Sub degetele ploii

Sub degetele ploii se adună-un timp ştiut
numai de tine şi numai de mine;
liniştea ei ni se prelingea
peste plete şi pleoape
ca pentru bucuria verii.
Ploaia părăsise cerul
doar pentru noi,
ea încerca, alunecoasă
să ne păstreze
ca pe un trofeu al iubirii,
de foarte de mult,
...
s-a prelins de atâtea ori
peste îndrăgostiţi,
inconştienţi şi absurzi,
i-a învăluit zeieşti,
acelaşi refren,
aceleaşi incantaţii,

aceiaşi melodie sălta sub degetele ploii,
aceeaşi iubire i-a furat degetele!

poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marginea ploii

locuiesc
pe marginea ploii
într-un cub de priviri
cu paşi peste ape
cu ochi şi idei
în zbor şi-n surâs
palmă
între mine şi drum

picură
floarea şi umbra
mersul şi zborul
peste degetele tale
într-un unghi de priviri
însetat de
florile
ochilor tăi
zbor peste ape
şi picuri rotunzi pe degetele timpului în umbra
dintre un strigăt şi un cuvânt închis într-un cerc
de paşi
din miezul Ogrădesei

aici
plouă cu zâmbetul tău îmbrăcat în picuri de rouă
dintre o secundă
şi o altă umbră

rămâi
pe degetul tău drept
rămâi la ce ai învăţat
căci fericirea e doar Cuvântul cel veşnic
Hristos-iubirea
22-04-2016 cluj

poezie de Ioan Daniel Bălan din Antologie-Poetica (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degetele fericirii

Cu degetele fericirii,
atingea cerul iubirii
doar pentru ea
să mai culeagă o stea
pe care i-o aşeza
pe cerul inimii,
alături de celelalte stele
una mai minunată între ele.

poezie de Iulia Pascaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vântul îi trece

degetele prin păr
degetele se desfac evantai
degetele arată ca nişte şuviţe mai groase, iar
degetele sunt prescurtate şi ele
(?!) – miroase
a degete preţioase: clar
a deget, cu repetiţie, arătător
spre bulevardul gheorghe
lazăr, a coafor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi nume

Ploaia a şters numele tău,
Norii sunt magazine sălbatice de vise,
Privesc nelămurit bucăţile de gheaţă
Ce mi le faci cadou....
Mâna ta nu era alunecoasă,
Era lipsită de inele trecătoare,
Doar degetele căutau
O mână pereche.
Am învăţat să scriu ce simt
Atunci când ţi am luat inima
Ca pe un cadou primit de Crăciun
Şi deschis de Anul Nou.
De atunci nu am încetat
Să folosesc literele
Pentru a te descrie.
Oricâte combinaţii de litere aş fi făcut
Tu deveneai un cuvânt imperfect,
Ce nu putea să iubească.
Azi am scos afară
Tot ce am scris despre tine.
Ploaia a fost curioasă
Să afle numele tău
Iar eu i-am spus
Că noi doi avem acelaşi nume.

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

picurii ploii -
degetele bunicii
pe geamul închis

haiku de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii albaştri ai ploii

car dragostea cu sacoşa prin ploaie
mi-e dragă ploaia şi cuvintele ei sărate
într-o zi, am vrut să-i pictez ochii ei albaştrii
dar ploaia era, iubito, prea departe,
nu i-am putut vedea
ochii albaştri ai ploii
iubito, unde sunt ascunşi ochii ploii în noapte?
când îi vei ştii sufletul, îi vei picta, spuneai,
geniul s-a strecurat printre degetele-i mate
iubito, acestea sunt visele mele înaripate
le-am furat de la Dumnezeu, ţi le dau pe toate
l-am văzut dansând odată prin ploaie
ca o lumină uriaşă şi, din ceasul acela,
l-am închis definitiv în inima mea
ploua acvamarin şi eram gol ca o vitrină
era timpul să mor, iubito,
undeva, lângă mine un orb picta
ceea ce numai simţurile lui puteau să vadă
sufletul şi ochii albaştrii ai ploii
doar nebunul cufundat în veşnicia tăcerii
înnebunise de atâta iubire.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul ploii

Nu e bucium, nu e flaut, nici chitară fermecată
Este şoapta caldă a ploii, peste nucul din livadă
Nu e fluierat de mierlă, nici pustiul unui cuc
Este şoapta caldă a ploii, peste frunzele de nuc!

