galagios din vremea cea din urma,
Si caut prin pulbere de nori, conturul.
Nedescifrabil si misterios amurg!
Plin de surprise si invaluit in ceata,
Ma intreb sfioasa ce a fost sa fie?
Cred cu tarie insa ca viitorul la un pas de mine
Va destrama panza ce pe ochi o port.
Si cu puterea mintii voi deslusi mesajul
Primit parca cu ostentatie.
O noua provocare a vietii vrea sa fie?
Tainic si ascuns raspuns...
Cu credinta si rabdare in drumul de parcurs
Voi astepta la ceasul cel din noapte
Acel vis frumos la care ma astept.
Sa-mi primesc darul ca pe o coroana
De regina a noptii instelate.

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul

Pe sevaletul din imensa zare, Creatorul zambetul din ochi picteaza,
Din raze de lumina si picaturi de lacrimi ce pleoapa o imbraca.
In hora a strins culorile intr-o ordine de EL stiuta
Si acestea -si danseaza jocul scurt intr-o tacere muta.
O poarta catre alte lumi din univers parca se deschide.

Ma uit la opera-i mareata si cu amutire asist la a lui lucrare,
Perfectiune geometrica intruchipeaza.
Farmecul lui, al curcubeului, sporeste cand, cateodata se mai si multiplica,
Ma las invaluita de faldurile calde ce vazduhul l-a cuprins,
De jocul umbrelor in graba norilor purtati de vant.
Privesc in jur si fermecata sunt de dansul lor usor pe pajistile inverzite,
Pe culmile de deal, de munte strajuite de arbori seculari in plina vara.
Si ca rasplata primesc soptit si un straniu si de binete salut.

Incerc sa ma apropii, cu mana sa -l ating,
Pe sub cupola lui, al curcubeului, as vrea sa trec,
Ma apropii, zadarnic insa, mirajul lui se stinge in desertaciunea lumii.
Caut umbra lui si ma rotesc in juru-mi fara vreo dovada ca ar fi,
Efemer e totul, ca ziua cea de azi si bucuria pentru ce a vrut sa fie,
A ramas in urma precum toate amintirile.

Ea, Natura, cea dintaii va fi mereu si lauri poarta in spectacolul luminii si al ploii.
Canta fara glas, si -nveseleste al meu suflet ce vibreaza la ale ei acorduri fine.
Ma intreb ce semn divin ar vrea sa imi transmita?
Vibratiile campurilor de flori din al meu suflet susotesc,
Ca si eu, viata in culori o scriu ce in aura mea se ascunde.

Singurul raspuns pe care mi-l pot da, rece si la obiect ar fi,
De milenii poate si mai bine se cauta secretul lui, al curcubeului,
Abia acum vreo 300 de ani, a fost descoperit si verdict s-a dat,
Fenomenul optic de refractia luminii intre picaturi de ploaie si razele soarelui,
Al carui acronim il stim, ROGVAIV a vrut sa fie, 7 litere il definesc,
In limba lui Dumnezeu vorbeste, 7note muzicale, 7 virtuti ale omului,
7 minuni ale naturii, 7 zile ale saptamanii si cate si mai cate-or fi...

Sa fie simple coincidente? Ma-ndoiesc, cand universu -n matematica se scrie,
Mister ramane totul, desi ca un copil as vrea sa stiu,
De ce-uri multe tot imi pun si las ca timpul poate,
Peste ani si ani sa-mi dea raspunsuri la ale mele incertitudini.

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asteptare

Ajung mereu la-ncrucisari de drumuri
Desi tin drumul drept si nevazut.
In urma mea se-nchid in amintire,
Dorinte stinse, patimi si trecut.

Ferec in casa inimii, in suflet
Acel dor de iubire nesfarsit
Ce ma-nsoteste-n noaptea-ziua vietii,
Din primii zori si pana-n asfintit.

Singuratate in tumultul vietii,
Destin pecetluit de Dumnezeu
Rani ce se-nchid si se deschid in suflet
Sperante ce renasc si pier mereu.

