Poetul poate cuprinde într-un vers o întreagă lume, al cărei stăpân unic este!

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăpânul moşiei nu era stăpân pe sine.

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare de ce nu-mi găsesc eu jumătatea? Te pomeneşti că sunt întreagă!

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul a greşit când i-a dat poporului de ales: "Acum ori niciodată..."

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e totul cum aş vrea, aşa că văd viaţa într-un roz spălăcit!

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inseparabil

În fiecare zi mă tem
Să nu dispar din gândul tău,
Uitarea-ţi ar fi un blestem
Mai crunt decât plonjatu-n hău!

Clipa sfântă când te-am găsit
A fost minunea vieţii mele,
Tu eşti visul meu împlinit,
Eu mă simt Lună între stele!

De n-ai fi element vital,
Unic, de supravieţuire,
Nu ţi-aş fi ţărmul de coral,
Nu mi-ai fi marea de iubire!

Formăm un component ciudat,
Armonios, inseparabil,
Piese lego ce s-au sudat
Într-un întreg impenetrabil.

Nu-mi amintesc cam ce-am făcut -
Tu mi-eşti motor şi tu mi-eşti frână,
Sau poate nici nu m-am născut
‘Nainte să fim împreună!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde încredere nu e, nimic nu e. Nici iubire nu poate fi!

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai un om parşiv poate accepta parşivitatea altuia.

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ai fi

De-ai fi tu pasăre, eu ţi-aş fi zbor,
Din cale-ţi, aş alunga orice nor,
Nedespărţiţi şi ne-ntinaţi de lume,
Am duce-o viaţă pură, fără nume.

Dac-ai fi soare, m-aş aşterne cer,
Să străluceşti, ca unic giuvaer,
M-aş bucura de tine-o veşnicie,
Să-mi dărui măreţia-ţi numai mie!

De-ai fi ocean, eu ţărm aş vrea să-ţi fiu,
Ca veşnic lângă mine să te ştiu;
Tu mi-ai cânta, cu valuri şi sirene,
Ţi-aş fi ecou, pân' la sfârşit de vreme!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum se răspândeşte ceaţa în întreaga lume.
Poate că ea este apa dezamăgită pentru că stă pe nori sau în râuri
iar acum vrea să acopere lumea întreagă.
Poate că este un mare NU adresat imaginilor din realitate deja văzute sau un văl de abur răzvrătit care vrea să te ducă într-un alt univers.

citat din Fabrizio Caramagna
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor ce scriu... ca să scrie

Când exprimare-i tot mai grea
Şi nu te-ntreci cu elocinţa,
Poate că nu e vina ta,
Poate ţi-a ruginit... peniţa!

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uni... vers

Ce mult mi-aş vrea, mai mult decât orice,
Să ştiu c-o să mă ştiu ştiut un altceva, altfel
De-un fost ex-Terra-om ce-ar provoca de ce
Doar pentru c-ar fi fost un singular... niţel.

... În viaţă nu se ştie de orişicare şters,
Dar cel puţin cuvânt de-un unic, uni... vers...
Prin care aş fi trecut odată în pas de mers!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sarea poate fi de bine - în glumă, sau de rău - pe răni!

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Feriţi-vă! E o mare epidemie de prostie! Scapă cine poate!

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Bârfă" poate fi termenul pentru "adevăr" în accepţia celor implicaţi.

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

poetul
se sinucide într-un poem
începe să-l scrie şi
la ultimul vers
se răzgândeşte
prea târziu

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puşkin

Când se pronunţă numele lui Puşkin, te gândeşti imediat la poetul naţional rus. Şi într-adevăr, niciunul din poeţii noştri nu e mai mare şi nu poate fi numit cu mai multă dreptate naţional. În el, ca într-un lexicon, se află bogăţia, puterea şi flexibilitatea limbii noastre. Mai mult decât oricare altul, el i-a deschis graniţele şi a indicat imensitatea spaţiului său. Puşkin este un fenomen excepţional, poate unic, al spiritului rus: el e omul rus în dezvoltarea sa finită, aşa cum va apare poate peste două sute de ani.

definiţie celebră de Gogol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce curios e Facebook! În fiecare zi mă întreabă la ce mă gândesc! Sau poate o fi un îndemn, să gândim?!

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai poetul...

Lumină în cuvânt
Şi Nebunie-n gând,
Speranţe duse-n vânt,
Iubiri în vers plângând,
Scrie poetul.

Cu-o lacrimă de stea,
Ce-i frânge inima,
Când pierde Dragostea,
Vărsându-şi patima
Scrie poetul.

Când inima-i prea grea
Si-i ninge cu suspin,
Văzând lumea cea rea,
Bând cupe cu venin,
Scrie poetul.

Pe fila unui nor
Şi-n flori de curcubeu
Cuvinte de amor,
Regrete şi mult dor
Scrie poetul.

Când este judecat,
Şi toţi îl cred nebun,
Se-ascunde de păcat
Şi scrie pe-un taifun,
Numai poetul...

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leliana Rădulescu

Luptătoare, ca poetă,
Elegantă şi cochetă...
La ea totul e stilat,
In versul clasic, neschimbat...
Admirată e de toţi,
Nicicând s-o opreşti nu poţi...
Are rimele-n poşetă,

Rodnică-i, ca o vedetă...
Are farmec şi succes,
Drag ne este al ei vers...
Unică-i şi minunată,
Leliana-i rafinată...
Expertă în teorie,
Scorpion de când se ştie,
Cu "venin" în poezie,
Umoristă vrea să fie!

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Menirea Poeziei

Cu ce să-şi scrie versul azi poetul,
Când Dumnezeul poeziei e-ntristat,
Când Muza, de-un război, s-a speriat
Şi-atât de lunecos e a păşi cu dreptul?

Poetul caută cuvântul ce-omeneşte,
Scrutând înalturi, ce veghează aştrii,
De grai ciopleşte lacrimile-aşchii,
Să nu-ngreleze ochiul ce citeşte,

Poetul are frică de acel potop,
Ce-ncătuşează visele dospite,
De parcă i-ar fi palmele-mpietrite
Şi sufletul nu ar rodi vreun strop...

Poetul n-are dreptul la mâhnire,
Ca Muza lui să nu se plictisească,
De-aceea scrie "cu" şi "din" iubire,
Ca fiecare vers să îndumnezeiască!

Şi chiar de lacrimile dau în rod,
A sufletului pace să umbrească,
Poetul le adună într-un nod,
Menirea Poeziei e: să-nsufleţească!

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!