Eu ascult cum cântă ploaia si in ritmul unui vals
Ridic braţele spre ceruri, ploaia râde in extaz......
Mă cuprinde mă-nfăşoară cu argint sclipind in soare.
Intr-un curcubeu eşarfă, plec cu ea in depărtare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ophelia, bff

Când te-am luat de mână în taxi
am simţit degetele tale ca o prelungire a sinelui,
un adevăr cast şi fragil, o victorie a mea să te pierd

şi înainte, când vorbeam la masa rotundă, degetele
strânse în jurul dozei de bere irizau mici flame
care mă făceau să tresar şi să dau răspunsuri tâmpite

despre renaştere, că drumul în sus şi în jos e acelaşi, probabil
ca mângâierea, că numai prin persuasiune Adam s-a lăsat părăsit de Elohim

cu toate că singurul lucru care mă interesa era traseul flamei
în jurul gâtului unde o venă pulsa în sus şi în jos
şi m-am temut pentru tine, ani în şir te-am jelit,

dar acum ştiu că ea se apropie, ca o poetă de moarte,
şi încerc, lovind cu degetele pe volan,
să-mi amintesc melodia ce sfâşia noaptea în care am plătit cursa.

poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degetele iubirii

Degetele iubirii nu mor
Pe-un trandafir însingurat,
Totul are izvorul în dor
Şi se dăruie-ades minunat.

Tu ai privit petalele târziu,
Senzuale inimi pictate,
Totul înjur e pustiu,
Iubirea înalţă palate!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutare

Am căutat iertare
prin plânsul vremii ce au înecat luceferi în ore
şi orele se ceartă pentru minutul iubirii pierdut pe Dealul Aşteptării,
nu mai înţeleg rostul vieţii, în acest vacuum mă simt golită
de către Ieri, Azi şi Mâine, trei verticale ce mi-au tăiat inima
dureros de adânc şi umilitor.
Am căutat înţelegere
şlefuind piatra ce de aproape se transformare în stâncă
bătută de vise, de lacrimi şi de câte un dor
ce albise timpul dincolo de noi,
dar cerul albastru a trimis pe rând stele
şi noaptea era atât de aproape de mine
încât am atins cu degetele mele de cerneală, ochii lunii.
pe care am scris emoţionată "îndurare".
Am căutat fericirea
în iarna aşteptării când pe geamul iubirii, flori de gheaţă
se conturase atât de bine
încât nu s-au topit nici în vara dezamăgirii.
eu, troienită la poale de dor, mai speram
în ajutorul steluţelor argintii ce se lăsau peste mine ca un un vis
Am căutat amintiri
în hăul toamnei şi-n căpiţa de cuvinte
a căror cerneală se uscase de mult
şi-n pustiile nopţi, când luceferii, întorşi spre un alt timp,
nu-mi mai luminau paşii spre mâine.
Obosită de atâtea căutări,
am eliberat Timpul de ierni şi de toamnele aducerilor-aminte
ce mă îndemnau să ating cu degetele mele de înger credinţa iubirii.

poezie de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia aleargă

pe la geamuri se scurge
ca un dans flamenco
castanietele imprimă ritmul
eu mă strecor lângă tine
eşti rece şi frumoasă
ca o ploaie de vară
degetele tale se plimbă
în paşi de dans pe spatele meu
îţi ascunzi nasul pe gât
copacii bat în geam pe ritm
de step
gândul se duce ca un fum
asuprit de sărut
ascultăm ploaia în pat pitiţi
ropotul ploii este un fel de muzică
trebuie să o auzi ca să o îndrăgeşti

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

La capătul fiecărui fir de păr
e incâlcită o lacrimă pietrificata
Din ea picura un vârf de cântec de dor
îngheţat în privirea-i siropoasă de catifea
peste care el şi-a vărsat strălucirea ochilor
Îşi aluneca degetele peste buze...
printre care el si-a prelins răsuflarea,
gustând ultima soapta pe care i-o lăsase în grabă drumeţul..
Îşi scalda gândurile si-aluneca de-a lungul liniilor palmelor,
pe-acolo pe unde el i-a curs în sânge...
Şi toate cuvintele care-i bat la poarta inimii,
scriu o poezie despre el...
Chiar toate...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salcie

mai frumos nu se poate, spui tu,
când pianul pleacă departe din auzul meu
şi eu plâng, nu vezi, nu doar tu plângi,
ploaia verde-argintie îmi ţese rochie şi soarele stângaci
o coase cu iarbă necălcată,

numai o umbră mi-s degetele, nu vreau
să mă sinucid cât timp sunt încă vie,
există o deltă pentru toate apele,
o deltă pentru plânsul celor cu suflete,
un răsărit pentru aripile păsărilor lungi ale apei,
care zburătăcesc jos,
mai aproape de cerul răsfrânt

azi mă iubesc
şi sunt mai singură decât ieri şi poate
că iubesc orice iubire a celorlalţi,
le preţuiesc clipa deplină ce s-a împărtăşit de pretutindeni,
din toate oglinzile,
nu pot, pur şi simplu nu mai pot respira de fericire,
am cinsprezece ani şi mă numesc femeie sau salcie

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degetele tale fac flori timpurii

Degetele tale fac flori timpurii din
orişice lucru
părul tău mai ales îl iubesc ceasurile;
linişte blândă care
cântă spunând
(chiar dacă iubirea-i doar pentru o zi)
să nu te temi, noi ieşim în împrimăvărare.