Astept un maine. Orice om astepta.
Astept de-atunci si pana spre tarziu.
Astept o stea. E steaua mea Polara?
Sau alta calauza din pustiu?
(mai 2000)

poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daca as pleca

Ma gandesc sa plec,
Insa as vrea sa si raman,
Nu stiu ce parte-mi sa ascult
Si ma intreb...

Dac-as pleca ar fi mai bine
Pentru multi din jurul meu,
Dar stiu ca tu vrei sa raman
Langa tine...

Tu nu vrei sa plec
Mi-ai spus de-atatea ori
Ca daca plec eu vei fi singur
Si-ai sa mori...

De voi pleca, nu-ti fie teama,
Voi fi aievea langa tine,
Clipa de clipa, ceas de ceas,
Nu-ti fie teama...

Nu vei fi niciodata singur,
Caci iti promit: ma voi intoarce
Sa iti sarut obrazul fin
Si-am sa raman...

Dar parca nu-ndraznesc sa plec,
Mi-e parca frica sa te las
Sa stai singur ceas de ceas,
Nu pot sa plec...

Dar vreau sa plec, insa nu pot
Si-mi spun:"Sa nu privesti-napoi"
Si simt ca sufletul mi-e gol,
Nu pot sa plec...

Dac-as pleca, cu ce-as ramane?
C-un suflet gol si fara tine,
Insa cand ochii iti privesc
Simt ca mor...

Am hotarat: nu voi pleca,
Nu vom mai fi niciodata-
Tu singur... eu cu-n suflet gol,
Aici raman...

poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe panza vremii

Grabite amintirile se-nghesuie-n prezent,
Iar visurile stau pe loc in miez de noapte,
Chiar infinitul e cuprins parca-n acest moment,
Cand pendula bate in surdina, ultimile soapte.

Pe panza vremii, un tablou a fost pictat,
Atat de diferit e pentru fiecare,
Pentru unii e alb-negru, gri sau foarte colorat,
Cu ploi si ceata sau... plin de lumina, cu mult soare.

Un ghiocel zambind la Primavara,
Fluturi dansand de bucurie-n zbor...
Luna trista si tacuta seara dupa seara,
Sperantele ascunse-n lacrimi care dor.

O floare-a vietii cu petale ce se frang,
Sau muguri insoriti pocnind in armonie
La capatul de drum, langa o piatra, ochi ce plang
In alta parte-un inceput, un gangurit, si veselie!

Cum o sa fie oare, maine-al meu tablou?
Cate culori?... sau voi avea un alt tablou in dar?
Vor fi nori negri si furtuna sau mult soare-n Anul Nou?
Orice-ar veni e numai Dragoste si Har!

Eu sunt doar panza veche pe acelasi sevalet,
Si nu pricep adesea multe, si mi-e greu...
Dar stiu c-al meu tablou va fi frumos... complet,
Caci Pictorul e insusi Dumnezeu!

poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (28 decembrie 2018)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa suprema

Clipa în care te-am cunoscut
Era darul nepreţuit pe care îl aşteptam,
Vocea care m-a trezit din visare
A fost sa fie dintotdeauna a ta.

Rugăciunea de dimineaţă şi de seara,
Lacrimile din ochi şi tresărirea din inima,
Pe toate acestea le trăiesc cu gândul la tine
Cea care mi-ai cucerit iremediabil întreaga fiinţă.

Regina mea bună, a sufletului meu crez
Te rog, te implor sa nu ma mai pierzi,
Sa fii dar aproape, de mine sa stii
Coroana credinţei pe viaţa-i vei fi.

poezie de Florin Mihai Gebescu (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candela

E ceas tirziu, e noapte
Tacut imi aprind candela
Si vreau s-aud doar soapte
Spuse de vocea ta.

Privesc tacut la ce-i in jur
Privesc si sunt ranit
Imi caut Eul fara de cusur
Si-ti spun ca te-am iubit.

