O nouă stea

O nouă stea străluce printre astre
Dumnezeirea întrupată prevestind.
Pătrunde bucuria în sufletele noastre,
Cântăm cu toţii, pe Domnul preamărind.

O nouă stea străluce printre stele,
Dumnezeiasca dragoste vestind...
Trezeşte-te din somnu-ţi Israele,
Văzduhu-i plin de îngeri, preamărind.

O nouă stea străluce cu putere
Vestind cerescul Dar, venit în lume...
Trezeşte-te din somnu-ţi Adunare,
Te pune în slujba Lui în întregime.

O nouă stea între stele a luminat:
Lumina din Lumină a răsărit,
Mântuitorul, iată, S-a întrupat
Să-aducă eliberare poporului robit.

O nouă stea lumină răspândeşte
Ca să vedem că bunul Dumnezeu,
Ne-a preţuit nespus şi ne iubeşte
Încât ne dă pe Însuşi Fiul Său.

Nădejdea vie în lume-a răsărit,
Văzduhu-i plin de cântul îngeresc...
Din Slăvile divine, Iubirea a venit
Răscumpărând pe-aceia ce-L iubesc.

Străluce Universul că o stea încântătoare
Vesteşte-acum Iubirea cea fără de hotar,
Cerescul Dar venit prin întrupare
S-aducă izbăvirea, prin cruce, la Calvar.

O nouă stea străluce printre astre,
Dumnezeirea întrupată prevestind.
Pătrundă bucuria în sufletele noastre,
Veniţi voioşi, pe Domnul preamărind!

poezie de Ioan Hapca din Versuri din vicisitudinile vieţii, Naşterea Mântuitorului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumuri printre stele

Păşesc din stea în stea
Culegind viorele din nori,
Cîntînd cântul stelelor
Pe o coardă de iederă
Legănată de zborul
Drumurilor dintre stele.

Mă aşez pe o stea
O mângâi, o privesc
Şi-i spun te iubesc, îmi este dor
Dor de tine, de tine,
Păpuşă ruptă din stele
Ce lauzi Lumina
Şi i puterea dulce a stelelor,
Pe dungile dintre planete
Dau mina cu îngerii
Şi sar din stea in stea
Scrutînd Pămîntul şi Luna,
Strîngînd în braţe Soarele
Şi păşind cu dragoste
Pe căile dintre stele.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea şi luceafăr să fim

S-au întors zilele-n nopţi
şi nopţi s-au întors în zile.
Tu iubit-o nu mai poţi,
pe pământ să fii cu mine.

Când pe cer stele se-aprind
eu te caut printre ele.
Te văd fată strălucind,
Stea Polară între stele.

În zadar mă străduiesc,
în vis noaptea să apari.
Tot nu pot să te-întâlnesc.
În zorii zilei dispari.

Pe drum de Cale Lactee
Stea şi luceafăr să fim.
Lângă noi îngeri să steie,
pe boltă să strălucim.

Când lumea se va sfârşi
vom coborî pe pământ
Adam şi Eva vom fi,
trimişi de Domul cel Sfânt.

Gustând din fructul interzis
o lume nouă vom clădi.
Şi cum în biblie e scris,
Credinţă nouă vom primi.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Crăciun, când stelele răsar...

În noaptea de Crăciun,
Când stelele răsar,
Se naşte o stea nouă,
Uimind toţi magii mari.

Şi trei magi plini cu daruri
De stea au fost conduşi,
Spre un staul plin cu vite,
Când s-a născut Isus.

Că între dobitoace,
Pe fân verde uscat,
Născu Maria Sfântă
Copil fără păcat.

Timpul în loc se oprise,
Când vestea s- auzi
Şi lumea în Ode sfinte
Pruncul Sfânt preamări.

Îngeri din cer coboară,
Pe- aripi de cetini verzi,
Colindătorii lumii
Crăciunul îl sfinţesc.

Că a venit pe lume
Mântuitorul sfânt
Pentru o credinţă vie
Şi pace pe pământ.

Veniţi creştini cu toţii
Ca să ne bucurăm,
La mese îmbelşugate
Pe Isus să-l chemăm.

cântec, versuri de Valeria Mahok (26 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cerul nopţilor albastre ...