Picioarele tale cele mai albe rătăcesc.
Mereu
ochii tăi limpezi se joacă de-a săruturile
a căror ciudăţenie mult
spune; cântând
(chiar dacă iubirea-i doar pentru o zi)
pentru ce fată vii flori aducând?

Să fii buzele tale e lucru mult dulce
şi mic.
Moarte, spun că eşti bogată mai mult
decât ţi-ai dori, dacă prinzi asta,
orice altceva pierzând
(chiar dacă iubirea-i doar pentru o zi
şi viaţa nu e nimic, sărutul mai dăinuie)

poezie de E.E. Cummings, traducere de Mircea Ivănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina Gorgo (se trezeşte, pentru că Leonidas îşi plimbă degetele pe spatele ei): Buzele tale au să termine ce au început degetele... sau Oracolul ţi-a răpit şi dorinţa?
Regele Leonidas: Vorbele unei adolescente beţive nu sunt suficiente ca să mă facă să nu te mai doresc.

replici din filmul artistic 300 - Eroii de la Termopile
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea

cu degetele spre cer fluieră un vânt
înnoptează un sentiment de iubire
în tine
se opresc săgeţile lui cupidon
privesc prin corpul tău ademe
nitor şerpuiesc forme
se ridică
la cer odată cu degetele tale ridicate
o baladă rock
la tranzistorul din vechea maşină
din cimitirul de elefanţi
ai ridicat ochii din favelă
şi ruga se
- nălţa o
dată cu ruga în chiţăit de şobolani
note muzicale interpretate
- n noapte
până la răsăritul soarelui
sub mângâierea lui se naşte favela
şi moare tot a
colo se aude un plâns de copil
tu ai degetele spre cer
fluieră dulci buze cu ochii flă
mânzi de iubire
dealul prinde viaţă din nou
din nou iubirea umblă sub cerul senin

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cararile ierbii

Peste poveste,
în linişte,
a crescut iarba
secole, aştri necunoscuţi
au răscolit universul
după seminţele ierbii:

peste toate
creştem noi şi cuvântul,
ca doi prieteni,
ca doi duşmani,
muşcând din aceeaşi zi
dăruită
de Dumnezeu,
tolăniţi
pe iarba Raiului.

poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Laura Istratescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct de vedere

Mi se zbătea ochiul stâng
şi se zdruncina în zbucium.
Ah… a reuşit să sară
şi acum fuge peste oraş,
peste bălţi, peste nori…

Am încercat să-l caut cu mâna…
Şi degetele au început să ardă
ca o lumânare…
O fi pentru vii sau pentru morţi?

Ascultă greierii!
Noaptea a început să se dezintegreze
în picături de sunete metalice…

Mi-a găsit cineva ochiul?
Poate s-a rătăcit sau…
poate că se ascunde în orbita altcuiva.

poezie de Iulia Otilia Lazarescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi, iată, îngerul Gabriel

Refren:
Şi, iată, îngerul Gabriel,
Fecioarei sfinte i-a apărut:
"Vei naşte un prunc mântuitor
Şi-i vei da numele Isus."

Totul e darul lui Dumnezeu,
Şi îi voi sluji toată viaţa.
Facă-se numai voia lui,
Nesfârşită e dragostea sa.

Şi Dumnezeu s-a făcut copil,
Fecioara mamă i-a dat un trup,
A cunoscut cu noi viaţa grea,
Bucuria şi moartea.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori pe degetele timpului

cum ai călca
peste frânturi
de
clipe sfărâmate
calc
străjuindu-ţi privirea
pe
palmele vremii
nesăţioase
de aţi umple
fiinţa
cu flori de aer
picurând
pe
pervazul amintirii

în flori
cu priviri înflorite
ni
s-au prefăcut clipele
inundate
cu paşii tăi
amesecaţi
cu fiecare trecere
în parte

vise
flori
pe
degetele timpului
16-01-2022 Mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!