Si flacara iubirii mele
Din candela se stinge
Si lasa-n urma clipe grele
Si-o inima ce plinge

Iubitule in noaptea asta
As vrea sa fi din nou cu mine
Sa alungam din nou napasta
Sa ne iubim, sa fie bine.

Si vintul sufla-n noapte
Si candela se stinge
S-au scurs a vietii soapte
Iubite, nu mai plinge!

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta ultimului pas

Să fie poarta către-o altă lume?
Să fi ajuns doar la un singur pas?
Să mă îndrept spre ultimul popas?
Să fie vremea vorbelor postume?

E doar un pas, dar simt adânc fiorul
Produs de teama de necunoscut,
Şi nu ştiu ce aş vrea, sau ce am vrut,
Dar vreau să ştiu ce-aduce viitorul.

Iar, dacă poarta e spre-o altă viaţă
Cu viitorul devenit prezent,
Trecutul va fi marele absent
Din amintirea, poate,-o dimineaţă.

Mi-ar fi de-ajuns o singur-amintire
Din tot ce am avut aici frumos?
Nu! –pasul nu mi-ar fi de vreun folos
De mi-ar schimba a vieţii hărăzire.

Dar, vezi, m-atrage parcă o căldură
Şi simt un suflu nou, întinerit,
Venit din vremea-n care am iubit,
Iar pasul meu ar fi o aventură.

Voi face, poate, alte lungi escale,
Mă-ntorc dinspre apus, spre răsărit,
Las poarta-ntr-un capitol de sfârşit,
Cu gânduri zise... existenţiale.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi

De-aş fi o floare, regina nopţii aş vrea să fiu
Spre asfinţit, şi a ei îmbrăţişare în somnul cel din noapte,
Să mă adoarmă ameţită de al ei parfum.
De-aş fi copac, la umbra lui as vrea,
Să zăbovesc pentru cateva clipe,
Unduind un gând, ce gâdila frenetic,
Si legănând ale mele vise în scrânciobul corpului meu.
Se aude oare glasul inimii care se zbate?
Sigur, vine un răspuns din vaşnicul eter,
Cu un surâs, furată de ale mele vise,
Mă întreb, care-ar fi obolul meu?
Bine, imi zic, "Ce minunata este ţărana care
Aşteaptă parcă să fie mângâiată! ".
Nebănuit de mare sursă, este natura.
De-aş fi pasăre în zbor m-aş înalta,
Şi triluri de libertate aş cânta.
De-aş fi izvor cu apa cristalină,
Din limpezimea lui cu nesaţ aş bea.
De-aş fi fluture, aş lua puterea lui să zbor,
Şi în locuri feerice să-mi duc veleatul.
De-aş fi un fruct, gutuie arămie
Scoasă din cuptor aş vrea să fiu,
Să simt a ei savoare singulară.
De-aş fi o carte, în alese litere croiesc veşmântul,
Consoane şi vocale în cuvinte să le rânduiesc,
Într-un şir aproape matematic.
Purtând in ea povestea vietii mele,
De-o veşnicie parcă, scopul ei, să fie magic.
De-aş fi eu toate cate-aş vrea să fiu....

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaj mistic

Scriu pe pereţi...

Poezii celor de pe urmă
Mesaje pentru spirite
Citate din cărţi sfinte
Scrise de un nimeni ca mine.

Judec...

Pe cel de langa mine
Va judec pe voi timpuri
Păreri ce nu au existat
Judecat fiind şi eu de zei.

Gândul...

E slobod şi e toxic
E trecut prin sabie
Gand despre alte vieţi
In care am fost un gânditor.

Voi fi...

Un spirit sa va privesc
O frunză in furtună
O raza printre nori
Voi fi mereu in urma voastră.

poezie de Alin Ojog (5 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Planuri de amurg

un vis din tinereţe mi s-a împlinit
universul a deschis o poartă pentru mine
eliberată din sclavie zbor spre infinit
urmând supusă lumini diamantine.

iubirea de vers departe o voi duce
unde nu sunt bezne unde nu sunt furi
voi întâlni mântuitorul la răscruce
El poate să se-ndure şi de trubaduri.

cu turma de vise voi trece şi munţii
precum oaia cea blândă voi urma Păstorul
cu tâmplele albite la marginea frunţii
am să ating steaua să îi simt fiorul.