Pe cerul nopţilor albastre
Eu rătăcesc din stea în stea,
Purtând cu mine, printre astre,
Tot dorul care mă durea.
Doar luna mă privea mirată
Şi-n palme tâmpla-mi legăna.
Pe fruntea mea, de gând brăzdată,
Cu-al ei sărut mă alina.
Şi cum stăteam a dezmierdare,
Pe Calea Laptelui sclipea
O stea cu-aripi strălucitoare,
Care cu ochiul îmi făcea
Şi-am priceput că-i steaua mea...
Pe cerul nopţilor albastre
Nu mai alerg din stea în stea
Purtând cu mine, printre astre,
Tot dorul care mă durea,
Căci toate drumurile noastre
Vor duce către-aceeaşi stea...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om şi stea

am pogorât aicea printre voi
ca să culeg lumină

jumătatea mea
este stea
absoarbe întunericul
să mi se vadă strălucirea
cealaltă jumătate
adună lumina întunecând
când fotonii
încep să ţâşnească din mine
mor aici
ca să devin stea

sărmani ce aţi venit de-aiurea pe pământ
să adunaţi averi şi glorii
nu mi-e milă că vă sinucideţi

poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întânlire

primăvare
arborii se îndrăgostesc,
eu printre ei urc din ram în ram
spre comorile lui Avram.
acolo odată m-am întânlit cu tine,
dormeai cu tâmpla rezemată
de-o stea
şi-mi spuneai
c-ai visat că amândoi căzusem în timp,
tu o visătoare
ca o mirare,
eu, plin de candori,
rătăcit prin depărtări.

după ce am desfrunzit
copacii,
s-a făcut iarnă
şi sufletele noastre
s-au pierdut printre astre.

cu cât arborii erau mai mari
cu atât sufereau
inimile noastre de hoinari.
aproape de chindii
cerul în culori liliachii,
se-ntuneca
şi venea o tacere
ca o mângâiere.
bucuria mea era
că sunt al tău şi eşti a mea.
că sunt şi că eşti
călători printre poveşti.

aşteptăm o zi cu soare
eu un trubadur singuratic,
tu o femeie visătoare,
rătăcind ca doi trăzniti
printre astre şi printre sfinţi.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (17 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O stea ... căzătoare

O piatră de mormânt îmi este gândul,
Din gânduri mi-am alcătuit mormântul,
Din sute de idei mi-am construit giulgiul,
Iar din tristeţi mi-am terminat sicriul.

M-am îngropat în răsărit de soare
Când nimeni nu era pe afară,
Doar eu, o mică şi neînsemnată vietate,
Îmi răcoream picioarele în moarte.

Am colindat cu umbra spiritului luna,
Am poposit apoi la fiecare stea
Şi aş fi vrut să vă opresc pământul,
Căci nimeni nu a plâns la moartea mea.

M-am înfrăţit în absolut cu Universul
Să născocim în doi o nouă stea,
În care să nu punem gânduri,
Iar eu să zac pe veci în ea.
*
Mi-am amintit fără să vreau trecutul,
Când ţi-am văzut în praf de stele chipul,
Şi-n ziua când lucram un colţ de stea
Am hotărât să-ţi vizitez ţinutul.

Dar clipele se transformaseră-n ore
Şi zilele se preschimbaseră-n ani,
Iar eu călătorisem mii de ani
Când am ajuns să văd din nou pământul.

De sus, din cerul plin de stele,
Am căutat să-ţi văd iar chipul,
Dar fiindcă nu te-am mai găsit,
De întristare, m-am aruncat în mare.

poezie de Vasile Şerban din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de Vasile Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rochia cea nouă

Din galaxia stelelor nepieritoare
Un voal de spumă am adunat
M am dus cu el la peţitoare
Rochie să-mi coasă pentru cununat

Născută dintr-o boltă cu lumină
Într-o noapte cu Lună sângerie
Când stele trâmbiţau în surdină
Aurite toate de atâta bucurie

Eram si eu o stea micuţă
Prin noaptea rece licuream
Cometă blonda cu codiţă
Obrajii netezi rosi îi aveam

Crescută de buna Lună măicuţă
Eu sunt acuma o stea polară
Luceafăr apărut pe o potecuţă
În prima noapte dintr-o vară

Se aprind lumini si sar scântei
Iubirea repede se aprinde
Luceafărul îi cere mâna ei
În febra nunţi gaxiea ne cuprinde

Si vreau să fiu cea mai frumoasă
Să l farmec pe iubitul meu
În rochia cea nouă mătăsoasă
Pentru Luceafăr el mirele meu

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leu de Persia

Cândva am fost leu de Persia,
Aveam aripi şi zburam printre stele,
Ziua şi noaptea zburam printre stele.
În fiece stea aveam un culcuş,
Şi-n fiece culcuş m-aşteptau
Şapte leoaice ori nouă leoaice.
Unele purtau mantii de argint.
Altele mantii de aur purtau.
Pe toate le iubeam şi pe toate
Cu dinţii mei albi le muşcam.
Puii mei cu sutele-i număram,
Cu sutele şi cu miile-i număram,
În fiece stea aveam un culcuş,
Şi-n fiece culcuş nouă leoaice
Atunci, când eram Leu de Persia,
Atunci, când aveam aripi, atunci...

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O nouă primăvară a venit

O nouă primăvară a venit.
Dar tot ninge ca în miez de iarnă
Şi florile au înflorit,
Dar parfumul lor au miros de armă!

