
Suntem făcuţi din pulbere de stele; în interiorul fiecăruia străluceşte un întreg Univers... Depinde de fiecare dacă strălucirea aceasta îl va însoţi întreaga viaţă, sau se va stinge treptat, treptat...
aforism de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!
Citate similare

Stelele şi planetele se nasc, de obicei, într-o nebuloasă stelară, adică un conglomerat de praf stelar, heliu, hidrogen, plus alte gaze stelare; materie stelară... Într-un asemenea mediu s-a format şi Soarele nostru, evident, împreună cu planetele sale (printre care şi Terra), în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani. Prin urmare şi noi, asemenea planetei noastre, minunata, albastra şi inegalabila Terra, suntem făcuţi din pulbere stelară; deci, în interiorul fiecăruia dintre noi străluceşte un întreg Univers, cu miliardele şi miliardele sale de stele... Desigur, în Univers există şi materie întunecată, ceea ce presupune că şi-n interiorul nostru se ascunde şi o parte întunecată; depinde de fiecare ce cale alege să urmeze în viaţă, pentru că stă în puterea fiecăruia să-şi aleagă propriul destin şi drumul pe care-l va urma, astfel încât Universul său interior să nu-şi piardă nicicând din strălucire.
Cornelia Georgescu în "Stanca" în… "Calea Lactee"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


* * *
Aceasta sunt eu...
mă privesc în oglindă
şi mă redescopăr; eu...
chiar dacă anii au trecut
sufletul încă zburdă,
de parcă refuză zborul timpului,
rămânând în sfera adolescenţei;
un suflet pur, inocent,
la fel ca al unui copil...
de aceea ochii mă trădează:
în ei licăre lumina
ascunsă adânc în suflet;
lumina a mii şi mii de stele,
un întreg Univers...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


cernută de pânza timpului
ceaţa densă a amintirilor
se separă treptat
de fumul firav al amăgirilor
rămânând doar esenţa
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


E foarte trist când treptat, treptat, ţi se scurtează lista de prieteni în realitate sau pe reţelele de socializare.
Beatrice Vaisman (23 iunie 2021)
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!


Melancolia este limita de poezie pe care o atingem în interiorul lumii. Ea nu e numai o înălţime a noastră, ci a existenţei înseşi. Aceasta se înnobilează treptat înspre irealitate, devenind mai mult prin apropierea de o stare de vis.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Reuşita
Succesul se lasă aşteptat,
Munceşti şi nu te opreşti.
Dar te ridici treptat, treptat,
Până-ajungi unde-ţi doreşti.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (29 august 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!