înalţ zilnic spre Iisus rugăciunea minţii
până când moartea va răpi din mine viitorul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un rest din viata

Un rest din viaţă
Imi da speranţă
Precum nisipul
Prin mana mea
Se cerne
Asa sânt zilele
Se duc agale
Spre vecerne
Un dar e...
E de la cel
De sus, sa poti,
Scriind sa în
Tineresti
Si sa traiesti
Si sa iubesti
Toti oamenii
Ce-i intalnesti
Cu raza blanda
De lumina
a soarelui
Ce straluceste
Ma mângâie
Pe fata plină
Ca o speranţă...
Un rest din viaţă
Să fie lină, senină,
Înconjurată
cu lumină
Te iubesc
prinţul meu,
cu chii verzui,
Te voi astepta
si te voi iubii
Pana-n vremea
ce soarta
mi te va dărui
Atunci iubire
vesnică îţi voi mărturisi!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

Prin ochiuri de ferestre furis mai trag cate-o privire,
"Deschid si derulez casete arhivate in baza mea de date".
Tot ce-a fost intreg s-a spart in piese decupate si forme neregulate,
Cu migala adun crampeie din filmul oglindit prin ochii mintii.

Un puzzle construiesc sa aflu misterioasa mea poveste
Si intr-un tablou virtual, nemarginit sa o recompun,
Calatorind cu doruri si cu vise prin timpul care masoara,
In ani, zile, clipe si minute viata mea pe acest taram.
Si reflectand lumina o privire scrutatoare sa arunc
Spre viitor, si -n jocul undelor sa-l sfruntez.

Balansez in leaganul timpului de-acum si cel de ieri,
O farama sunt, pe-o orbita eliptica plutesc in universul nesfarsit,
Imagini multe se succed aleator din tot ce-a fost,
Atemporala -mi este existenta intre pamant si cer!.

In zborul necenzurat al gandurilor, intalniri imi dau,
Glasuiesc fara ecou, prin slove potrivite, tainic,
Intr-un amurg portocaliu al toamnei pastelate.
Legaminte din trainice si dragastoase simtaminte ma unesc
De oameni buni, frumosi, de suflete curate
Si prin dansul astrelor se amprenteaza –n vasnicul eter.

Cand ratacita –n noapte bajbai pe drumul presarat cu fire de nisip,
Cand sovai in raspantii continuindu-mi calea, te caut,
Cu mine esti, mana-ntinsa -ti simt si inima-mi atingi,
O torta-n mine se aprinde si a ei lumina ma calauzeste,
Puteri sporite prind in zbor pe cerul fagaduintei
Unde steaua –mi inca straluceste.

Cand norii grei se-aduna si furtuna prevestesc,
Cand ploaia in ropot cade pe caldaramul cenusiu,
Ma-ndrept cu gandul catre tine, tu–mi esti refugiul
Si cu al tau car de putere, imprastii norii si previi furtuna
Si ropotul ploii se transforma in picuri, ce se preling domol
Pe steasina umbrita si incalzesc lumina celor doua scantei.

Zadarnic caut intelesuri si vrajita –n jocul vietii raman,
Ma inclin in fata Lui, a Creatorului, pentru lumina stralucitoare
Ce-mi ghideaza pasii pe cararuia serpuita ce se pierde-n zare.
Si-n palmaresul vietii mele pamantene,
Cununa din flori de camp sa-mi impletesc.

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nume

Ah! cand cineva iubeste, cu ce mila si-ndurare
Uita, iarta si impaca greseala oricat de mare!
Ah amarnica durere despartire de amor
Ce voi face fara tine oare, e posibil sa mor...
Iubirea se pogoara pentru cel care nu merita
Si sadeste viorele si gingasi toporasi langa spini...
Ah mai baiete, ce esti dintre muritori
Ai iesit in calea-mi ca trandafirul intre alte flori;
Prin a ta dulce suflare din patimi m-am ridicat,
Gustand din para ce-mi aprinde amorul meu curat..
Iubindu-te simt fiinta veacului viitor
Caci raiul din acea lume pe pamant este amor!