O nouă primăvară a venit.
Dar pământului parcă îi este teamă să înverzească,
Ca nu cumva să fie rânit.
De o armă rece omenească!

O nouă primăvară a venit.
Şi trebuie să fie frumos, cald şi bine,
Dar cineva pe pământ a hotărât!
Venirea primăverii s-o amâne.

poezie de Vladimir Potlog (9 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

drum spre răsărit -
o nouă stea aprinde
inimi rămase

haiku de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit Isus Mesia

Din cer Domnu a venit
Să ne-mbrace în lumină
Omul rău şi rătăcit
La viaţa ca să vină

Şi Isus Mântuitorul
Coborî jos pe pământ
De Tatăl să lege dorul
Să trăim al Lui Cuvânt

A venit Isus Mesia
În lumină să ne prindă
Să ne ofere veşnicia
Să trăim viaţa sfântă

Ceru Domnul l-a lăsat
Coborând dar printre noi
Să ne ierte al nost" păcat
Să trăim viaţa apoi

Să trăim în curăţie
Mereu în neprihănire
Privind dar spre veşnicie
Din dragoste şi iubire

A venit Mântuitorul
Să ne ia pe-a Sale braţe
Să ne fie El izvorul
Iubirii — să ne înalţe

Să ne fie El Lumina
Călăuză pe pământ
Ca noi toţi întodeauna
Să trăim al Lui Cuvânt

Şi astfel să fim lumină
Din lumina Lui Hristos
O viaţă fără vină
Să avem cu toţii jos

Domnul Isus ne-a-nvăţat
Să trim doar Adevărul
Pururi sufletul curat
Nouă să ne fie ţelul

Din lumină spre Lumină
Ochii să ni-i îndreptăm
Pe braţe El să ne ţină
Mire Sfânt să îl avem

Astfel în neprihănire
Să trăim surori şi fraţi
Doar prin sfânta Lui iubire
Lui în veci să-i fim predaţi

Umple-ne Isus de Tine
Pentru veci de-al Tău Cuvânt
Viaţa doar cum se cuvinbe
S-o trăim pe acest pământ

Glorie Doamne mărire
În veci fii dar onorat
Căci în marea Ta iubire
Viaţă veşnică ne-ai dat
28-10-2019 mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina din Infinit

cinste slavă şi mărire
Lui Isus Cel răstignit
care iată din iubire
pentru noi El a murit

pentru noi şi-a dat viaţa
sus pe cruce la Calvar
şi scuipată i-a fost faţa
să ne dea viaţa-n dar

cinste slavă şi onoare
îi aducem Lui Mesia
şi-i cântăm cu-nflăcărare
căci ne oferă veşnicia

pentru noi Isus şi-a dat
şi viaţa şi Fiinţa
când la moarte condamnat
i s-a dat atunci sentinţa

fără pată fără vină
El viaţa şi-a trăit
a fost unica Lumină
ce nouă s-a dăruit

doar Isus cel acuzat
de preoţi şi farisei
a trăit fără păcat
printre oamenii cei răi

căci doar El era iubirea
al vieţii Creator
ce-a trăit neprihănirea
chiar sub ochii tuturor

numai El a îndrăznit
să susţină că-i Viaţa
Lumina din Infinit
ce străluce dimineaţa

n-a fost nimeni pe pământ
ca şi El ca să susţină
că e Fiul Celui Sfânt
şi trăieşte fără vină

doar Isus Hristos Mesia
pe Tatăl ni l-a descris
căci El este bucuria
de-a intra în Paradis

Tatăl vrea ca omenirea
mântuirea s-o primească
şi să guste fericirea
sus în Slava Lui cerească

şi Hristos l-a înălţat
pe Tatăl dându-i onoare
Isus doar l-a lăudat
cinstind Numele Lui Mare

altul nimeni n-a vorbit
de Tatăl ca şi Isus
nimenea nu l-a slăvit
ca şi Fiul Lui supus

nici David nici Moise chiar
n-au vorbit de Dumnezeu
ca şi Mielul din Calvar
căci El este Tatăl Său

doar Isus în mod real
pe Tatăl l-a cunoscut
când pe-al vieţii veşnic val
ambii omul l-au făcut

din pământ şi din lumină
şi din apă şi din vis
să trăiască fără vină
omul chiar în Paradis

Isus doar ne e menirea
şi Iubirea din Cuvânt
prin El noi neprihănirea
o avem jos pe pământ

El pe braţe ne-a luat
când murise sus pe cruce
pentru al meu şi-al tău păcat
în rai să ne poată duce

El păcatu-a ispăşit
şi pedeapsa ne-a iertat
când pe Golgot-a murit
şi noi inima i-am dat