P(r)ostul Paştelui
Cică-i post, dar undeva,
Unde nu m-am aşteptat,
Îmi mănâncă ea ceva -
Sufletul... treptat, treptat!
epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Spre Europa
Înaintăm treptat, treptat
Şi-am vrea, pe-acest tărâm frumos,
S-avem nivelul ridicat...
Măcar cât... "ŢĂRILE DE JOS"!
epigramă de Nicolae Bunduri din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fiind făcuţi din praf de stele, fiecare om este un mic univers.
aforism de David Boia (30 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dacă faci un foc în sobă, el va arde cu vâlvătaie o vreme, liniştit şi apoi mocnit, până se stinge de tot. Dacă accepţi că stă în natura lucrurilor ca tot ceea ce începe să se şi sfârşească, accepţi că şi focul se stinge în timp. Sau că iubirea moare. Dar dacă ideea nu te consolează, vei pune lemne pe foc şi sare şi piper în relaţie. Cum faci asta? Depinde de imaginaţia fiecăruia...
citat din Olivia Steer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cioburi de viaţă, cioburi de moarte
Mi-am împărţit viaţa în cioburi
Şi fiecare ciob l-am transformat
Într-o altă viaţă,
Spre a muri în mine, treptat.
Cu fiecare picătură de timp,
În uitatul Olimp...
Mi-a sângerat ochiul
Când soarele şi-a împărţit suferinţa
Cu mine.
Vulcani de sângeri erupeau
Sub fiecare pas
În urmă rămas.
Orb de stele şi de recunoştinţă,
Am mers mai departe,
Până la marginea prăpastiei
În care clocoteau
Cioburi de moarte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Adevărul, mai înainte de a ne sta întreg în faţă, se manifestă treptat..
citat celebru din romanul Numele trandafirului de Umberto Eco (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Fiecare generaţie, prin efortul ei, contribuie la edificarea Turnului Babel al omenirii şi astfel, treptat, Omul se apropie tot mai mult de zei şi stele.
aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neant sau pulbere de stele
Dintr-un neant sau pulbere de stele,
O bună mamă ne-a primit în pântec
Şi ne-a adus pe lume-n chinurile grele,
Dar ne-a crescut frumos, cu dor şi cântec;
Ne-a ocrotit, somnul să ne fie lin,
Cu sacrificiul ei de sfântă mamă,
Şi am visat frumos la pieptu-i divin
Şi am crescut fără s-avem vreo teamă;
Ne-a oferit dragoste şi candoare,
Ne-a luminat cu sacra sa lumină,
Şi am zburat ca şi lăstunii-n soare,
Trăind în lumea încărcată, plină.
Cât mai avem norocul s-avem mamă,
Nu ne dăm seama ce de bogaţi suntem,
Iar visele ni-s tari, nu se destramă
Şi un bun reper în univers avem;
Şi dacă am avut cândva o mamă
Ce a plecat în pulberea de stele,
E de ajuns să ne uităm în ramă
Şi relele din suflet să se spele;
În viaţă, dacă suntem împovăraţi,
Nu disperăm şi nu ne este teamă,
Avem speranţă şi suntem împăcaţi,
Cât timp în suflet mai avem o mamă;
Doar de la mamă învăţam ce-i bine,
Prin ea ne facem visele curate,
Nu facem rău, c-o facem de ruşine...
Cu mama nu ne temem nici de moarte.
Doar ştim că pe pământ suntem în treacăt,
Trudim şi facem, din nisip, castele,
Rodim prin mame cum copacii-n freamăt
Şi-apoi urcăm în pulberea de stele.
poezie de Nicu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Uneori eu mă îndoiesc că există viaţă inteligentă acolo jos [pe Pământ]! Pare incredibil faptul că, în acest univers enorm, noi suntem singura inteligenţă. Dacă noi suntem singura inteligenţă în acest univers gigantic, aceasta este o responsabilitate imensă.
citat din Arthur C. Clarke
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Întregul univers apare ca o reţea dinamică de modele de energie inseparabile... Astfel nu suntem părţi separate ale unui întreg. Suntem un întreg.
citat din Barbara Ann Brennan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Salcia ce-si asteapta muntele
Infipta-n pleoapa iguanelor,
In fiecare zi desenam
Un munte
In scorbura unei salcii,
Pana cand am epuizat
Toti muntii,
Dar imi mai ramasese
O singura salcie a carei betie
N-o infiasem inca.
Acum
Aud o ureche ascultand,
Pipai un deget mangaind,
Gust niste buze sarutand,
Si, treptat, treptat,
Imi dezbrac scorbura carnii
In tipatul amar si aspru
Al salciei
Ce-si asteapta muntele.
poezie de Alina Emandi
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu poetul e singurul nucleu cu adevărat autentic, în jurul căruia s-a adunat treptat, justificat sau nu, întreaga mitologie.
citat din Lucian Boia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



galaxii spiralate
cu stele încolăcite
în braţe imense
într-un Univers
fără mijloc şi margini
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva-n univers...
Mi-ar plăcea să plec în univers,
Să putem găsi un alt sens,
Fiecare dintre noi e un individ
Şi nu ne place să trăim în vid.
Dacă am da viaţă universului,
Tot omul ar fi-n largul lui,
Cu mare plăcere ar pleca
Şi pe-o altă planetă ar ateriza.
Nu ştiu totuşi dacă ar putea,
Să-şi lase aici toată viaţa sa,
Aici pe pământ toate au viaţă
Şi nu cred că e mai bine plutind în ceaţă.
Dacă se întâmplă ceva cu pământul,
Atunci ne vom lua avântul
Către alte stele dacă am putea,
Să fie pentru noi libertatea.
poezie de Eugenia Calancea (4 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