Lacrimi am varsat, din ceasul in care m-am indagostit
Aveam infipta in piept sageata... de cand te astept!?
Rabdare nu mai pot sa fac, dupa boala care zac;
Inima care ti-am dat-o numai tu s-o stapanesti;
Sa sfasiat si nu mai poate ca tu sa o gasesti;
Au vinovata ma gasesti pe mine ca te-am indragit?

Si strangandu-te in brate de dor ochii ai inchid,
In vreme ce tu voiai sa ma indepartezi subtil...

Acest foc ce din joaca in suflet mi-ai aprins
Nu credeam a se mai potoli... dar tu l-ai stins...
Dar dragostea va renaste din cenusa la fel ca pheonix;
Rabdare iti zic sa ai ca sa vezi ca ma voi schimba
Eu pana cand acel timp va veni, voi medita;
Iubirea sa ti-o dau din nou... poate ca n-o voi pierde iar!

poezie de Larisa Cernat
Adăugat de Larisa Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec de viaţă şi moarte

Să fie de dulce, să fie de vară,
Să fie de iarbă ajunsă la brâu,
Să fie de dragoste ultima oară,
Să fie de pietre spălate de-un râu.

Să fie de mine, să fie de tine,
Să fie cumva şi de noi amândoi,
Să fie de rău şi să fie de bine,
Să fie de mierea ascunsă-ntr-un roi.

Să fie de cer şi să fie de munte,
Să fie de mâine, să fie de azi,
Să fie de tâmplele mele cărunte,
Să fie de ceaţa ieşită din brazi.

Să fie de zi şi să fie de noapte,
Să fie de clipa când vrei să şi mori,
Să fie de gustul cireşelor coapte,
Să fie de drumul spre Malu cu flori.

Să fie de calul ce mânzu-şi învaţă,
Să pască în voie, s-alerge constrâns,
Să fie de ziua schimbării la faţă,
Să fie de purificare prin plâns.

Să fie de pas şi să fie de pernă,
Să fie de toată intrarea-n destin,
Să fie de ţara asta eternă,
Pe când o femeie îţi iese cu plin.

Să fie de-a-nvinge, să fie de-a pierde,
Să fie de brazdă, să fie de spic,
Să fie de treflă, să fie de verde,
Să fie de mare, să fie de mic.

Să fie de viaţă, să fie de moarte,
Să fie de gustul de măr pădureţ,
Fecioara muşcându-l cu buzele sparte,
Să fie de sângele ei fără preţ.

Să fie de salcia plânsului veşnic,
Când teatrele lacrimi confiscă din ochi,
Să fie de ornic, să fie de sfeşnic,
Să fie de drag, spre a fi de deochi.

Să fie de toate în devălmăşie,
Plătind consecvent cel din urmă pariu,
Să fie, să fie, dar cine să fie?
O ştiţi fiecare. Eu asta n-o ştiu.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cântec am să rostesc

În noapte luna o să vină
Când vremea e întunecată
Ea vine să ne dea lumină
Când vine Dumnezeu în poartă.

Nu cred că e totul pierdut
Voi face la Domnul un demers
Să fie frumos ca la-nceput
Aici la noi în univers.

Vreau pe mine să mă păstrezi
Şi chiar vreau să mai rămân
Când pe mine mă visezi
Să fii din nou al meu stăpân.

Gândul nostru are rost
Şi un cântec am să rostesc
Să fie bine-n adăpost
Şi tu să zici, acum eu sosesc.

poezie de Eugenia Calancea (11 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de mine...

Ascult linistea vibrand in noapte
Stiu ca este viata, dincolo de mine.
Ganduri felurite vin ca niste soapte,
Se transforma-n strigat, indreptat spre Tine.