Tatăl Sfânt a hotărât
ispăşirea şi iertarea
omul iarăşi mântuit
să trăiască îndurarea

glorie Lui Dumnezeu
slavă-i fie Lui Mesia
căci acum prin planul Său
ni se oferă mântuirea

mulţumesc o Tată Sfânt
mulţumesc Isus iubit
căci eu astăzi prin Cuvânt
sunt pe veci dar mântuit

poezie de Ioan Daniel Bălan (4 ianuarie 2019, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul ministru şi moţiunile

Vegheat de norocoasa stea,
Aceste contre-i par caduce,
C-ar vrea s-apuce să mai stea
Şi-apoi să stea şi să apuce.

epigramă de Gheorghe Şchiop din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte iarăşi se aşterne

Noapte iarăşi se aşterne
Peste hăul sufletesc
Şi-n adâncuri de caverne
Stelele se prăbuşesc.

Inima ţinteşte-n taină
Spre o stea din centrul bolţii
Dar lumina-i diafană
Nu-i mai luminează sorţii.

Se deşiră câte-o rază
Peste valea tulburată
Dar se-ascunde să nu-i vază
Lumea ei îndurerată.

Da-n curând o să revină
În splendoare sfântă zorii
Şi păli-vor la lumină
Toate, rămânând istorii...

Căci străluce, iată, în zare,
Taina sfintei dimineţi
Şi din Adevăr răsare
Strălucirea noii vieţi!

poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la α din Centaurul, stea ce nu se vede din ţara noastră, lumina ne vine în 4 ani; de la o stea mică, de mărimea 8, din constelaţia Ursa Mare, ne vine lumina în 7 ani. Acestea sunt stelele cele mai apropiate pe cari le cunoaştem noi; s'ar putea însă întâmpla să fie vreo stea mai apropiată de noi, dar fiind prea mică, nu am luat-o încă în seamă. Celelalte stele sunt depărtate până la 40 ani lumină, vreo 30 de stele cu toate; iar restul se află la sute şi mii de ani lumină. Acum vă puteţi face o ideie de depărtările la cari se găsesc cele mai multe dintre stele. Polara e aceea care se găseşte la 44 ani lumină.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel sărac

Şi plouă, plouă, plouă,
Pentru câmpia nouă,
Ce-mi creşte în odaie,
De rouă şi de ploaie.
Cu mâinile-amândouă,

Vă dau din rouă vouă;
O stea din două-n două
Se-aprinde în văpaie
Şi plouă, plouă, plouă,

Pentru câmpia nouă.
Cu mâinile-amândouă,
Aprind stele-n odaie,

Pe ceasul meu de paie,
Ce-arată ora nouă;
Şi plouă, plouă, plouă...

rondel de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minune fără nume

În noaptea de tafta-nvechită,
când sufletul aleargă
şi moare printre lacrimi
de sfântă iertăciune,
am întâlnit prin gheţuri o foarte mică stea,
o stea a fericirii:
"minune fără nume".

În noaptea dintre veacuri,
când stelele apun
şi când oglinda vieţii
mă oglindeşte-n ea,
te-am întâlnit mică minune
şi vreau ca să îţi spun,
că eşti o nestemată
din lanţul fără za.

În noapte dintre stele,
când universul e lumină
iar sufletul meu curge
călcând întreaga lume,
tu mi-ai uitat o clipă din clipa
ce-o să vină,
şi-mi dărui universul...
"minune fără nume".

poezie de Silvia Urlih
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mântuire ne-a sosit

Mântuire ne-a sosit
De la Domnul cel preasfânt
Nouă, poporulu său,
De la Domnul Dumnezeu,
Că Fiul dumnezeiesc
Al Tatălui ceresc
S-a născut azi din Fecioară
Voind pentru noi să moară
Ca prin sfânt sângele lui
Să ne facă fiii lui,
Să-i cântăm cu umilintă
Cântarea de biruintă,
Aleluia, aleluia, aleluia,
Lui Dumnezeu unuia.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima stea din hexagonul de iarnă este Sirius. Se află nu departe de orizontul de sud-vest sau de vest, seara, imediat după ce se face noapte. Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe cer, alb-albăstruie, ceea ce denotă o temperatură ridicată. Sirius este de fapt o stea dublă, un sistem binar format din două stele total diferite, numite Sirius A si Sirius B. Sirius A este o stea mai mare si mai strălucitoare decât Soarele, care va evolua în maniera acestuia. În jurul său se roteşte Sirius B, o stea care a evoluat mult mai repede din cauza masei mari. S-a transformat într-o gigantă roşie şi a devenit pitică albă în numai 150.000.000 de ani. Este ca şi cum ne-am naşte, am creşte şi am îmbătrâni în două-trei luni! Sistemul binar se află la 8,6 ani lumină de Soare, fiind unele dintre cele mai apropiate stele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!