Irizari de vise vin de nicaieri
Se prefac in stele luminand cararea.
Ma gandesc la "maine", uit ca a fost "ieri",
Sufar pentru "astazi". Astept dezlegarea.

Nu stiu ce urmeaza. Navigand in noapte,
Ma gandesc la ziua care va veni.
Izgonesc din minte visele desarte,
Sterg durerea mintii cu o noua zi.

Dincolo de mine e o lume-ntreaga,
Cu dureri, cu vise si cu bucurii.
Sunt o particica, ratacind pribeaga.
Am pierdut busola, sau o voi gasi?

poezie de Iulia Comaniciu (februarie 2000)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiatorilor...

Voi mi-aţi dat trupul spre vânzare,
Dar mi-aţi lăsat sufletu-nchis
În universul meu de vis,
Samsari cu sufletele goale.

Voi mi-aţi dat trupul spre vânzare!
Nu v-aţi hrănit din carnea mea...
Hulpave păsări, nu era
În voi, atât de roditoare...

În ochiul meu voi n-aţi văzut
Celest tablou spre transcendent
Aveaţi un singur dor - ardent -
Acela de-a mă fi avut.

Câmpii de sângeri n-aţi văzut
Pe cerul existenţei mele,
De-aceea cerul plin de stele
Mi-e astăzi acoperământ.

Eraţi de mine prea departe
Neştiind că-n lacrima ocean,
Se naşte-n mine, an de an,
Alt timp în drumul către moarte...

Din mine iar am renăscut,
Voi mi-aţi uitat închis trecutul
Şi-având acelaşi, începutul,
Aceleaşi vise am avut.

Chiar în deşertice poeme,
Oh, talpa voastră n-a descris
Urma vreunui tainic vis...
Nici n-a lăsat vreodată semne...

Voi n-aţi ştiut că veşnicia
Nu-i literă, nu-i nici cuvânt,
Ci doliul pentru care-n gând
Eu îmi păstrez mărinimia.

Gustaţi din mine, lupi flămânzi,
Eu iarăşi mă voi recompune...
Celor ce vor să mă adune,
Îi chem, căci nu pot să m-ascund!

Nu-mi daţi şi sufletul vânzării!
Eu v-am pus sufletul pe masă,
Voi, diavoli care plagiază!
Dar nu v-am dat dreptul visării!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ar fi iubirea?

In labirintul vietii mele ublu, dusa de al meu destin,
Masor cu grija pasii, clipele ce curg in urma mea.
Ma framant si cu fervoare caut,
Ca un viscol ce omatul-l rascoleste –n toiul iernii.
Incerc timid, si-mi iau curaj sa-mi dau raspunsuri.
Ce ar fi iubirea?
O opera de arta, fiica libertatii ce salasluieste-n mine,
Un fir incandescent ce trupul il strabate,
Ce cu-a lui lumina si caldura ma-nvaluie placut.
Obrajii mi-i impurpuri si starnesti emotii multe,
O imbratisare calda, o strangere de mana,
Ce ma toropeste si ma-mbata.
In lumina infinita tu ma-nfasori,
Ca o marama de matase purtata cu mandrie anscentrala.
Rubinul care scanteiste –n adancuri,
Al sangelui culoare ai ales sa porti.
Leacul pentru rani adanci si sangerande,
Un scut in lupta ce cu viata duc.
Esti bucuria unui clar de luna in noaptea instelata,
Neaua stravezie ce se-ntinde pe intreg cuprinsul.
Sa fie ea iubirea? ce-i sfanta –n asta lume?!
Ma pierd cu firea la rostirea ta,
Ma simt mai buna si mai treaza,
Cu nesat te sorb ca pe- o licoare dulce,
Insetata sunt, cu a ta putere –ntineresc.
Te port in inima ca pe-un trofeu.
Ma alini, ma- nduiosezi, ma bucuri,
Te caut peste tot in oameni, vise si natura,
Cu tine-n gand uit de-amaraciuni si de tristete,
Care se pierd in urma ta ca ceata diminetii.
Pe –al lui umar doresc sa-mi sprijin capul,
Sa zabobesc acolo doar o clipa, si,
Din priviri sa simt a lui chemare.
Ma uit la stele, la ape si la brazi,
La flori, la iarba si la tot ce m-aconjoara,
In sufet se strecoara fericirea.
Aud un cant duios de leagan,
Rostit de-a noastra mama,
Si la vorbe de dor si de alean,
Corzile sufletului subtil vibreaza.
Vrajita sunt de-atata frumusete!
Te ospatezi si-ti tragi a ta seva
Din energia fluida, ce curge suvoi in asta lume.
La randu-ti rasplatesti natura,
Esti primul simtamant din cele multe,
Vesnic, fara doar si poate,
Care nu are varsta si vine din neant.
Din matca mea as vrea sa ies si,
Sa spun din inima "Te iubesc!"

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să cred...

Nu cred că voi putea vreodată
Să-ţi spun ce simt şi cât aş vrea,
S-aştern pe fila albă, goală,
Tot dorul meu şi inima...

Nu cred că voi putea vreodată
Să pot picta ceea ce eşti,
Ar trebui să pun în ramă
O lume-ntreagă de poveşti...

Nu cred că voi avea putere
Să te privesc în ochi mereu,
Fără să vină să se scalde
În lacrimi, universul meu...

Nu cred că voi afla lumina
De nu va fi din ochii tăi,
Şi orb... voi şti să văd doar luna
De-mi vei trimite veşti în ploi...

Şi nu voi mai putea vreodată
S-ascult în pace liniştea,
Acum când gândurile toate
Se pleacă doar în faţa ta...

Nu cred, nu ştiu ce-nseamnă viaţă
Nici existenţă, nici destin,
De mă lipseşti de-a ta fiinţă,
În nefiinţă... mă închin...

poezie de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul meu

Nu sunt poet... dar as vrea sa-ti scriu
Sa-ti scriu ce simt si ce-mi doresc
Sa-ti scriu ce mult... eu te iubesc
Dar oare e deajuns?

Alerg dupa un vis, in el esti tu
Doar tu, doar tu, doar tu
Si inchid ochii, eu sper ca sa te vad
Te vad, dar tu incerci sa fugi

Eu dupa tine merg, doresc sa te ating
E vis, eu stiu, dar cred ca o sa simt
Sa simt caldura si iubirea din inima ta
Si chiar de-i vis, ea mereu este asa

Si cand cred ca aproape te-am ajuns
Te ating pe spate, tu incet te intorci
Ma uit la tine, dar nu te mai vad
Deschid ochii si visul meu s-a stins

Incerc sa adorm, dar culmea, nu mai pot
Inchid ochii, gandindu-ma la tine
Am o speranta, ce se naste in mine
Ca poate voi mai avea un vis cu tine

Si stand putin in pat, imi dau seama bine
Nu se mai poate, ca sa te visez pe tine
E vina mea, ca-n vis, nu m-am grabit la tine
Ca m-am trezit, fara sa te trezesc si pe tine

Si incet, eu ma ridic din pat, a fost un vis....
A fost un vis, ce iarasi l-am ratat... deschizand ochii
Acum nimic nu pot intoarce inapoi...
Sa te visez, sa fim iarasi in doi

Astept o alta seara, pentru a te visa
Astept sa te intalnesc, nu doar in vis...
Astept sa te intalnesc si-n viata mea
Ca sa ramai cu mine si mereu sa fie asa

Acum, in gand te intalnesc, eu iar
Tu esti la fel, esti ca in acel vis
Te indepartezi de mine si inaintezi
Fara sa privesti in urma, fara sa ma vezi..

Si, stau si ma gandesc, in urma ta
Oare nici gandul nu ma poate ajuta?
Incerc sa ma gandesc la tine, si mai mult
Incerc sa-mi vad eu viata, de la inceput

Dar o tristete apare brusc pe fata mea
Nimic nu mai am, in mintea mea
Am memorat, doar clipele cu tine
In vis, in gand, cand te intalneam, pe tine

Pentru ca am sters trecutul fara tine
Pentru ca acum inteleg, ca era doar supravetuire
Si doar atunci cand sunt cu tine
Eu vad in viata mea, iubire si fericire

Si nu conteaza, unde te intalnesc pe tine
In vis, in gand, sau in lumea inventata de mine
Mereu traiesc momente de iubire
Chiar daca uneori eu nu te vad pe tine

Imaginea ta, e memorata in mintea mea
Gandirea face ca mereu sa te pot vedea
Dorinta de a te vedea
Mereu ma face sa pot continua

Ca sa continui sa te urmaresc
Din urma ta sa merg si sa-ti soptesc
Eu te iubesc, eu te iubesc, eu te iubesc
Te rog, intoarce-te, eu vreau ca sa-ti vorbesc

Si-n soapte, eu incerc ca sa-ti vorbesc
Si strig, crezand ca poate ma vei auzi
Ma vei vedea ca sunt in urma ta
Si poate tu, nu vei mai continua

Sa fugi de mine si de iubirea mea
Si ma opresc din mers, putin eu ma gandesc
Ca poate tu fugi, pentru ca eu te urmaresc?
Sau poate si tu, ma cauti pe mine?

Si de aceea nu te uiti in urma ta
In urma ta, in care ma poti vedea pe mine
Eu te urmaresc, ca-mi este dor de tine
Caci te iubesc, eu te iubesc numai pe tine

Si gandul, ca tu ma iubesti pe mine
Ma face sa continui, dupa tine
Ca sa te urmaresc, oriunde ai merge tu
Sperand, vreodata ca sa te ajung

Si eu, incerc sa nu mai merg la pas
Sa fug, sperand, ca pot sa te ajung
Dar... tu esti doar un vis in viata mea
Si visul, doar cu ochii inchisi, il poti vedea..

Si inchid eu ochii, poate te voi ajunge asa
Si ma impiedic, ma impiedic, in privirea ta
O doamne, e adevarat, oare e asa?
Tu te-ai intors pentru a ma vedea?

Eu te privesc, cu mana te ating
Pe par, pe fata, pe obrajorii cei frumosi
In ochii tai atent incerc ca sa ma uit
Pe frunte te ating, si buzele ti le sarut

Ce dulci si moi, o doamne, ele sunt
Si aici dorind sa vad daca e vis
Deschid eu ochii, o doamne, am gresit
Nu trebuia sa deschid ochii eu acum

Deschizand ochii, tu ai disparut
Parfumul tau, il simt, e langa mine
Inchid rapid ochii si ma gandesc la tine
O doamne, nu mai esti, tu iar ai disparut

Ma uit in jurul meu, poate te voi vedea
Poate mai am vreo sansa, sa te urmaresc
Poate si tu, inca ma mai doresti
Nu esti, cu adevarat ai disparut

Si nici nu mai stiu, in ce parte te-ai dus
Ca sa stiu cum sa te caut acum
Si ma gandesc, poate sa inchid ochii, sa te visez
Dar nu, eu te vreau in viata mea acum.

Si inainte de-a porni in cautarea ta
As vrea sa las un semn, pentru a vedea
Ca daca tu vei trece, pe unde trec eu
Sa vezi, sa stii, si sa intelegi

Ca eu pe tine, te caut si-mi doresc
Sa fii aproape de mine, zi de zi
O viata impreuna ca sa fim
Si acel semn, nu stiu cum as putea sa-l las

Sa scriu pe pamant numele tau?
Nu! ca ploaia il va putea sterge
Sau pe zapada numele meu sa-l las?
Nu! ca razele soarelui, il va topi

Si ma gandesc eu, cum sa fac acum
Si scriu numele tau in inima mea
Aici, cu siguranta, mereu va ramane asa
Si nimeni, niciodata, nu il va putea stergea

Si daca ani, voi pierde, eu, in cautarea ta
Si daca tu, la mine, vreodata vei renunta
Numele tau, din inima mea
Mereu, va ramane asa...

poezie de Serghei Ţurcan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!